340 matches
-
afară ca să doarmă, dar totul s-a dovedit inutil. Nu a plîns, își ștergea năsucul plin de sînge, se cotorsiona de durere cînd i se răsucea o mînuță și se ghemuia ca un arici cînd era lovită cu picioarele. Rareori Floricica nu avea vînătăi cam peste tot corpușorul ei. Se străduia să facă ce i se cerea dar adesea sarcinile date se dovedeau a fi peste puterile ei de copil. Într-o zi a fost surprinsă cum își număra degețelele. Unu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
frica de ei nu a dus la omorîrea fetiței Peste imensele straturi de suferință imprimate în micuța ființă în scurta sa existență, a apărut o rază de lumină palidă care a generat un abia vizibil optimism în micul ei univers. Floricica era convinsă că nu i se cuvine nici un strop de bucurie în viață, că poartă o imensă vină că s-a născut, că venirea ei pe lume a nefericit întreaga omenire, omenire care era totuși generoasă lăsînd-o să respire din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în viață, că poartă o imensă vină că s-a născut, că venirea ei pe lume a nefericit întreaga omenire, omenire care era totuși generoasă lăsînd-o să respire din aerul care în nici un caz nu i se cuvine. Paradoxal, dar Floricica credea în Dumnezeu, în sfinți, în preot și în puterea icoanelor. În noaptea de Înviere preotul i-a dat și fetiței o iconiță cu Iisus Hristos. Această iconiță a creat o imensă bucurie în micul ei univers, o palidă rază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o imensă bucurie în micul ei univers, o palidă rază de speranță. A înțeles că după această viață chinuită urmează o altă viață în care și ea se va bucura de o existență ca a celorlalți oameni. În mintea ei, Floricica și-a întipărit ideea că dacă pleci mai repede din lumea aceasta vei suferi mai puțin. Știa că se poate nimeri și în iad, unde nu prea huzurești și de frică îl întreabă pe preot: Părinte, dacă moare un copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unde nu prea huzurești și de frică îl întreabă pe preot: Părinte, dacă moare un copil ca mine, unde ajunge, în rai sau în iad? În rai copilă dragă, sigur în rai, răspunde preotul uimit de întrebare. Peste cîteva zile Floricica a ieșit singură din Prut, dintr-o bulboană, renumită prin tragediile care s-au petrecut pe acolo. Locul acela a fost botezat "Bulboana Floricica". Se spune că în noaptea Învierii Floricica apare mergînd pe apă. Eu am așteptat-o dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iad? În rai copilă dragă, sigur în rai, răspunde preotul uimit de întrebare. Peste cîteva zile Floricica a ieșit singură din Prut, dintr-o bulboană, renumită prin tragediile care s-au petrecut pe acolo. Locul acela a fost botezat "Bulboana Floricica". Se spune că în noaptea Învierii Floricica apare mergînd pe apă. Eu am așteptat-o dar nu a apărut. Floricica avea vîrsta mea. N-am cunoscut-o dar știu povestea ei încă de cînd eram copil. Mă întristam și uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rai, răspunde preotul uimit de întrebare. Peste cîteva zile Floricica a ieșit singură din Prut, dintr-o bulboană, renumită prin tragediile care s-au petrecut pe acolo. Locul acela a fost botezat "Bulboana Floricica". Se spune că în noaptea Învierii Floricica apare mergînd pe apă. Eu am așteptat-o dar nu a apărut. Floricica avea vîrsta mea. N-am cunoscut-o dar știu povestea ei încă de cînd eram copil. Mă întristam și uneori chiar plîngeam că în lume sînt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din Prut, dintr-o bulboană, renumită prin tragediile care s-au petrecut pe acolo. Locul acela a fost botezat "Bulboana Floricica". Se spune că în noaptea Învierii Floricica apare mergînd pe apă. Eu am așteptat-o dar nu a apărut. Floricica avea vîrsta mea. N-am cunoscut-o dar știu povestea ei încă de cînd eram copil. Mă întristam și uneori chiar plîngeam că în lume sînt și copii atît de nefericiți... Ce, mă crezi proastă? Familia Cepoi a fost chemată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de soc) care se împrăștie peste tot. Florile se transformă într-un fel de cireșe care sînt căutate de păsări. Dar cînd cad jos, mai ales pe gazon, nu-i prea plăcut. Cît despre apa din piscină este plină cu floricelele alea păcătoase! Întreb curios: Cum îi curățați? Urc sus cu maceta și tai tecile și florile. Mă uit în vîrful palmierilor și mă furnică tălpile. Cît costă? Un dolar de palmier. Acum chiar că mi-ar prinde bine să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
