365 matches
-
reconstituire a atmosferei de epocă din Balcani, într-o proză relevabilă prin tăietura frazei, a istorisirii și prin câteva caractere puternice. SCRIERI: Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, îngr. și pref. Tiberius Cunia, Syracuse (SUA), 1992; Golgota românească, București, 1995; Florilegiu, București, 2000; Arăzgănseri, îngr. și pref. Dina Cuvata, Skopje, 2002; Vulturii Pindului, București, 2002. Ediții, antologii: Lucian Blaga, Puizii aleapti, Fayetteville, NY - Constanța, 1995; ed. 2, postfață Hristu Cândroveanu, București, 2000; Mihai Eminescu, Poezii, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
Repere bibliografice: Perpessicius, Alte mențiuni, III, 202-206; Constantin Pricop, Etape critice, CL, 1976, 3; Dan Grigorescu, Michelangelo, „Sonete și crâmpeie de sonet”, CNT, 1976, 14; Emil Manu, „Călătorie spre transparență”, RL, 1978, 17; Lit. rom. cont., I, 537; Dan Grigorescu, Florilegiu de poezie franceză, CNT, 1981, 40; Piru, Debuturi, 193-194; Françoise Escoffier, „Lirică franceză modernă” par C. D. Zeletin, „Revue des deux mondes”, 1982, august; Radu Cârneci, Marele florilegiu, LCF, 1983, 27, 28; Emil Manu, „Ideograme pe nisipul coridei”, RL, 1983
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
spre transparență”, RL, 1978, 17; Lit. rom. cont., I, 537; Dan Grigorescu, Florilegiu de poezie franceză, CNT, 1981, 40; Piru, Debuturi, 193-194; Françoise Escoffier, „Lirică franceză modernă” par C. D. Zeletin, „Revue des deux mondes”, 1982, august; Radu Cârneci, Marele florilegiu, LCF, 1983, 27, 28; Emil Manu, „Ideograme pe nisipul coridei”, RL, 1983, 31; Emil Manu, „Andaluzia”, RL, 1987, 9; Alexandru Balaci, Poezia lui Michelangelo, RL, 1987, 13; Ecaterina Țarălungă, Desprinderea esenței, CNT, 1987, 22; Rotaru, O ist., III (1987), 237-240
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
oferite de investigațiile anterioare, ca și pe acelea obținute prin eforturi proprii, o biografie cât mai completă a scriitoarei, precum și o analiză cu mijloace actuale a operei poetice și a romanului La Tunique verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
ori adaptează pentru radio numeroase piese din dramaturgia universală, iar în 1963 și 1964 susține un ciclu de emisiuni literare, textele acestora fiind reunite, împreună cu altele din același registru, în volumul Scriitori în lumina documentelor (1968). A mai editat un florilegiu epistolar - Corespondență (1969). Cu toate că stilul artistic năzuind la calofilie, nu fără unele constructe imposibile, și aerul ușor anemic al notelor din Carnet de drum au umbrit întrucâtva o seamă de reflecții și mărturisiri interesante ori de observații juste, cartea nu
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
Ion Pillat și Al. Donescu, include apeluri patetice de ajutorare urgentă a fraților de peste Prut, aprig loviți de secetă; Toamne și podgorii românești (în numărul 9), precedat de o tabletă a lui Tudor Arghezi, Lumina de toamnă, și conținând un florilegiu din poezia lui Mihai Eminescu, N. Iorga, Al. Macedonski, Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu, D. Anghel, I. Buzdugan, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Elena Farago, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Volbură Poiană-Năsturaș, Nichifor Crainic, Virgil Gheorghiu, N.
