567 matches
-
pentru puțin, de toată jena, multă baftă etc. 17 Nu au fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
s-a trecut la utilizarea și a altor categorii gramaticale (cuvinte de legătură, adjective, adverbe etc.). Treptat, copilul a fost antrenat să sesizeze intuitiv acordul corect al părților de vorbire prin exerciții diverse de utilizare a structurilor gramaticale cu forme flexionare (pluralul substantivelor, exersarea genului, exersarea cazului, verbe la diferite timpuri, exersarea pronumelui și mai ales a celui de politețe, exersarea acordului substantivadjectivverb). Dezvoltarea capacității de exprimare libera, cu respectarea normelor gramaticale și educarea capacității de întreținere a unui dialog. În
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
intrarea în clasa I privesc : pronunția : copiii evită vocalele în hiat, absorb consoanele în interiorul cuvântului sau între cuvinte, extrag consoanele finale, e inițial din cuvinte îl pronunță diftongat (,,iel’’ pentru ,,el’’), folosesc eronat accentul fonetic etc.; morfologia : modifică deseori formele flexionare ale pronumelui relativ care sau formele articolului și adjectivului demonstrativ, omit sau ,,absorb’’ articolul hotărât din finalul unor substantive, folosesc curent forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal, pers. I ș.a.m.
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
TRĂSĂTURI FLEXIONARE ALE SUBSTANTIVULUI ÎN ROMÂNA ACTUALĂ GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PRELIMINARII Obiective Ne propunem să examinăm prin ce se caracterizează flexiunea actuală a substantivului, care sunt tendințele și direcțiile ei de evoluție sub aspectul ponderii claselor de flexiune, care este relația
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cu dinamica ei spectaculoasă, atât sub aspect cantitativ (număr de substantive nou introduse și de forme modificate sau în curs de modificare), cât și sub aspect calitativ (semnificația acestor schimbări la nivelul sistemului). Departe de noi ideea că, sub aspect flexionar, schimbările sunt la fel de spectaculoase precum cele din lexic, dar modificările din domeniul lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării acestora, pot oferi semne importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Corpus și surse Ca material faptic am
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și a celorlalte surse), putem trece la compararea celor două ediții ale DOOM-ului și la analiza corpusurilor de cuvinte recente, care pot oferi un indiciu important pentru direcția de evoluție (încadrarea într-un anumit gen și un anumit tipar flexionar sau un anume comportament în raport cu alternanțele fonetice). Pentru preîntâmpinarea capcanelor de interpretare, analiza limitată la perioade atât de scurte de timp obligă la o examinare bazată pe foarte multe fapte, provenind din surse diferite. Oricum, corpusul unei asemenea lucrări este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de a extrage ceea ce este general, deci ceea ce se manifestă dincolo de realizările individuale sau stilistico-pragmatice, vizând sistemul, dificultate care se poate depăși numai prin compararea uzului din diverse realizări actuale ale limbii române. Pe de altă parte, în măsura în care anumite tipare flexionare își manifestă diferențiat forța productivă, existând deosebiri semnificative între cele două registre (cult vs noncult), ele trebuie subliniate ca atare. Vom vedea că, în cazul unora dintre tiparele flexionare, apare o preferință pentru o anumită distribuție ca registru stilistic. În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
actuale ale limbii române. Pe de altă parte, în măsura în care anumite tipare flexionare își manifestă diferențiat forța productivă, existând deosebiri semnificative între cele două registre (cult vs noncult), ele trebuie subliniate ca atare. Vom vedea că, în cazul unora dintre tiparele flexionare, apare o preferință pentru o anumită distribuție ca registru stilistic. În legătură cu criteriile de evaluare a unui tipar flexionar puternic/în expansiune, în raport cu unul slab, neproductiv, devenit (sau pe cale de a deveni) inactiv, facem următoarele aprecieri: - Inventarul numeric de substantive reprezentând
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
deosebiri semnificative între cele două registre (cult vs noncult), ele trebuie subliniate ca atare. Vom vedea că, în cazul unora dintre tiparele flexionare, apare o preferință pentru o anumită distribuție ca registru stilistic. În legătură cu criteriile de evaluare a unui tipar flexionar puternic/în expansiune, în raport cu unul slab, neproductiv, devenit (sau pe cale de a deveni) inactiv, facem următoarele aprecieri: - Inventarul numeric de substantive reprezentând un anume tipar flexionar nu este suficient pentru a eticheta tiparul analizat drept unul actualmente activ și puternic
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pentru o anumită distribuție ca registru stilistic. În legătură cu criteriile de evaluare a unui tipar flexionar puternic/în expansiune, în raport cu unul slab, neproductiv, devenit (sau pe cale de a deveni) inactiv, facem următoarele aprecieri: - Inventarul numeric de substantive reprezentând un anume tipar flexionar nu este suficient pentru a eticheta tiparul analizat drept unul actualmente activ și puternic. Vom vedea că există astăzi clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive, inactive. - Deschiderea față de neologism
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
