KorAP: Find »[drukola/base=flint & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...15 >

362 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558

bine, nu pot decât să le urez noroc, zise Wilt. — Și eu la fel, rosti dezgustat domnul Gosdyke, părăsind încăperea. în urma lui, Wilt oftă. Numai să apară odată Eva! Unde dracu’ putea să fi ajuns? La laboratoarele de criminalistică, inspectorul Flint devenea tot mai agitat. — N-ați putea să grăbiți un pic lucrurile? întrebă el. Șeful Departamentului de Medicină Legală clătină din cap. — E ca și cum am căuta un ac într-un car cu fân, îi zise el, aruncând o privire scurtă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
acum n-am găsit nici o urmă. Ar putea să dureze săptămâni întregi. — N-am săptămâni întregi la dispoziție, zise inspectorul. înfățișarea la tribunal e luni. — Asta doar pentru menținerea în stare de arest și, oricum, aveți declarația lui. Dar inspectorul Flint avea dubii în privința declarației. Recitise mărturisirea lui Wilt și remarcase în ea o serie de discrepanțe pe care epuizarea, dezgustul și o dorință nestăvilită de a termina odată cu istoria asta jegoasă - de a termina cu ea înainte de a se îmbolnăvi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
stimulaseră să le ignore în acel moment. Printre altele, chiar și semnătura mâzgălită de Wilt, atunci când era studiată mai de aproape, aducea suspect de bine cu ceva gen Orfanul Cerșetor, iar sub ea era adăugat un QNED, despre care lui Flint îi trecu prin cap ideea ticăloasă că ar însemna „Quod Non Erat Demonstrandum”. Și, în orice caz, erau mult prea multe referiri la porci pentru gustul său de polițist - ba chiar era și ceva neclar legat de cine erau porcii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
de canibalism dement care se putea potrivi cumva cu ceea ce Wilt spunea că făcuse, dar - pe de altă parte - părea să ducă lucrurile mult prea departe. în mintea inspectorului explodă cuvântul „provocare”, mai ales că după episodul cu păpușa gonflabilă Flint devenise foarte conștient de publicitatea negativă. Citi cu atenție încă o dată declarația lui Wilt și nu se putu hotărî deloc în privința ei. Un lucru era însă absolut sigur. Wilt cunoștea cu exactitate procesul de producție de la Sweetbreads. Bogăția de detalii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Wilt cunoștea cu exactitate procesul de producție de la Sweetbreads. Bogăția de detalii pe care i-o furnizase o dovedea clar. Pe de altă parte, după o inspecție detaliată, rezervele domnului Rinky în privința capetelor și a mașinii de măcinat păruseră îndreptățite. Flint studiase cu băgare de seamă bestialul mecanism și îi venea greu să creadă că până și Wilt, în accesul lui de nebunie ucigașă, ar fi putut să... Inspectorul își goni gândul din minte. Se hotărî să mai stea o dată puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
o masă de oameni nevinovați și le-aș băga-o pe gât pe Eva, împreună cu soții Pringsheim, sub forma unor plăcinte cu carne de porc? Sau da? Adică mă gândesc că și credulitatea dumneavoastră trebuie să aibă niște limite... Inspectorul Flint îi aruncă o privire rea. — Dumnezeule, Wilt! exclamă el. Dacă aflu cumva că ai inventat în mod intenționat o poveste... — Nu prea mai puteți să faceți cine știe ce, zise Wilt. M-ați acuzat deja de crimă. Ce vreți mai mult? Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
câini, dați sfoară-n țară că vă ajut la investigațiile legate de o crimă multiplă, dându-i astfel ocazia fiecărui cetățean din țara asta să creadă că mi-am măcelărit soția și pe un blestemat de biochimist și... — Gura! strigă Flint. Mă doare-n cot de ce crezi tu. Pe mine mă îngrijorează ce-ai făcut și ce-ai spus. Ne-ai indus în eroare în mod intenționat... — N-am făcut nimic de genul ăsta, zise Wilt. Până noaptea trecută n-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
puteți acuza pe mine că vi le-am servit. Nu veniți aici să vă oțărâți la mine. Dacă sunteți prost, e problema dumneavoastră. Duceți-vă și găsiți-mi soția! — Opriți-mă, altfel îl omor pe nemernic! urlă din toți bojocii Flint, repezindu-se afară din încăpere. Intrând în biroul său, inspectorul trimise după sergentul Yates. — întrerupe vânătoarea de plăcinte, zise el. E un rahat de păcăleală. — Un rahat? întrebă sergentul, nesigur pe el. — Căcat, explică inspectorul Flint. Ne-a făcut-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