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Nina Cassian, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Mircea Dinescu, astfel că în 1979 putea să tipărească, în colaborare cu Iuri Kojevnikov un florilegiu poetic substanțial. S-a dovedit capabil să le înțeleagă celor tălmăciți „spiritul și personalitatea, procedând în fiecare caz cu o salutară deferență izvorâtă din convingerea că servește o mare literatură, demnă de a fi cunoscută de cititorii de limbă rusă
KOVALDJI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
Sfântul Ioan al Crucii, Sfânta Teresa d’Avila ș.a. sau personaje ca Hamlet, Don Quijote, Faust. Țară europsită (2002), volum prefațat de Horia Roman Patapievici, care apreciază în chip deosebit stilul autorului, comparându-l cu „dansul pe tăișul sabiei”, e un florilegiu de eseuri, scrise (majoritatea și publicate) între 1987 și 2002, bazate pe tema cioraniană a unei filosofii a culturii românești. Discursul este fragmentar, compozit, deleuzian, ludic-aluziv în spirit caragialesc sau cinic-cioranian. Nu atât teoriile și ideile sunt original-șocante (autorul stă
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
aflăm mai multe (dincolo de informațiile din memorii) despre activitățile represive În care fostul lucrător al Securității a fost implicat. Andrei Muraru ION CALAFETEANU Scrisori către tovarășa Ana Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 Cartea lui Ion Calafeteanu oferă cititorului român un florilegiu de scrisori pe care le-a primit Ana Pauker În perioada În care a fost Ministru al Afacerilor Externe (1947-1952). Autorul, căruia Îi datorăm și alte contribuții legate de subiectul puțin cercetat al politicii externe românești (a coordonat cronologia Istoria
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Viața literară” (1926) și „Propilee literare” (1926-1929). A tradus din Marțial, La Rochefoucauld, Maeterlinck, Baudelaire, Alain. Debutează în revista „Izvorașul” (1919-1920) cu un articol despre folclor, domeniu care l-a atras în alte câteva rânduri, B. fiind și editorul unui florilegiu din lirica populară, Cântece de dragoste din toate ținuturile locuite de români, apărut în 1924. La „Cele trei Crișuri” a trimis (1930-1934) informații despre viața literară bucureșteană. În general, critica lui este una de recomandare. Aproape un deceniu, în „Adevărul
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
Îmi dădeam seama cum arăt din afară, un papagal, și mă mai durea și omoplatul. Capitolul 28 Un plan de măsuri entuziast — Am ceva să vă arăt, tov colonel, Înainte de planul de măsuri! Avem deja o recoltă semnificativă, un mic florilegiu. Da, da, nu fiți așa sceptic, vă veți convinge imediat! De-abia a plecat Transfugul, cum Îi spuneți, și s-a și completat un prim dosărel de corespondență. Sunt optimist, avem bune auspicii! Îngăduiți-mi să vă prezint piesele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
virtuoasă voință de a expune, ca să-l satisfacă pe contribuabilul burghez și radical sau să ridice-n slăvi niște destine miraculoase și progresiste? Nu, nu, Saint-Martin-des-Champs fusese proiectat mai Întâi ca priorat și abia pe urmă ca muzeu revoluționar, ca florilegiu de cunoașteri dintre cele mai misterioase, iar aparatele acelea de zbor, mașinile acelea automotoare, scheletele electromagnetice stăteau acolo și Întrețineau un dialog a cărui formulă deocamdată Îmi scăpa. Ar fi trebuit oare să cred, cum Îmi spunea cu ipocrizie catalogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
șapte zone, Îl făceau să apară boltit, iar toată Încăperea căpăta aspectul unei capele mortuare, cu ceva implacabil de păcat impur, melacolic-senzuală. „Micul meu teatru”, zise Agliè, „În stilul acelor fantezii de Renaștere În care se expuneau adevărate enciclopedii vizuale, florilegii ale universului. Nu-i atât o locuință, cât o mașină de amintiri. Nu-i imagine, dintre cele pe care le vedeți, care, combinată așa cum trebuie cu altele, să nu dea la iveală sau să nu rezume un mister al lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
anii 1545 și 1563 și a fost convocat pentru a rezolva problema reformei protestante. Spre sfârșitul sesiunii, părinții conciliari au discutat și reforma muzicii sacre. După cum am văzut, muzica a atins perfecțiunea în arta polifonică, ajungându-se la un superb florilegiu de opere, autori și școli. În muzica sacră, însă, dincolo de incontestabila valoare artistică a compozițiilor, au avut loc și abuzuri, ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul prelaților bisericii, mai sensibili față de liturgie, și a provocat o dorință de purificare. Prezentăm
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Această critică poate fi formulată în termeni destul de generali. Există impresia că diferiți autori nu au avut curiozitatea de a privi la Patrologia lui Migne, cu atât la mult la edițiile critice mai recente. Mare parte dintre aceștia lucrează pe florilegii deja tăiate și adunate și nu le repun în contextul lor, chiar și în cel mai imediat. De aceea vor cita cuvintele lui Ioan Gură de Aur: „Adultera este femeia nimănui” pentru a conchide că adulterul distruge legătura conjugală și
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