confrați 183 Moartea capodoperei 186 Politică de nivel continental 189 Marea așteptare 192 Mona my love 195 În noaptea de Sfîntul Vasile 197 Hristos a înviat! 201 Lara 204 Mizerie fără farmec 207 Strunga Dracului 210 Ultimul viking 214 Bulboana Floricica 218 Ce, mă crezi proastă? 221 Dorințe satanice 225 Fabulații 228 Răzbunarea prostului 231 Floricel 235 Farmecul vieții 238 Gelozie și răzbunare 242 Treci la injecție! 245 Filozofie la un pahar 248 Minunile primăverii 251 Despre cuvintele demn, demnitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu mai plânge, C-acum are cin-te strânge. Taci mireasă nu ofta, C-are cine te pupa ! U iu, U iu iu ! Fii părinte, așa de bun, Ieși o țâră până-n drum Și deschide-o cărticea , Să cununi o floricea, Și pe cap c-un patrafir, S-o cununi c-un trandafir ! U iu, U iu iu ! La portiță în uliță, Iese mama miresii Și se uită către soare C-are-o fată călătoare. Călătoare peste munți, La părinți necunoscuți, Călătoare peste
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Dumitru; Gheorghe Dupalau; Romulus I. Durca; Doru Enache; Gheorghe Enache; Nicolae Enachioiu; Venera Enescu; Alexandru Epure; Daniel Eremia; Cristian Gh. Eremia; Aurelian Falcusan; Nicolae P. Farcus; Raimond Roni Ferdinand; Gabriel Filip; Gheorghe Cristian Filip; Nicolae Filipescu; Dan A. Filoreanu; Gheorghe Floricica; Mircea Virgil Frasineanu; Mihai Gall; Maxim Ț. Gavrilă; Constantin Gavrilescu; Constantin Găină; Samuel Găină; Mariana Galan; Petre Grigore Geamăna; Hedwiga Silvia Georgescu; Tudor Georgescu; Petre V. Georgescu; Marian Georgian; Nicolae Victor Gheorghe; Dumitru Gheorghe; Maria Gheorghe; Adrian Gheorghe; Costin Gheorghe
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
în partea de sus, ceea ce, suntem siguri, a dus la obținerea unor vânzări nesatisfăcătoare. Încă le mai arătăm clienților caseta cu un băiat de șase ani care sărea în sus în încercarea de a ajunge la raftul unde se țineau floricelele de porumb, sau cel puțin să dea jos una din pungi ca apoi s-o ia și să i-o arate mamei. În cele din urmă a reușit să dea una jos, dar mama a refuzat s-o accepte în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ar fi nevoie să mai facem cursuri de formare cu cei care lucrează în supermagazine, ca să învețe să vândă marfă. Desigur, un proiect de marketing și de oferire de mostre trebuie să aibă o imagine clară a publicului-țintă. La începuturile floricelelor de porumb preparate la microunde, am avut contract cu General Mills pentru a-i ajuta să extindă piața de desfacere pentru produsele lor. „Cine le cumpără acum?”, am întrebat noi. „Șaizeci și patru la sută din cumpărători sunt femei”, a
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
emisiunile pentru femei. „La ce segment de populație vreți să ajungeți prin campania de mostre oferite?”, i-am întrebat noi. „Păi la femei, desigur”, a fost răspunsul. Era răspunsul greșit, deoarece cuceriseră piața în segmentul acesta. Când te gândești la floricelele de porumb, îți dai seama că sunt perfecte pentru bărbați. Este cel mai ușor de preparat fel de mâncare din lume, și bărbații sunt cumpărători impulsivi și ușor de influențat, aproape care pot fi convinși să încerce orice. Produsul se
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
încă nechemat la arme. Texte edificatoare, emoționante, puternice, interesante stau alături, așa cum e și firesc într-o lume a diversității inepuizabile, cu panseuri juvenile, cu alcătuiri mai școlărești, cu pagini înduioșătoare de adolescență întârziată. Cartea tipărită nu păstrează, din nefericire, floricelele presate sau desenate timid pe colțul scrisoricii câteunei activiste de organizație sătească, tot așa cum ignoră scriitura apăsată și fermă a vreunei ministrese omnipotente. În sine, această colecție de autobiografii, de schițe de program politic, de analize subtile sau de self
