1,192 matches
-
e Belgia. Și tocmai aici se întâmplă. Dar ce fel de stat e Belgia? Belgia este un stat federal, ceea ce Europa încearcă să fie fără să reușească. Dar este un stat în descompunere, în care populația valonă, francofonă, cu populația flamandă și cu populația germană nu se înțeleg. În care polițiile nu își vorbesc, serviciile secrete nu vorbesc polițiilor. Apoi, fiecare din polițiile statelor mari, occidentale, cu potențial exploziv se plânge că serviciile secrete le comunică puțin din informațiile pe care
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
aproape că îți vine să te îngrozești. Dar, dacă te uiți mai bine, vezi că nu-și rezolvă problema federală, problema guvernelor, problema cerenței interne, fără islamiști, fără cartierul ăsta Molenbeek. E vorba de ce se întâmplă la Bruxelles între partea flamandă, partea valonă. Ai circumstanțe de încurajare a islamisumului militant și violent. Franța apoi nu-și poate depăși o anumită criză economică, este una din marile națiuni ale lumii, dar cu probleme economice și sociale mari. E Germania mai puternică, dar
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
ochilor, să-i modelez umerii și genunchii chemând pe Da Vinci cu penelul. (unde este, iubito, inelul?) n-a fost euridice sau nălucă când i-am sărutat genunchii mirosind a dor de ducă, era ea, făptura caldă, ruptă din pânză flamandă, peste ape de Bosfor, peste timpul călător și în muzici de oboi, fericiți o clipă-n doi, azur sidefat de corali, de gheață, rătăciți prin ploaie și ceață. fulger s-a făcut distanța-ntre noi, timpul ne-a despărțit câte
AZUR SIDEFAT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343836_a_345165]
-
fost blocate de noapte Ka amare jivimata sas rokhiarde reatiatar Noi i-am spus adio și deodată Ame phendeam-lakă lashio drom thai yekhal Speranța s-a îndepărtat de fântână grăbita E asha duriaili haingiatar sigiardi Dragostea grea că un urs flamand O piarimo pharo sar ik rishi bokhalo A dansat înalt cu voințele noastre pentru frânghii Kheldeas uches amare manginentsa anda' le shele Pasărea albastră s-a descotorosit de aripile sale E nili chirikli khinosaili peskă porendar Cerșetorii pierdut-au voința
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
a-nviat și-acest pământ, Udat de valul ce ne-aduce- aminte ? (E Marea Neagră și de ea descânt...) GÂNDITORUL DE LA HAMANGIA Carte poștală de filosofie, O versta de pustiu între doi sfinți, Semnul heraldic strămoșeștii ginți , Lut levitând fără a fi stafie, Flamanzilor de sens, neagră lipie, Necunoscutul genitor de prinți E Gânditorul cel fără de - arginti - O palmă la ubicua prostie. Un pumn de lut străpuns de o Idee, Transmisă spre galactici și noi nimbi, Contemporană noastră Odissee C-un altfel de Ulise
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
din 24 august 2013. Te-am întâlnit în fragezia vieții, Și cât am vrut cu tine să rămân... Dar idealurile tinereții, Ne-au dus pe fiecare pe un alt “tărâm”. Într-un târziu, cănd căutăm iubire Cu sufletul de dragoste flamand, Te-am întâlnit din nou, și câtă fericire Mi-a inundat lăuntrul meu plăpând! Trecut-au ani în care-am făurit, Atâtea vise calde, îndrăznețe! Și-n orice zi am năzuit, Doar la iubirea ta din tinerețe! Dar într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
lume orișicând. Citește mai mult Te-am întâlnit în fragezia vieții,Și cât am vrut cu tine să rămân...Dar idealurile tinereții, Ne-au dus pe fiecare pe un alt “tărâm”. Într-un târziu, cănd căutăm iubireCu sufletul de dragoste flamand,Te-am întâlnit din nou, și câtă fericireMi-a inundat lăuntrul meu plăpând!Trecut-au ani în care-am făurit,Atâtea vise calde, îndrăznețe!Și-n orice zi am năzuit,Doar la iubirea ta din tinerețe!Dar într-o zi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
în: Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului LIBERUL ARBITRU Atâta timpul oare să-și dorească, În viața noastră, doar atât puțin Stăpânul zilelor să năzuiască, În rest rămână numai liberul destin? El, cel care îngoapa-n amintire Flamanda cale dinspre viitor, El, mult prea durerosul din iubire, În ochii ne-mplinitului amor? Puterea lui de viață și de moarte Care-n putință noastră nu-i, Cuprins al necuprinsului din carte Să fie srisă- n limba nimănui? Atât de tristă
LIBERUL ARBITRU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381513_a_382842]
-
