367 matches
-
pianistului Viniciu Moroianu, din București, ale cuplului cameral vioară-orgă reprezentat de Alexandru Gavrilovici și Jürg Lietha din Elveția, a sopranei Mihaela Maxim într-un concert dedicat în întregime - de Orchestra de Cameră, de conducătorul acesteia, de violistul Vladimir Lakatos - unui florilegiu de creații ale compozitorilor din Transilvania secolelor XVIII și XIX. Biserica mânăstirii, biserica evanghelică situată în imediata apropiere a Primăriei orașului, pe de-o parte, de asemenea incinta bine renovată de care dispune vechea Sinagogă din localitate, au reprezentat spațiile
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
nu se lasă cucerit fără perseverența mai multor ani. Totuși, jaloanele de recunoaștere erau înfipte cu nădejde, din momentul când Antologia poeților tineri (rezultată pe urma colaborării dintre Zaharia Stancu și Ion Pillat, Ed. Fundației Regale, 1934) se deschidea cu florilegiul datorat Mariei Banuș.
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
că nu au fost incluse cele marcate de realismul socialist, renegate de altfel din 1956 de scriitoare, odată cu ingenuitățile ideologice de pînă atunci. Este o antologie de autor, după ce, timp de o jumătate de secol, Nina Cassian figură doar în florilegii colective. Primului dintre acestea, din 1961 (datorat lui Mario De Micheli și lui Dragoș Vrânceanu), i-au urmat cele din 1967 (al aceluiași De Micheli), din 1984 (îngrijit de Adriana Mitescu), iar din 2009, două, publicate de Manni ed., respectiv
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
spre miezul operei, spre centrul labirintului. Dar nu e sigur, nu ai nici o confirmare. Acest fenomen m-a atras la Arghezi, în primul rând: incertitudinea unei autodefiniri. Nu avem nici un alt scriitor român capabil de atâtea metamorfoze. Arghezi e un florilegiu de individualități și un florilegiu de stiluri. Încercarea exegeților de a-l reduce la unitate sau de a stabili un numitor comun e, în principiu, anti-argheziană, deci neproductivă și nerecomandabilă. Arghezi, proteicul, reflectă în sine labirintul lumii, cu toate incertitudinile
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
labirintului. Dar nu e sigur, nu ai nici o confirmare. Acest fenomen m-a atras la Arghezi, în primul rând: incertitudinea unei autodefiniri. Nu avem nici un alt scriitor român capabil de atâtea metamorfoze. Arghezi e un florilegiu de individualități și un florilegiu de stiluri. Încercarea exegeților de a-l reduce la unitate sau de a stabili un numitor comun e, în principiu, anti-argheziană, deci neproductivă și nerecomandabilă. Arghezi, proteicul, reflectă în sine labirintul lumii, cu toate incertitudinile și disperările unei salvări - imposibile
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
într-un vârtej a cărui echivalență formală e greu de atins”. „Citită detașat de original, traducerea Monicăi Lovinescu, fără obsesia apropierilor și a calchierilor nici nu mai lasă impresia că ar fi traducere”. Aceleași bune cuvinte le are autoarea despre florilegiul din poeziile lui Blaga, sub titlul L’Etoile la plus triste, pe care-l datorăm Sandei Stolojan. Cum se poate conchide, „traiectoriile” Corneliei Ștefănescu sunt multiple, în aparență paralele, dar în fond convergente, întâlnindu-se într-un punct luminos, acela
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
intelectual și afectiv ca punct de sprijin și de căutare a mijloacelor de expresie prin care el este livrat. Se păstrează astfel mentalitatea pozitivistă ce apreciază drept primordiale faptele concrete. Opt simfonii și un poem reprezintă nu numai un salutar florilegiu analitic prin care este decupat și microscopat întreg edificiul simfoniilor personale compuse pe parcursul unui sfert de veac, ci și un testament în care este stipulată mărturisirea unei remarcabile credințe artistice. Un testament plin de tâlcuri și povețe întocmit cu pricepere
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
așa cum nu e străin de marile confluențe cu cel german, francez (la chanson), italian (la canzone), maghiar sau rus, și cum au demonstrat cu brio minunatele Recitaluri ale tinerilor noștri artiști îndrumați de Mariana Nicolesco, căreia îi datorăm și acest florilegiu comparativ care a statornicit o nouă conștiință de sine a genului, reașezat în statutul de mare artă. Definiția magistrală dată liedului de Mariana Nicolesco: «Îngemănare a poeziei cu muzica, acesta e scurt ca sonetul și implică o linie muzicală ca
Mariana Nicolesco ?i deceniul rena?terii liedului rom?nesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