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două sau mai multe expresii); * sinonime lexico-frazeologice: băgare de seamă atenție, din cauză că deoarece (sinonimie stabilită între un cuvânt și o expresie); * sinonime prefixale: a reciti a răsciti, necompetent incompetent (sinonimie stabilită între componente ale cuvintelor aici, prefixe); * sinonime sufixale: floricică floricea (sinonimie stabilită între componente ale cuvintelor aici, sufixe). * la nivel morfologic sinonime morfologice: va pleca o să plece are să plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să-l doară capul. Vântul încărcat cu fulgi rari de zăpadă îi răcorea fața și obrajii. Se simte întremat. O țigăncușă, încotoșmănată în niște boarfe vechi, cu un coș de viorele la picioare, tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu prea miros vestitoarele tale..." "Ba ai matale nasul înfundat, boierule
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a regelui asupra acesteia. „Prin adânca înțelepciune a Marelui Străjer, Măria Sa Voievodul și-a trăit copilăria după legile pedagogiei românești. <...> L-am văzut astfel, copil cu bucle de aur, luptându-se cu roaba încărcată de nisip, cu stropitoarea mică udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în rânduri și muștruluiți când nu se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca o trăsură, cu cățelușul nedespărțit de joacă, cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o pun’e-n clop” Orațiile de nuntă așază despărțirea de mediul familial sub protecția metalului lunar din compoziția instrumentului masculin, a cărui prețiozitate rituală este în acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Sî scoatem/ Floricica din pământ,/ S-o scoatem cu rădăcină,/ Șî s-o răsădim/ Lamparatu-n grădină,/ Acolo locu-o să-i priiască,/ O să crească,/ Să-nflorească/ Și să nu mai vestejească” (Albele - Bacău). Accentul apăsat pus pe dezvoltarea fetei - floare ajunse într-un impas
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
miresei. Unirea celor doi se așază astfel sub protecția divinului, unele actualizări dând chiar o formă religioasă orației, ca efect recent al creștinismului. Femininul vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo să rodească,/ Sănflorească,/ Locul sa-i priiască,/ Să nu se mai ofilească” (Cașin - Bacău). Târnăcoapele de argint sunt un alt indiciu al solarității
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nici nu se mișcă. Zărind un fluturaș în zbor, Prichinduța cere ajutor. Acum băiatul trage spre el, fetița trage spre ea, fluturele trage cu spor de codită fetiței, dar ciupercă uriașă, își ținea cu strășnicie pălăria. Ajută-mă și tu, floricica dragă, se adresa băiatul unui căpșor albastru care-i privea curios. Floarea se agață de pantalonii băiatului și-acum trăgeau cu putere toți patru de pălăria ciupercii. Nu s-a mișcat, nu s-a rupt și până la urmă cei doi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
muzician pr. Francisc Hubic de la care preia unele compoziții pntru a le interpreta apoi în diversele biserici în care a cântat, atât înainte cât și după detenție, cum ar fi: „O Dumnezeu al tuturor părinte”, după versurile lui V. Alecsandri, „Floricica” ș.a. Așa cum își amintea pr. Teodor Daraban, pe atunci paroh de Petrani și baciul Todere, cantor la biserica din Gruilung, la marele pelerinaj de la Drăgești se ocupa direct de partea muzicală a ceremoniilor lăsând celor ce l-au auzit cântand
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
castanele de care era plin Clujul copilăriei mele? Abundența lor explică, probabil, de ce tocmai atunci și acolo am auzit vorbindu-se pentru prima oară de pireul de castane. În ce privește castanele coapte, acestea se vindeau pe stradă, fierbinți, la concurență cu „floricelele”. (Mai simt și acum căldura prietenoasă din jurul grătarelor cu „sertar” - sobițe ale toamnelor târzii, umede și reci de altădată.) Deunăzi (septembrie 1990), pe Calea Victoriei, în drum spre noua mea redacție, a Caietelor Critice, zăresc dintr-o dată, pe asfalt, vechile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]