916 matches
-
După scurt timp, se constată instalarea paraliziei sub forma amiotrofiei ce interesează musculatura bicepsului și a brahialului anterior. d) Paralizia nervului median - datorită acestui nerv, se produc flexia mâinii pe antebraț, flexia degetelor, mai ales a degetelor II și III, flexia primelor falange, flexia policelui, opoziția și abducția policelui. O leziune la nivelul antebrațului imprimă o atitudine patologică a mâinii și degetelor. Bolnavul nu poate efectua suficient sau deloc abducția, flexia și opoziția policelui, nu poate realiza pensa digitală nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se constată instalarea paraliziei sub forma amiotrofiei ce interesează musculatura bicepsului și a brahialului anterior. d) Paralizia nervului median - datorită acestui nerv, se produc flexia mâinii pe antebraț, flexia degetelor, mai ales a degetelor II și III, flexia primelor falange, flexia policelui, opoziția și abducția policelui. O leziune la nivelul antebrațului imprimă o atitudine patologică a mâinii și degetelor. Bolnavul nu poate efectua suficient sau deloc abducția, flexia și opoziția policelui, nu poate realiza pensa digitală nici cu degetele IV și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
antebraț, flexia degetelor, mai ales a degetelor II și III, flexia primelor falange, flexia policelui, opoziția și abducția policelui. O leziune la nivelul antebrațului imprimă o atitudine patologică a mâinii și degetelor. Bolnavul nu poate efectua suficient sau deloc abducția, flexia și opoziția policelui, nu poate realiza pensa digitală nici cu degetele IV și V, nu poate efectua prehensiunea fină cu degetele II și III. După câteva săptămâni, configurația mâinii suferă unele modificări importante datorită atrofiei musculare tenare și mezotenare, ducând
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Paralizia nervului cubital, acesta fiind flexorul pumnului și al degetelor IV și V, adductorul policelui și abductor al ultimelor două degete. În caz de paralizie, se constată o atitudine particulară a degetelor: falanga a doua a policelui se află în flexie, la fel și ultimile două degete, cu excepția primelor falange. Degetele II și III prezintă o moderată extensie a primei falange și o flexie a ultimelor falange, realizându-se o atitudine caracteristică denumită gheară sau grifă cubitală. f) Paralizia nervului radial
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de paralizie, se constată o atitudine particulară a degetelor: falanga a doua a policelui se află în flexie, la fel și ultimile două degete, cu excepția primelor falange. Degetele II și III prezintă o moderată extensie a primei falange și o flexie a ultimelor falange, realizându-se o atitudine caracteristică denumită gheară sau grifă cubitală. f) Paralizia nervului radial, care este un trunchi nervos cu fibre predominant motoare. În caz de paralizie, se disting două tablouri clinice: în paraliziile superioare, leziunea are
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
f) Paralizia nervului radial, care este un trunchi nervos cu fibre predominant motoare. În caz de paralizie, se disting două tablouri clinice: în paraliziile superioare, leziunea are loc la nivelul humerusului și se constată tonusul flasc al tricepsului, iar la flexia și pronația antebrațului mâna atârnă în jos, degetele se află într-o flexie pasivă de grad moderat. Din punct de vedere funcțional, extensia antebrațului pe braț devine imposibilă, iar reflexul tricipital este abolit sau diminuat. Se constată abolirea extensiei mâinii
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În caz de paralizie, se disting două tablouri clinice: în paraliziile superioare, leziunea are loc la nivelul humerusului și se constată tonusul flasc al tricepsului, iar la flexia și pronația antebrațului mâna atârnă în jos, degetele se află într-o flexie pasivă de grad moderat. Din punct de vedere funcțional, extensia antebrațului pe braț devine imposibilă, iar reflexul tricipital este abolit sau diminuat. Se constată abolirea extensiei mâinii și a degetelor, fapt ce determină ca și abducția să nu poată fi
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe măsură ce boala avansează, devine imposibil; b) rigiditate musculară - este o varietate de hipertonie ce se caracterizează prin exagerarea tonusului muscular de repaus. Contractura globală face ca, în ortostatism, bolnavul să aibă aspectul unui „semn de întrebare” (membrele inferioare sunt în flexie, cele superioare sunt lipite de corp și în flexie, își pierde destul de ușor echilibrul, iar când se deplasează, dă aspectul că fuge după centrul său de greutate). Rigiditatea se accentuează la emoții, la frig sau în mers; c) tremurătura parkinsoniană