urlă din toți bojocii Flint, repezindu-se afară din încăpere. Intrând în biroul său, inspectorul trimise după sergentul Yates. — întrerupe vânătoarea de plăcinte, zise el. E un rahat de păcăleală. — Un rahat? întrebă sergentul, nesigur pe el. — Căcat, explică inspectorul Flint. Ne-a făcut-o iar! — Vreți să spuneți...? — Vreau să spun că răhățelul ăla ne-a tras iarăși pe sfoară! — Dar de unde știa despre fabrică și toate amănuntele alea de-acolo? Flint se uită disperat la sergent. — Dacă vrei să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
întrebă sergentul, nesigur pe el. — Căcat, explică inspectorul Flint. Ne-a făcut-o iar! — Vreți să spuneți...? — Vreau să spun că răhățelul ăla ne-a tras iarăși pe sfoară! — Dar de unde știa despre fabrică și toate amănuntele alea de-acolo? Flint se uită disperat la sergent. — Dacă vrei să știi de ce-i o enciclopedie ambulantă, du-te și-l întreabă singur! Sergentul Yates ieși din birou și reveni după cinci minute. — întâi Carne, îl informă el enigmatic. — De ce întâi carne? — Anul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
singur! Sergentul Yates ieși din birou și reveni după cinci minute. — întâi Carne, îl informă el enigmatic. — De ce întâi carne? — Anul I Carne. O clasă de măcelari cărora le preda. L-au dus să vadă și el fabrica. — Iisuse! exclamă Flint. Oare există cineva căruia porcul ăsta prăpădit să nu-i fi predat nimic? — Zicea că a fost ceva foarte instructiv. — Yates, fă-mi, te rog, un serviciu. întoarce-te acolo și află toate numele claselor la care a predat. Așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
și trezie. Dar ea a ținut morțiș s-o facă. — Ce să facă? — Să mediteze transcendental. în poziția lotus. Poate că de data asta a mers mult prea departe. S-ar putea să se fi transmutantizat. — Trans ce? întrebă inspectorul Flint bănuitor. — S-a transformat în altceva printr-o tehnică magică. — Iisuse, Wilt, dacă ai de gând să începi iar cu plăcintele alea din carne de porc... — Inspectore, eu mă gândeam la ceva mai spiritualizat, la ceva frumos! — Mă îndoiesc. — O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
sau de probleme de conștiință, un Hamlet transformat într-un Henric al V-lea, dar lipsit de înflăcărarea patriotică ce-i face pe oameni să creadă că n-ar fi fost de acord cu Piața Comună, un Cezar... Dar inspectorul Flint auzise suficient. — Wilt, lătră el, mă doare-n cot de ce voiai tu să te faci! Ceea ce vreau să știu este ce s-a făcut cu soția ta. — Tocmai eram pe cale să ajung și acolo, zise Wilt. Numai că mai întâi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Numai că mai întâi trebuia să stabilim ce sunt eu. — Știu ce ești tu, Wilt! Ești un afurisit de negustor de vorbe, un contorsionist verbal, un rahat de hăcuitor al logicii, un Houdini lingvistic, o enciclopedie de informații nedorite... Inspectorul Flint rămase în pană de metafore. — Superb, inspectore, superb! Nici eu însumi n-aș fi putut s-o spun mai bine. Un hăcuitor al logicii, dar, vai!, nu și al propriei mele soții. Dacă urmăm aceeași linie argumentativă, Eva a rămas

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
inexistent. Așa e Eva pentru dumneavoastră. N-o să danseze niciodată în Lacul lebedelor. Nici o conducere de operă nu i-ar permite să umple scena cu apă sau să instaleze pe ea un pat dublu, dar Eva ar insista oricum. Inspectorul Flint se ridică. — Așa nu ajungem nicăieri - și încă repede. — Exact, îl aprobă Wilt. Absolut nicăieri. Suntem ceea ce suntem și nimic din ceea ce putem face nu va schimba această realitate. Recipientul care formează natura noastră rămâne intact. Spuneți-i ereditate, spuneți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Exact, îl aprobă Wilt. Absolut nicăieri. Suntem ceea ce suntem și nimic din ceea ce putem face nu va schimba această realitate. Recipientul care formează natura noastră rămâne intact. Spuneți-i ereditate, spuneți-i accident... — îi spun o grămadă de bălării! zise Flint, după care ieși din încăpere. Simțea nevoia să doarmă și avea de gând s-o și facă. Pe coridor se întâlni cu sergentul Yates. — Am primit un apel de urgență de la o femeie care pretindea că e doamna Wilt, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