neproductiv, devenit (sau pe cale de a deveni) inactiv, facem următoarele aprecieri: - Inventarul numeric de substantive reprezentând un anume tipar flexionar nu este suficient pentru a eticheta tiparul analizat drept unul actualmente activ și puternic. Vom vedea că există astăzi clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive, inactive. - Deschiderea față de neologism (fie împrumut, fie creație internă), măsurabilă, pe de o parte, prin numărul de noi intrări în diversele tipuri de dicționare recente
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
momentul actual de limbă. - Jocul variației libere, consemnat de lucrările normative sau înregistrat în uz, precum și diferențele apărute între lucrările normative succesive pot da informații concludente asupra direcției de evoluție pentru fiecare fenomen în parte, dar și pentru fiecare tipar flexionar căruia fenomenul i se subordonează. 2. PONDEREA DIVERSELOR CLASE DE FLEXIUNE ALE SUBSTANTIVULUI 2.1. Masculinele 2.1.1. În faza actuală de limbă, tiparul prototipic de masculine (Ø2 - i devocalizat: pom-i, lup-i) rămâne cel mai puternic, primind
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
lup-i) rămâne cel mai puternic, primind, fără excepție, toate formațiile noi Pentru susținerea acestei afirmații stau mărturie următoarele fapte: - Toate împrumuturile recente intrate la masculin, aparținând fie clasei numelor de persoane, fie clasei inanimatelor, se includ în acest tipar flexionar 3 (*acvanaut/-ți, *antipoluant/-ți, *ayatollah-i, *babysitter-i, *bodyguard/-zi, *broker-i, *byte/-ți, *cheeseburger-i, *colant/-ți, *croasant/-ți, *dealer-i, *digit/-ți, *eurocent/-ți, *fan-i, *francizor-i, *hacker-i, *hamburger-i, *hotdog-i, *internaut/-ți, *iodler
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
stabilopod/-zi, *steward/-zi, *stripper-i). În cazul variației libere masculin - neutru, una dintre variante aparține aceluiași tipar masculin în -i (*itemi/itemuri/iteme). Unele creații sufixale din domeniul profesiilor actuale, împrumutate sau create pe teren românesc, aparțin aceluiași tipar flexionar (DOOM2: *finanțist - finanțiști, *patiser - patiseri, *surfist - surfiști; DTP: beautician/cien-i, debarasator-i, hair-stilist/șt-i, hardist/șt-i, pizzer-i, promoter-i, rigipsar-i, șabloner-i etc.). O poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
terminate în -e neaccentuat fie se includ la neutrele invariabile (vezi recentul culinar panetone), fie, dacă aparțin masculinelor, apar cu formă invariabilă (DCR2: kamikaze, mascalzone; DOOM2: kamikaze), fie, dacă aparițiile sunt puțin numeroase, nu-și evidențiază genul și, implicit, tiparul flexionar (Dimitrescu 2008 - sub tipar: calzone "un tip de pizza", mascarpone "un tip special de brânză", tortellone "rulou din aluat umplut cu spanac"). Singurele cu oarecare șanse de atragere și de fixare în tipar par a fi recentul kamikaze și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
2005), Nu mi se pare corect sa stai doar acasă cu bebe-ul. (www.copilul.ro, 2005), Ce faci când bebe-ul tău nu are orar fix de nani? (maya-timy.myforum.ro, 2007). - Variațiile de formă și, implicit, de tipar flexionar, semnalate în lucrările normative anterioare 8, au în vedere formații vechi în limbă, multe cu circulație populară și/sau regională. Dintre formațiile neologice, numai tutore/tutor și biscuit/biscuite 9 cunosc același tip de variație. Faptul că tiparul e - i
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și biscuit/biscuite 9 cunosc același tip de variație. Faptul că tiparul e - i este actualmente puțin activ își găsește explicațiile, probabil, în interiorul sistemului, putându-se pune pe seama unor factori precum: - omonimia corelației de desinențe cu cea a unui tipar flexionar productiv de substantive feminine (floare - flori); - omonimia articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular sau plural (numele acesta, numele acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular sau plural (numele acesta, numele acestea). 2.1.3. Apare un nou tipar flexionar, constituit din corelația desinențială [sg. -o (neaccentuat) - pl. -i (nonvocalic sau vocalic)] Tiparul este reprezentat de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sg. -o (neaccentuat) - pl. -i (nonvocalic sau vocalic)] Tiparul este reprezentat de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
M.B. ("Cotidianul",1995, în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în tiparele flexionare autohtone. Multe substantive cu finala "-s" degramaticalizată sunt neacceptate de norma literară. Fenomenul este semnalat de Avram (1997: 17); vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 2006, 2008 - sub tipar) (de exemplu, skinheads-ii, apud Stoichițoiu-Ichim 2006: 47). Se pot adăuga și utilizările specializate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
comics-uri, cortes-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele aparținând fondului neologic, iar ă - i este preferat de cuvintele aparținând fondului vechi sau devenite suficient de uzuale pentru a fi simțite
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Pentru această diferențiere de registru stilistic stau mărturie numeroase fapte. 2.2.1.1. Tiparul [ă - e] primește, cu foarte mici excepții, toate formațiile feminine neologice recente. - O statistică a noilor apariții din DOOM2 indică aproximativ 105 intrări în tiparul flexionar ă - e (apud Croitor-Balaciu, 200715), cele mai multe împrumuturi (acciză, *aleză, *aubadă, *charismă, *barjă, *bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă, *izogonă, *jotă, *lavetă, *majoretă, *minolă, *moră, *mortieră, *pandoră, *parapantă, *pegră, *planetară, *prioră, *pubelă, *rovinietă, *simeză
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]