cu dichis, eram eu, era el, eram noi, ochi în ochi, mână-n mâna, amândoi. Ce mi-a spus, ce i-am zis, nu mai știu, era-n vis. Ne-am plimbat pe ălei surâzânde, ne-am vorbit cu săruturi flamande și cu gesturi ce vin din trecut, care-au ars, foc mocnit și durut, care-apoi au pălit și ... s-au stins și-au căzut fulgi din cer și le-au nins ... Am trecut iar prin parcul visat, dar, pe tine
ÎNTR-UN PARC de DORA PASCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380832_a_382161]
-
coleg încă de la gimnaziu, Solomon Herșcu, care era cu vreo doi ani mai mare, dacă nu are, cumva, vreo carte de filozofie, m-a dus la Biblioteca Municipală Roman, de unde a împrumutat pentru mine, o carte a unui un gânditor flamand, de care încă nu auzisem: Spinoza! După vreo săptămână, i-am dus cartea înapoi spunându-i că ,,n-am înțeles nimic”! El a zâmbit tainic, iar eu am rămas doar cu acea nostalgie în fața necunoscutului absolut. Într-adevăr, nu peste
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
pășesc desculta-n iarbă peste-al apelor șuvoi, Unduindu-ma cu vântul care trup de floare-ndoaie. Nu am multe-n lumea asta, dar ce am, vă dăruiesc... Zâmbete înseninate, cănd pe-un val brodat al mării Plutesc cu priviri flamande, răsăritul să-l privesc Ca apoi s-alint apusul, savurând clipa-nserarii. Nu am multe-n lumea asta, dar ce am, vă dau cu drag... Versul înșirat cu grijă pe fir de matase albă Când din tainic scrin răsar, impletindu
NU AM MULTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373449_a_374778]
-
Articolele Autorului Sorbim tăcuți Clipe fugare șchioapătă peste livezi întinse ducând în depărtare petale moi de flori. În calea ta, zălog aștern dorințele aprinse în jarul dorului, scăldat de valuri de fiori. Trec gânduri în rafale și mangaie-nserarea, privirile flamande cotrobăie prin vise. Îndemnurile tale străbat în falduri zarea cuprinsă de culoarea îmbrățișărilor promise. Prin marile de frunze ce curg duios spre noi te pierd printre suspine ce picura că mierea. Mă regasești în șoaptele prelinse-n cald șuvoi și
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
Pe ochiul meu să te-nvelești perdea, Cuvântul meu, cuvântul meu, e greu Cu iadul tău pe iadul meu, mereu... Noi doi plătim cu vers peșin, ce chin! Este abis de nedescris și-i plin De remușcări, care ne-nghit flamand, De așteptări, care mutesc spunând. Să nu te-aud și să îmi fii alpin, Să mă culegi din buruieni de-arin Și roua ta pe roua mea, - buchet, S-ar fi tot scurs și s-ar fi scurs, cochet. Tu
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
PE SĂPTĂMÂNĂ”, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1681 din 08 august 2015. Proiect inițiat și coordonat de poetul belgian Germain Droogenbroodt Născută din ideea de a publica săptămânal o poezie din lirica lumii în ziarul de limbă flamandă al comunității olandeze locuitoare în Spania, inițiativa traducerii și publicării ritmice a creației lirice a poeților din întreaga lume a crescut și s-a extins la nivel internațional, apropiindu-se la ora actuală de poemul numerotat cu cifra rotundă de
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
în fiecare săptămână surpriza literară, pentru a o savura ca pe un cadou ... Citește mai mult Proiect inițiat și coordonat de poetul belgian Germain DroogenbroodtNăscută din ideea de a publica săptămânal o poezie din lirica lumii în ziarul de limbă flamandă al comunității olandeze locuitoare în Spania, inițiativa traducerii și publicării ritmice a creației lirice a poeților din întreaga lume a crescut și s-a extins la nivel internațional, apropiindu-se la ora actuală de poemul numerotat cu cifra rotundă de
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
șăgalnic gând. Spre orizonturile vieții purpurii. Dar timpul îmi creiona destin, Uitând de visele târzii. Ce adormeau fără vrere pe umeri mei, Că mai târziu să zboare spre infinit. Astăzi,încă mai am vise, Ce le ador că mângâie suflet flamand, Le voi ură frumoasă împlinire, Și ideal înalt vegheat de timp. Citește mai mult Mi-au adormit visele pe frunte. Atunci când rătăceam spre nicăieri,Culegeam visele piedute,Înnodându-le cu grijă și cu idei.Visam să cânt în ploaie și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
șăgalnic gând.Spre orizonturile vieții purpurii.Dar timpul îmi creiona destin,Uitând de visele târzii.Ce adormeau fără vrere pe umeri mei,Ca mai târziu să zboare spre infinit.Astăzi,încă mai am vise, Ce le ador că mângâie suflet flamand,Le voi ură frumoasă împlinire,Si ideal înalt vegheat de timp.... XI. CÂNDVA, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016. Într-o vară am fost copac. Cu frunzele mele împodobeam pământul, Și tot atunci seva
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