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o varietate de hipertonie ce se caracterizează prin exagerarea tonusului muscular de repaus. Contractura globală face ca, în ortostatism, bolnavul să aibă aspectul unui „semn de întrebare” (membrele inferioare sunt în flexie, cele superioare sunt lipite de corp și în flexie, își pierde destul de ușor echilibrul, iar când se deplasează, dă aspectul că fuge după centrul său de greutate). Rigiditatea se accentuează la emoții, la frig sau în mers; c) tremurătura parkinsoniană este semnul de debut al bolii, are o localizare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în preocupările kinetoterapeutului. În trisomia 21 (sindromul Langdon Down), copilul prezintă o mână scurtă (cu degetele în trident), moale și lată. În aberațiile cromozomiale (cromozomul 18 suplimentar), mâna prezintă indexul înclinat cubital prin încrucișarea mediusului, iar celelalte degete sunt în flexie. Malformațiile congenitale se pot manifesta fie prin lipsa unor segmente de membru, fie a membrului în totalitatea lui, fie prin scurtarea congenitală a acestuia. La nivelul membrelor superioare, sub raport anatomopatologic, malformațiile se pot clasifica astfel: amelia, caracterizată prin lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
constată lipsa sau nedezvoltarea unui os dintr-un segment. În afecțiunile dobândite, mâna poate fi de natură paralitică; în cazul unor paralizii sau în afecțiunile neuromusculare, mâna poate prezenta o varietate de forme: a) mâna căzândă, cu degetele în ușoară flexie, ca urmare a unei paralizii; b) mâna indicatoare, cu policele și indexul în extensie, ca rezultat al unei paralizii de median; c) grifa cubitală, cu hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor IV
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
diformități sunt: degetele II-V sunt deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. La nivelul policelui, diformitatea este prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; diformitatea în gât de lebădă constă în flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; degetul în ciocan - prin alungirea tendonului extensor; boala Dupuytren este o flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
colaterale. La nivelul policelui, diformitatea este prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; diformitatea în gât de lebădă constă în flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; degetul în ciocan - prin alungirea tendonului extensor; boala Dupuytren este o flexie ireductibilă a degetelor, ca urmare a unor cicatrice retractile palmare. Mâna traumatică este rezultatul unui traumatism în plan frontal - conduce la mâna în baionetă, plasată în lateral față de radius. PEDALAJ (< fr. pédalage; engl. kicking) - Ansamblu de mișcări spontane, ritmice, stereotipe
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stimulul auditiv care interferează căile proprioceptive. Un alt aport al lui Phelps îl reprezintă mișcarea automată, care constă în reeducarea unei mișcări pierdute total sau parțial, prin efectuarea mișcării sub rezistență la un alt nivel. Astfel, pentru reeducarea mișcării de flexie a piciorului, se execută flexia sub rezistență a genunchiului sau a șoldului (Robănescu, 2001). PICIOR „ÎN GRIFĂ” - Diformitate caracterizată prin picior excesiv de arcuit, încât scobitura piciorului este anormal de înaltă. Cauza este necunoscută, dar diformitatea poate apărea ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
proprioceptive. Un alt aport al lui Phelps îl reprezintă mișcarea automată, care constă în reeducarea unei mișcări pierdute total sau parțial, prin efectuarea mișcării sub rezistență la un alt nivel. Astfel, pentru reeducarea mișcării de flexie a piciorului, se execută flexia sub rezistență a genunchiului sau a șoldului (Robănescu, 2001). PICIOR „ÎN GRIFĂ” - Diformitate caracterizată prin picior excesiv de arcuit, încât scobitura piciorului este anormal de înaltă. Cauza este necunoscută, dar diformitatea poate apărea ca urmare a unui dezechilibru între mușchii flexori