Slave (din 2008). În timpul acestor festivaluri acord trei premii, pentru traducători și creatori, inclusiv pentru tineri din emigrație, susținute și de Ministerul Culturii și Patrimoniului Cultural. Am început un schimb cultural constând în faptul că un poet polonez editează un florilegiu al unui poet străin la aprecierea lui, iar cel străin tipărește într-o limbă străină versurile poetului polonez. Până în prezent s-au tipărit 20 de culegeri de poeți polonezi în străinătate și 20 de poeți străini în Polonia. Volume de
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
Ai fost cu decenii în urmă în România, la invitația Uniunii Scriitorilor din România dar și cu alte prilejuri. Ai cunoscut lirica românească încă de pe vremea studenției noastre, ai tradus câțiva poeți clasici și contemporani (pe Bacovia împreună), incluși în florilegiul tău intitulat sugestiv: Al treilea ochi. Cum ai receptat și cum apreciezi lirica românească? Foarte mult. Este una dintre cele mai interesante poezii din lume. Personal îmi este aproape. Poeții pe care îi iubesc sunt Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
unghiurile de abordare și criteriile de selecție s-au înmulțit și ele, adaptîndu-se presupuselor gusturi ale unor segmente de populație. Ca să nu mai vorbim de faptul că antologiile de azi, volens-nolens, au pe lîngă rolul lor de totdeauna, acela de florilegiu, încă un rol în plus, doar aparent secundar: acela de a repune în circulație operele (și numele) ocultate în diferite moduri. Căci nu trebuie uitat nici o clipă spectrul larg de metode de care uzau cenzorii spre a cufunda în uitare
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
să-și impună mediatic valorile ei reale (M. Cărtărescu, Stratan, Traian T. Coșovei etc.) dar care nu de puține ori o face prin ștergerea tuturor celorlalte urme poeticești". Subscriem la opinia lui Eugen Negrici. Să vedem acum care sînt criteriile florilegiului oferit de Constantin Abăluță. Sub unghi moral, onestitatea antologatorului consistă în recunoașterea subiectivității fatale a întreprinderii d-sale, care-și asumă, în plan ideal, riscul erorii: "orice antologie este un act unilateral de opțiune, deci, în cele din urmă de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
Doina Condrea Derer În florilegiul gnomicelor Scurtături și istorioare întâlnim mai multe nume de literați, dar numai trei scriitori - Gabriele D’Annunzio, Curzio Malaparte și Italo Svevo - au fost evocați separat de Umberto Saba. În paginile anume dedicate, acesta a pornit de la împrejurări concrete, în
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
recomande, binevoitor și abstract, antologarea disparată a câtorva dintre povestirile foarte unitare marca Dan Lungu. S-ar zice, privind actuala ediție a Prozei cu amănuntul, că mâna criticului adevăr pune pe foaie. Înainte de a avea în față un set de florilegii în care scriitorul ieșean să-și aducă, sfios, partea lui la cuprins, degustătorul de literatură contemporană dă, cumva din greșeală, peste o microantologie revuistică alcătuită parcă tocmai de prozatorul frăgezit cu sfaturi indirecte. E o întâmplare de care Dan Lungu
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
an, când cei doi artiști omagiau în recitalul lor arta meșterului austriac Richard Strauss, la împlinirea a mai mult de un secol de la venirea în mijlocul romanticilor, dar și la jumătate de veac de la plecarea sa în veșnicie. Au ales un florilegiu liedistic, cu momente anume pentru un gest de admirație și dragoste. Bianca Manoleanu a avut prudența avertizărilor, anunțând simbolul-temă al fiecărui lied, netezind calea înțelegerii lor. Mai întâi, meditații shakespeareene din orizonturile trăirilor Opheliei, fiecare ascultător închipuindu-le în felul
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
de informație larg accesibilă, ce putea trezi interesul pentru lectura autorilor enumerați. Acest lucru nu va întârzia să apară, cunoscut fiind că la începutul anilor '30, poetul din Wadowice, acum la Poznan, Emil Zegadlowicz va pune în operă un prim florilegiu de lirică românească, intitulat: Teme românești. Ulterior, universitarul Emil Biedrzycki, din Lwow, poeții Lewik, Hollender și alții se vor apleca tot mai atent asupra liricii românești. Eseul lui Blaga, redactat din nevoia de a populariza lirica contemporană a țării sale
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
momentul suprem al apariției Angelei Gheorghiu. Maestrul Ion Caramitru ne-a reamintit că a fost scrisă de Giacomo Puccini în urmă cu o sută de ani la solicitarea marii noastre soprane care a fost Haricleea Darclée. La Angela Gheorghiu întregul florilegiu al nuanțelor timbrale, suplețea vocală, sunt sensibil atașate valorilor expresiei ce susțin frumusețea acestui emoționant crez artistic. Aria a fost excelent construită. Angela știe să te cucerească, să te aducă în lumea ei; o face într-un fel care te
