1,215 matches
-
tipul vopsea roșie-carmină, în care folosirea formei de feminin a substantivului carmin nu poate fi justificată decât prin interpretarea lui de către vorbitor drept adjectiv nume de culoare. În cazul compunerii de tip adjectiv + adjectiv, formația nou creată este, sub aspectul flexiunii, oscilanta, existând exprimări cu primul element variabil (Dacie albastră-electric), cu al doilea element variabil (pijamale alb-murdare) sau cu ambele elemente variabile (Dacie albastră-electrică, pijamale albe-murdare). După tiparul numelor de culori compuse, au apărut și creații metaforice tot compuse, în care
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
vorace,-i. Din actualul inventar oferit de DOOM2, rezultatele obținute în urmă aplicării Anchetei 1 conduc la observația că vorbitorii obișnuiți au tendința de a plasa aceste adjective, într-o măsură mai mare sau mai mică, într-o clasă cu flexiune regulată. Astfel, factice se apropie cel mai mult de tiparul adjectivelor variabile. Dintre cei 90 de subiecți anchetați, având vârste și nivel de cunoștințe diferite, 25 au folosit formă factica (27,7%), acordată în gen, număr și caz cu substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
le cunoaște română actuala în ceea ce privește adjectivele invariabile sunt contradictorii. Pe de o parte, este vorba de lărgirea inventarului de adjective invariabile, iar, pe de altă parte, se constată o tendință de încadrare a unor elemente aparținând acestei clase într-o flexiune regulată. 5.1. Creșterea inventarului de adjective invariabile Urmărind inventarul de adjective invariabile, se poate observa o lărgire considerabilă și continuă a clasei. Este vorba de împrumuturi, mai ales din engleză, atât cele atestate în dicționare, cât și cele din
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
adjectivele care intră în structura creației invariabile, folosite singure, sunt variabile). La acestea se adaugă adjectivele invariabile obținute în urmă trunchierii și substantivele folosite adjectival în limbajul argotic. 5.2. Tendința de apropiere a unor adjective invariabile de clasele cu flexiune regulată Se constată, pe de o parte, o tendință de lărgire a inventarului adjectivelor invariabile, după tiparul englezei, unde adjectivele sunt în totalitate invariabile (a se vedea și numărul mare și în continuă creștere al împrumuturilor din engleză), iar, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
inventarului adjectivelor invariabile, după tiparul englezei, unde adjectivele sunt în totalitate invariabile (a se vedea și numărul mare și în continuă creștere al împrumuturilor din engleză), iar, pe de altă parte, tendința de apropiere a clasei invariabilelor de clasele cu flexiune regulată. Această tendință apare − în cazul adjectivelor nume de culori și al celor terminate în -ce − ca efect al analogiei. Astfel, după modelul adjectivelor nume de culori variabile - albastru, roșu, verde etc. - tind să fie atrase în clasa adjectivelor regulate
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
în urmă interpretării Anchetei 2, unde, desi predomina formele invariabile, sunt folosite și formele acordate ale adjectivelor nume de culori (vezi supra 4.2). În cazul Anchetei 1, tendința de a plasa adjectivele terminate în -ce într-o clasă cu flexiune regulată se bazează pe modelul mai vechi oferit de dulce, -i, si, apoi, de seria rapace,-i, sagace,-i, tenace,-i, vorace,-i (vezi supra 4.3). 6. GRADE DE "INVARIABILITATE" A ADJECTIVELOR În cadrul clasei adjectivelor invariabile, se poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
viitor, unele adjective din fondul vechi în structuri rare și învechite (cumsecadele om); ● "cel mai puțin invariabile" sunt adjectivele care, pătrunse mai de mult în limba, prezintă pentru vorbitori o formă fonetica ușor adaptabila. Tind să fie atrase în tiparul flexiunii regulate unele nume de culori simple, a căror finală permite acest lucru (mov, -a, vernil, -a, roz, -a, kaki, -e, bej, -a). 7. CONCLUZII Concluziile parțiale de pe parcursul acestui capitol vor fi reluate aici, pentru a pune în evidență tendințele