mare reuniune la primăria din Bruxelles. Cea mai frumoasă clădire din „cel mai frumos loc din lume” a găzduit, ca de obicei, în Sala Gotica, sesiunea academică a Zilei Comunității Franceze din Belgia. După două luni și jumătate de la Sărbătoarea Flamanda, ministru-presedintele Rudy Demotte, în introducerea discurului sau, a subliniat faptul că rolul Bruxelles-ului este acela de mediator între regiunile Flamada, Valona și Bruxelles. „Bruxelles-ul nu aparține nimănui, el trebuie să beneficieze de o recunoaștere integrală a calității sale
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
mare reuniune la primăria din Bruxelles. Cea mai frumoasă clădire din „cel mai frumos loc din lume” a găzduit, ca de obicei, în Sala Gotica, sesiunea academică a Zilei Comunității Franceze din Belgia. După două luni și jumătate de la Sărbătoarea Flamanda, ministru-presedintele Rudy Demotte, în introducerea discurului sau, a subliniat faptul că rolul Bruxelles-ului este acela de mediator între regiunile Flamada, Valona și Bruxelles. „Bruxelles-ul nu aparține nimănui, el trebuie să beneficieze de o recunoaștere integrală a calității sale
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
Uscate că și paiul.Rotunde. Voluptoase Cu părul de tăciune sau chipuri îngerești E o plăcere-mi zic pe-aici să rătăcești. Și-mi umflu piepții c-asa îmi pace mie, Oh Ioane-mi zic, ajuns-ai pe felie! Sălbatice,flamande, carnale și feline Se-aruncă frate că fiarele la mine. Săruturi pătimașe îmi fură că și hoții În carnea mea simt cum își bagă colții. Vă spun fartați că nu mi-s vanitos Cu cât mai multe vin cu-atât
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
sunt mai vânjos! Cu două, trei rezist și buhul mi se duce Și coada-i tot mai mare vrând toate să m-apuce. Și una cate una cu coatele-și fac rând, Ai dat de dracu Ioane, cu-așa popor flamand ! Dar eu că tot românul flamand fiind d-amor Accept și bărbătește nu le rămân dator. Ce muzică drăceasca și ce mișcări lascive, Pe langă Ciocciolina maestre sunt și dive Nedomolite fiare cu poftele canine Mi-am zis plin de
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
rezist și buhul mi se duce Și coada-i tot mai mare vrând toate să m-apuce. Și una cate una cu coatele-și fac rând, Ai dat de dracu Ioane, cu-așa popor flamand ! Dar eu că tot românul flamand fiind d-amor Accept și bărbătește nu le rămân dator. Ce muzică drăceasca și ce mișcări lascive, Pe langă Ciocciolina maestre sunt și dive Nedomolite fiare cu poftele canine Mi-am zis plin de-ncântare: -Aici este de mine! Dar
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
Belgiei, face parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Scurt istoric al orașului: Teritoriul orașului a fost ocupat de o colonie galo-romană, locuitorii săi dedicându-se agriculturii și relațiilor comerciale cu Anglia și Țara Galilor. În jurul anului 270 germanii atacă coasta câmpiei flamande pentru prima dată. Romanii își mențin trupele militare în teritoriu până în secolul IV. Prin urmare, orașul a fost locuit de-a lungul perioadei de tranziție la începutul Evului Mediu. Atunci când Sf. Eligius a ajuns pe coasta flamandă pentru a răspândi
ORASUL BRUGES DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344954_a_346283]
-
atacă coasta câmpiei flamande pentru prima dată. Romanii își mențin trupele militare în teritoriu până în secolul IV. Prin urmare, orașul a fost locuit de-a lungul perioadei de tranziție la începutul Evului Mediu. Atunci când Sf. Eligius a ajuns pe coasta flamandă pentru a răspândi creștinismul, în jurul anului 650, Bruges era capitala fortificată a zonei. Aproximativ după 100 de ani Bruges dezvoltă relații comerciale și cu regiunea scandinavă, numele de „Bruges” fiind derivat din vechea norvegiană, cuvântul "Bryggja" semnificând „mal” sau „punte
ORASUL BRUGES DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344954_a_346283]
-
a perdelelor vechi și-mbacsite, De fum, iubire și-ntuneric...tablouri vechi, în care, Burți imense, se văd ieșind de sub sacouri strâmte, Pătate cu otrava-ți, de mine nebăuta, încă, Si care-așteaptă-n cupă ruginita. Femei cu decolteuri mari și largi, privirilor flamande, Ce-așteaptă un simplu semn, În colțuri obscure, se văd râzând și licărind, La strugurii de catifea, la catifeaua strugurindă, Având pe mese, cupe ruginițe și pline pe jumate cu veninul tău. E-un loc, în care, m-am întors
AM DAT VIAŢĂ MORŢII.(MI-A FOST ATAT DE DOR.) de COSTI POP în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347749_a_349078]