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
lui". Și cu încă o turnură ironică: ,Cît despre Ťlotul scriitorilorť, unde a fost îngropat și Bratoloveanu, acesta are aspect de groapă comună, umplută pînă la refuz cu morți iluștri!". La polul opus acestui motiv funebru sîntem delectați cu un florilegiu de anecdote. O performanță... maoistă: în cadrul unei discuții, la Casa Scriitorilor, pe marginea romanului Războiul amintirilor al lui Virgil Duda, referentul a observat ciudățenia că eroul romanului a descoperit dragostea tîrziu, după 30 de ani, ulterior blagoslovitei ,experiențe politice": ,Or
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
iubea cu atât mai tare cu cât aceea îl prefera de departe pe altul, un negustor decavat, iar prăbușirea sa este descrisă în termeni de un masochism perfect. Am amintit de amara strofă din Sinteza, dar putem întâlni în acest florilegiu strălucitorul poem Multalbastra oră, cu versurile de un regret sfâșietor „Când te întreb, a altuia doar ești,/ cum de-mi aduci întârziate roze mie?/ Spui: vise trec, bat orele-n fereștri,/ ce-s toate astea: eu și lui și ție
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
Auschwitz, Majdanek sau Treblinka încât mesajul literar la cele întâmplate - dacă nu lipsea - încă era prea firav. Nici Staff, nici Iwaszkiewicz, nici Przybos sau Milosz nu veniseră cu intervenții lirice pe măsură. De aceea un adevărat eveniment a fost apariția florilegiului Neliniște, apărut la Cracovia în 1947, scris de Rózewicz, dar și plachetele care au urmat: Mănușa roșie ori Cinci poeme, în care nu numai problematica dar și poetica acestora sugerau ceva nou în legătură cu cele întâmplate, ceva care continua - ca formă
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
nu mai este „omul care a fost”. Se pare că printre contemporani, poezia Salvat a avut un ecou așa de mare încât viitorul laureat al Premiului Nobel, Czeslaw Milosz, i-a și dat la rându-i o replică, aceasta în florilegiul său Salvare. În continuare, nu se poate să nu remarcăm cum - cu obstinență - Rózewicz se va întoarce spre trecut, propunându-și să nu-l dea uitării: Icoane noi făuresc pentru voi/roditoare și pline de căldură// Voi nu cunoașteți moartea
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
au pronunțat critici, poeți, actori; Emil Botta, de pildă, observă "conștiența misterului poeziei", iar Dana Dumitriu o califică drept "un tulburător dialog cu destinul, prin ecourile unei disperări ce încă se forțează în cumințenie și discreție". Fapt e că masivul florilegiu a preluat și unele enunțuri patetice și inflamări neconvertite poetic, tip "tinerețea lor superbă"; "încă o iluzie de timp"; "apele-albastre ale neantului"; "vrăjite urmele tale"; "ascultam impactul dintâi"; "zbaterea din urmă a clipei"; "neliniștea așteptării", ceea ce nu poate anula frumusețea
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
empatică și calofilă cum e, prefața nu-i va aduce prea multe sufragii nedreptățitului poet. Ea pare destinată „cercului interior”. Mult mai adecvate acestei misiuni mi se par comentariile lui Gabriel Liiceanu (care, nefiind critic literar, reușește, în prefața unui florilegiu anterior, să-l „explice” pe Ivănescu în termeni fenomenologici) sau Mihai Iovănel (care construiește, într-un studiu din deja citatul volum aniversar, o ipoteză polițistă de identificare a surselor livrești). Or, Cistelecan ne învață limba poeziei lui Ivănescu predându-ne
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
aripa Daimonului vălul tăcerii postpoematice."; " Închei, lăudând, iarăși, simplitatea, finețea, concizia, franchețea, Ťasprimeať, echilibrul și circularitatea temelor și a tonului general al unui jurnal de idei și a unei antologii de reflecții despre metalimbajul ontologic, aplicațiile textuale briante pe un florilegiu de scene și scenarii esențializate ale cogitației și duratei noastre inefabile." Ce ar mai fi de spus? În calitate de cititori, ne ascundem, de rușine, fața în vălul tăcerii postpoematice. Un tic nervos Ștefan Borbély a găsit un mod ingenios de a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
Eliade și țestoasa chioară Culianu își asigură cititorii că nu avea deloc intenția să glumească atunci când afirma că Eliade seamănă mai degrabă cu un maestru taoist sau zen. De aici aflăm și adevărata sursă a parabolei din titlu: tot un florilegiu chinez de koan-uri, Bì Yán Lù (Colecția Falezei Albastre, 1125-1135), desigur în traducere engleză. Lăsat în uitare în paginile revistei pariziene, articolul din 1982 nu a fost cunoscut de artiștii care, în ultimele trei decenii, i-au făcut statui lui
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]