lăsă în genunchi. — Să ne rugăm, murmură el răgușit. îngrozitoarea apariție se prăbuși greoi în față, strângându-și lințoliul în jurul pieptului. Cei doi îngenuncheară și se rugară împreună. — O verificare? Ce dracu’ vrei să spui cu „o verificare”? zise inspectorul Flint, care obiecta cu îndârjire la ideea de a fi trezit în mijlocul după-amiezei, după ce că nu avusese parte de somn vreme de treizeci și șase de ore, iar acum încerca să recupereze ceva din el. Mă trezești ca să-mi spui nu știu ce idioțenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
femeia are dreptate. — Și nu i-a trecut prin cap să spună, așa, accidental, și ce-a făcut toată săptămâna trecută, nu-i așa? — Zicea că a fost pe un vas de agrement, răspunse Yates. După care a închis. Inspectorul Flint se ridică în capul oaselor. — Un vas de agrement? Ce vas? — A închis. O, și încă un lucru: zicea că are numărul 44 la pantofi. Atât și are. — Of, căcat! zise Flint. în ordine, o să vin la secție. Se dădu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
agrement, răspunse Yates. După care a închis. Inspectorul Flint se ridică în capul oaselor. — Un vas de agrement? Ce vas? — A închis. O, și încă un lucru: zicea că are numărul 44 la pantofi. Atât și are. — Of, căcat! zise Flint. în ordine, o să vin la secție. Se dădu jos din pat și începu să se îmbrace. în celula lui, Wilt fixa cu privirea tavanul. După atâtea ore de interogatoriu, mintea lui zbârnâia și acum de întrebări. „Cum ai omorât-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
și la Eva, toate astea dispăruseră. închis în celula lui, Wilt era liber să existe. Și, orice s-ar întâmpla, nu va mai ceda niciodată în fața cântecului de sirenă al modestiei. După disprețul și furia arătate fără reținere de inspectorul Flint, după cruzimea și oprobriul îngrămădite peste capul lui vreme de o săptămână, cine mai avea nevoie de aprobarea celorlalți? Puteau să-și vâre părerile pe gât. Wilt își va urma traseul său independent și își va folosi cum se cuvine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
înfrângându-și spaima - explicabilă - că fusese lovit de delirium tremens mult mai repede decât se aștepta, izbuti să deschidă gura. Ridică-te, copila mea, icni el în timp ce Eva se zvârcolea pe covorul din fața lui. O să-ți ascult confesiunea. 20 Inspectorul Flint opri magnetofonul și se uită la Wilt. — Ei? — Ei ce? întrebă Wilt. — Ea este? Este doamna Wilt? Wilt dădu din cap: — Mă tem că da. — Cum adică te temi că da? Ce vrei să spui? Afurisita de muiere trăiește! Ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
pe un vas de agremenent. Iar tu nu ai de unde să cunoști pe nimeni cu un asemenea vas, nu-i așa? — Inspectore, oamenii din cercul meu de cunoscuți nu au vase de agrement. Poate că soții Pringsheim aveau unul. Inspectorul Flint evaluă posibilitatea și apoi o respinse. Verificaseră deja toate bazele nautice, iar soții Pringsheim nici nu aveau vreo ambarcațiune, nici nu închiriaseră vreuna. Pe de altă parte, în mintea lui începea să capete contur și posibilitatea să fi fost victima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
câștiga o pâine, a plictiselii și a nesfârșitelor certuri meschine cu Eva, a jocului de bridge de sâmbătă seara cu familia Mottram și a excursiilor cu mașina de fiecare duminică, împreună cu Eva. Lângă el, cufundat într-o tăcere posomorâtă, inspectorul Flint își pierduse farmecul său simbolic. Acum el nu mai era mentorul încrederii în sine proaspăt cucerite de Wilt, nici potrivnicul insignifianței sale, ci devenise un tovarăș de suferință în încleștarea cu viața, aproape o reflexie în oglindă a nonentității reprezentate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
și se aruncă prin ușă direct în holul larg. Când se îndepărtă de birou, împleticindu-se, dar hotărât să-și găsească adăpost undeva, auzi cum sună cineva la ușă. Părintele St John Froude deschise și fixă cu privirea chipul inspectorului Flint. — Slavă Domnului c-ați venit! icni el. E aici, înăuntru. Inspectorul și doi agenți în uniformă pătrunseră în hol. Wilt îi urmă neliniștit. Acesta era momentul care-l înspăimânta. Până la urmă însă a fost mai bine decât se așteptase. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
ați venit! icni el. E aici, înăuntru. Inspectorul și doi agenți în uniformă pătrunseră în hol. Wilt îi urmă neliniștit. Acesta era momentul care-l înspăimânta. Până la urmă însă a fost mai bine decât se așteptase. Nu și pentru inspectorul Flint. El intră în birou și se trezi în fața unei femei masive și goale pușcă. — Doamna Wilt... începu el. Dar Eva se holba la cei doi agenți în uniformă. — Unde-i Henry al meu? zbieră ea. L-ați ridicat pe Henry

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]