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Astfel, există atât la nivelul clasei adjective cu grade diferite de invariabilitate, cât și la nivelul unor subclase (în cadrul subclasei numelor de culori, adjectivele mai vechi, care au o finală ce permite acest lucru, tind să fie atrase în tiparul flexiunii regulate). 1 Acest studiu are ca punct de pornire două articole colective publicate anterior: Dediu, Dincă, Dragomirescu, Dragu, Geana (2004, 2005). 2 Deși apar în DOOM2 că modificări față de prima ediție, niznai și țurlu-burlu sunt folosite foarte rar, niznai apărând
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
stat mai bine, transformările numelor fiind determinate de nevoia de a găsi posibilități de scriere cu alfabet rusesc, școlile În limba română lipsind totalmente la Începutul secolului al XX-lea, sau de nevoia de a adapta numele românești după normele flexiunii nominale ale limbii ruse, atunci cînd nu era vorba despre intervenția directă a administrației. Astfel au devenit: Anastasiu = Anastasiev, Andronache = Andronachevici, Bădărău = Bodarev, Barbul = Barbo, Cantacuzino = Cantacuzen, Ciobanu = Ceban, Ciolan = Celan, Ciohodar = Ciuhudari, Feodosiu = Feodosiev, Grecu = Greculov, Gusti = Gustea, HÎncu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care ofensa deopotrivă urechea unui român și urechea unui rus, - jargon alcătuit dintr-un monstruos amestec de cuvinte rusești și românești, În doze variabile, cu singura deosebire că atunci cînd Își Închipuiau că vorbesc rusește, acel lexic era Împodobit cu flexiuni rusești, iar În cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți În Basarabia foarte ușor Își Însușeau În acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de dialect basarabean. La revenirea din Siberia, Vania Îl Întîlnește pe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, În formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (În mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai recunosc verbul În respectiva formă flexionară. De exemplu În forma de mai mult
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
adăugita, București, Editura Didactica și Pedagogica. Creissels, D., 2004, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Croitor, B., 2002, "Variantele verbale literare libere: tendințe în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 57-76. Croitor, B., 2007, Dinamica flexiunii substantivale. Cu privire la substantivele nou introduse în DOOM, comunicare prezentată la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Cvasnîi Cătănescu, M., 2002, " Discursul publicitar actual, I, ÎI", în: Până Dindelegan (coord.), p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 42-52. Guțu Romalo, V., 1968, Morfologia structurală a limbii române, București, Editura Academiei. Guțu Romalo, V., 1969, "Diachronie et synchronie", în Actes du X-e Congrès Internațional des Linguistes, vol. I, București, Editura Academiei, p. 483-488. Guțu Romalo, V., 1980, "Flexiunea numeralului", în LR XXIX, 2, p. 149-159; reprodus în Guțu Romalo (2005), p. 132-136. Guțu Romalo, V., 1980a, "Vizavi de", în LR, XXIX, 2, p. 214-215. Guțu Romalo, V., 1985, Substantivul, în: Coteanu (coord.), p. 110-147. Guțu Romalo, V., 1992
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
cuprinsă între 12 și 18 ani) a urmărit cu predilecție chestiuni legate de frecvență și de productivitate a structurii, modalități de decodare a sensului, aspecte privind dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 (posibilități de derivare, schimbări la nivelul flexiunii etc.). Chestionarul a fost aplicat unui număr de 71 de subiecți (70 de elevi din clasele a VI-a, a IX-a, a XI-a și a XII-a și un profesor, Liceul "Marin Preda", București), în luna aprilie 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