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se asociază cu mobilizări care completează amplitudinea, fiind asociate cu masaj, sau sunt efectuate sub o sursă de căldură. Postúrile pot fi aplicate prin: greutatea unui membru sau a unui segment al acestuia, în condițiile în care se urmărește obținerea flexiei segmentului respectiv; greutatea pacientului în ortostatism, pentru a obține recuperarea flexiei dorsale a articulației tibiotarsiene; o greutate exterioară, prin intermediul unui montaj de scripeți; mâna kinetoterapeutului, ce are ca particularitate faptul că poate fi dozată, modelată și reluată la intervale precise
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau sunt efectuate sub o sursă de căldură. Postúrile pot fi aplicate prin: greutatea unui membru sau a unui segment al acestuia, în condițiile în care se urmărește obținerea flexiei segmentului respectiv; greutatea pacientului în ortostatism, pentru a obține recuperarea flexiei dorsale a articulației tibiotarsiene; o greutate exterioară, prin intermediul unui montaj de scripeți; mâna kinetoterapeutului, ce are ca particularitate faptul că poate fi dozată, modelată și reluată la intervale precise de timp (Șdic, 1982). POTENȚIAL (< fr. potentiel, lat. potentialis) - În domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
între terapeut și pacient, referință și test; b) pentru subiect, servește drept referință spațială, exercițiu în sine și poziție inițială pentru exerciții (Plas, Hagron, 2001). Există cinci poziții fundamentale: ortostatică (stând în picioare); așezat, pe un scaun care să asigure flexia șoldului și a genunchiului la 90° C; în genunchi (corpul este pe verticală, iar sprijinul pe sol se face pe genunchi și vârful picioarelor); decubit (culcat), ce poate fi dorsal lateral sau ventral (facial); atârnat (corpul este menținut de către brațe
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nivelul coloanei vertebrale; posibilitatea de utilizare mai bună a brațelor; dispunerea simetrică a greutății corporale; menținerea capului și trunchiului pe verticală cu mai multă ușurință. Ca derivate ale acestei poziții pot fi amintite: așezat cu picioarele întinse, cu genunchii în flexie, cu picioarele încrucișate sau cu picioarele în W, așezat la marginea patului. Poziția fundamentală în genunchi, la care baza de susținere este asigurată de genunchi și vârful degetelor, laba piciorului fiind în dorsiflexie. În procesul de recuperare sunt utilizate pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ambele puncte ale compasului sau ale unei agrafe mari desfăcute; testul tușeului - constă în recunoașterea unui simplu efleuraj. În practică, se cunosc mai multe tipuri de apucări pe care o persoană le poate efectua cu ajutorul mâinii: apucare în cârlig, prin flexia degetelor 2-5, fără participarea policelui; apucarea între police și index, cu partea laterală, pentru prinderea obiectelor plate; apucarea cu toată palma și cu participarea policelui, utilizată în prinderea obiectelor cilindrice; apucare police-index cu vârful degetelor, pentru cuprinderea obiectelor mici; apucare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
segmentele sale printr-un proces patologic oarecare; de ordin calitativ - se disting prin două tipuri ale reflexelor osteotendinoase: pendularitatea reflexului și inversiunea reflexului. Reflexe patologice în leziuni medulare - apar la excitații cutanate ale membrului inferior, nociceptive, în urma cărora se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
inversiunea reflexului. Reflexe patologice în leziuni medulare - apar la excitații cutanate ale membrului inferior, nociceptive, în urma cărora se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian și Gașpar (1993), principalele reflexe tranzitorii specifice nou-născutului, sugarului și copilului mic sunt: a) reflexul Moro, numit
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
păși; dacă și după două luni se manifestă acest reflex, copilul este suspicionat de paralizie cerebrală); m) reflexul de suspendare, ce variază în raport cu poziția capului și cu vârsta (suspendarea în poziția verticală cu capul în sus determină, până la 4 luni, flexia membrelor inferioare, iar între 4 și 9 luni extensia acestora); n)reflexul plantar, prezent de la naștere, durează până la 2 ani (stimularea cu un obiect ascuțit a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
determină, până la 4 luni, flexia membrelor inferioare, iar între 4 și 9 luni extensia acestora); n)reflexul plantar, prezent de la naștere, durează până la 2 ani (stimularea cu un obiect ascuțit a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]