grăbit s-o Încunoștințez că În urmă cu zece ani urmasem cursurile Institutului de Înalte Studii Cinematografice de la Paris. Am făcut-o să rîdă povestindu-i cum Începusem să-mi pierd credința din cauza lui Roberto Rossellini, realizatorul, totuși, al prea-ortodoxelor Florilegii ale Sfîntului Francisc. În ianuarie sau februarie 1962, Rossellini se afla la Paris, iar eu obținusem o Întîlnire cu el pentru un interviu, Într-o duminică la ora optsprezece la hotelul Raphaël. Trezindu-mă prea tîrziu ca să mai pot asista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În opera lui Geoffrey Chaucer, misoginismul epocii medievale este reliefat și combătut cu putere, deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și nege instinctele, este cu siguranță o feministă convinsă. Devine o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În opera lui Geoffrey Chaucer, misoginismul epocii medievale este reliefat și combătut cu putere, deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și nege instinctele, este cu siguranță o feministă convinsă. Devine o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC, Statornicia grea de ipoteze, Adrian SOLOMON, Orașul medieval. Probleme de terminologie, Andrei HUIBAN, Terorismul și conflictul dintre culturi, Adrian ALUI GHEORGHE, Omul giruetă, Aurel DUMITRAȘCU, Scrisori către Adrian ALUI GHEORGHE, Marian CONSTANDACHE, Poeme, Iancu GRAMA, Florilegiu poetic, Daniel CORBU, Poeme, Mihai Sultana VICOL, Pietrele rămân cuvântătoare, portret de poet a lui Ion ENACHE, Poeme inedite, Iorgu GĂLĂȚEANU, Grupaj de poezii, Marian CONSTANDACHE, poem Guillaume Apollinaire, Viorel SAVIN, proză, Noaptea arestărilor, Iorgu GĂLĂȚEANU, Vocea manuscrisului, Sergiu Marian
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fragment mai puțin vehiculat, semnat de Petre Demetru Popescu, despre "steagurile neînvinse ale neatârnării" (vezi Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Istorie. Suport didactic. Clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2005, p. 57). Aceeași editură a publicat, de altfel, și un florilegiu de texte consacrate, reunind fragmente ale unor clasici ai evocării istorice, precum Nicolae Iorga, Nicolae Grigoraș, Alexandru Vlahuță, Constantin și Dinu Giurescu, Grigore Ureche (Lecturi istorico-geografice. Antologie de texte pentru clasele III-IV, Editura Aramis, București, 1998, pp. 47-54). 78 Din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
II-a a volumului semnat tot de Dumitru Almaș și Eleonora Fotescu, Istoria Patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989). Totuși, ceva s-a schimbat în acest deceniu, de vreme ce, la sfârșitul lecțiilor, apărea un florilegiu de "Aprecieri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu privind istoria patriei", recomandat pentru lecturi suplimentare (Ibidem, pp. 172-173). 374 Idem, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, 1991, p. 113. 375 Ibidem, pp. 114-118. 376 Chiar șoimii patriei trebuiau să știe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în special referitoare la faimoasa formulă scitică. Înainte de a reproduce formula augustiniană „Duhul Tatălui și al Fiului”, Dionisie Exiguul a amintit de „mărturiile venerabililor Părinți referitoare la deosebirea Persoanelor”. Astfel, unii cercetători au văzut aici o dovadă a existenței unui florilegiu de texte patristice. Mai mult, vestea descoperirii Codex-ului Novariensis XXX a stârnit păreri controverse: aprobare, probabilitate sau respingere. Cei care o resping au ca motivație lipsa dedicației antologiei. Faptul că această colecție de texte nu citează nici pe Papa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a clasificat lucrările dumnezeiești necreate, izvorâtoare din ființa Sa, într-un tratat numit Despre numele divine. O altă mărturie a prețuirii învățăturilor Sfinților Părinți și a preocupărilor sale pentru dogma treimică și îndeosebi pentru cea a întrupării Logosului o constituie Florilegiul pe care cercetările de astăzi i-l atribuie în majoritate. Această antologie de texte doctrinare a unit în simfonia credinței ecumenice patru mari teologi din Răsărit: Sfinții Atanasie, Grigorie de Nazianz, Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa, alături de tot
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
O exegeză a Crezului Ortodox Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12 „... Tatăl ...” ...................................................................................................................................... 13 „... Atotțiitorul ...” ............................................................................................................................ 14
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești în Patriarhia Română, așa cum ne informează Ziarul Lumina. Cu acest prilej, ne propunem să reîmprospătăm în gândirea și simțirea religioasă a credincioșilor Bisericii însemnătatea Simbolului de credință pentru viața creștinilor, prin alcătuirea unui florilegiu din operele Sfinților Părinți ai Bisericii, în care sunt oferite explicații și lămuriri pentru o mai bună înțelegere a învățăturilor de credință ce compun Crezul. La fiecare mărturisire de credință din cele douăsprezece articole ale Crezului, am selectat citate din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]