se construiesc pe baza acelorași tipuri de substructuri menționate deja pentru (Det) N1 de N2 (vezi supra, 3.1.); ● disponibilitatea în direcția construirii unor sintagme cât mai expresive are consecințe și în plan morfologic și lexical: crearea unei paradigme de flexiune în cazul cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
DINAMICA FLEXIUNII SUBSTANTIVALE, REFLECTATĂ ÎN DOOM2 BLANCA CROITOR 1. PRELIMINARII În acest articol voi prezenta comportamentul morfologic al substantivelor românești introduse în DOOM2, dintro perspectivă statistică. Voi urmări în ce tipuri de flexiune se încadrează substantivele nou intrate în limba română, dat
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
DINAMICA FLEXIUNII SUBSTANTIVALE, REFLECTATĂ ÎN DOOM2 BLANCA CROITOR 1. PRELIMINARII În acest articol voi prezenta comportamentul morfologic al substantivelor românești introduse în DOOM2, dintro perspectivă statistică. Voi urmări în ce tipuri de flexiune se încadrează substantivele nou intrate în limba română, dat fiind că gradul de adaptare al acestora la sistemul flexionar românesc diferă, iar unele nu se încadrează în tiparele flexionare ale limbii române. Această statistică prezintă o privire asupra variantei normate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
internă, indiferent de proveniență (uneori e dificil de distins între un cuvânt analizabil derivat în limba română și unul împrumutat). Această alegere face ca ponderea împrumuturilor recente în cadrul corpusului să nu fie atât de mare. În general, în studiile despre flexiunea substantivelor recent apărute în limba română sunt luate în calcul mai ales împrumuturile (mai mult sau mai puțin adaptate), dar limba română nu se îmbogățește doar prin împrumuturi. Creațiile interne sau împrumuturile în care se recunosc sufixe, sufixoide, prefixe și
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cuvânt-înainte, cuvânt-titlu, democrat-creștin, dublucasetofon, fier-beton, fierar-betonist, in-galben, inspector-șef, libercugetătoare, mașină-capcană, mierea-cucului, mierea-ursului, oală-minune, om-orchestră, om-sandvici/sendviș, patinaj-viteză, portret-robot, poziție-cheie, prim-balerin, prim-balerină, primă-doamnă, proastă-creștere, program-pilot, prim-solist, prim-solistă, rău-platnic, soră-șefă, test-grilă, traco-dac. Acestea nu reflectă dinamica flexiunii nominale în limba actuală, deoarece flexiunea lor este aceea a cuvintelor pe baza cărora sunt formate (însă ar fi interesante pentru un studiu despre compunere în limba română actuală). În schimb, am luat în calcul compusele cu prefixe și prefixoide
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
in-galben, inspector-șef, libercugetătoare, mașină-capcană, mierea-cucului, mierea-ursului, oală-minune, om-orchestră, om-sandvici/sendviș, patinaj-viteză, portret-robot, poziție-cheie, prim-balerin, prim-balerină, primă-doamnă, proastă-creștere, program-pilot, prim-solist, prim-solistă, rău-platnic, soră-șefă, test-grilă, traco-dac. Acestea nu reflectă dinamica flexiunii nominale în limba actuală, deoarece flexiunea lor este aceea a cuvintelor pe baza cărora sunt formate (însă ar fi interesante pentru un studiu despre compunere în limba română actuală). În schimb, am luat în calcul compusele cu prefixe și prefixoide, în care se recunosc substantive mai
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât și cu forma de infinitiv lung (accedere, accizare, adjectivizare, computerizare). Am considerat că în aceste două situații este vorba de introducerea unor verbe noi, iar formele de infinitiv lung nu sunt relevante pentru dinamica flexiunii nominale. Am păstrat, în schimb, acele substantive cu o formă asemănătoare cu infinitivul lung (care nu au un verb corespondent), ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2 verbe ca indetermina, văluri). Aceste substantive sunt formate cu sufixul --(a)re
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]