932 matches
-
un timp cursurile Școlii de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, M. intră în 1866 funcționar în administrația Ministerului de Finanțe și ajunge inspector general, ba chiar director al Serviciului contribuțiunilor directe și ordonanțărilor. Publică mai întâi câteva versuri fluente și banale în „Ghimpele” (1871) și în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar, ca și înaintașii săi, M. află registrul potrivit, caracterizat
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
Cipariu” al Academiei Române). Poemele pe care le scrie P. - de regulă mici narațiuni fracturate, lacunare, presărate cu eludări și suspendări, frapante prin atmosferă (obținută printr-o maximă concentrare, cu mijloace retorice și elemente lexicale și anecdotice puține) - nu sunt parabole fluente și consecvente (deși semantizarea în manieră parabolică e frecvent utilizată, în secvențe scurte, articulate ca elementele unui puzzle), ci aproximări prudente ale unei confesiuni profunde. Aparentul intimism - uneori cu accente cinic-autoironice - e, de fapt, o modalitate piezișă de contemplare a
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
RL, 1992, 22; Nae Antonescu, Antologia „Gândirea”, ST, 1992, 5-6; Mircea Muthu, „«Gândirea». Antologie literară”, APF, 1992, 11; Adrian Popescu, Emil Pintea 50, ST, 1995, 1-2; Zaciu, Departe, 29-32; Nae Antonescu, Un valoros indice bibliografic, ST, 1999, 3-4; Adrian Popescu, Fluenta discursului, ST, 2000, 9-10. V.T.
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a cotidianului, evadează mereu spre marile abstracțiuni morale. Polemici cordiale, o carte mai incitantă, este scrisă într-un stil fluent și are mai puțină erudiție mitologică. Aici se vede mai bine radicalismul său moral, firea lui de ideolog ardent și ceea ce Eugen Ionescu numea, prin anii ’30, cu referință la vocația diarismului, „epicismul interior”. Cu alte vorbe, capacitatea de a
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
săgeți iuți, ironice. Rude peste veac - „cânticele țigănești” ale lui Miron Radu Paraschivescu. Pentru că piesele adunate „se smintise din calea lor”, editorul intervine, inventiv și cu un bun instinct, în recuperarea clarității și cu deosebire în plasticizarea expresiei. Același vers fluent și un duh al exuberanței verbale în mai toate cărțile populare pe care le prelucrează: Hristoitie au Școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune (1834), Noul Erotocrit (I-V, 1837), Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam (1850
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Pop (I-IV, 1998-2003). La Cluj-Napoca a fost distinsă cu Premiul pentru debut la Salonul Național de Carte (1997), Premiul „Henri Jacquier” al Centrului Cultural Francez și cu Premiul Universității „Babeș-Bolyai” (2003). Eseul Antimemoriile lui Grobei înfățișează o lectură critică fluentă și coerentă, expusă seducător, a operei romanești a lui Nicolae Breban. Firește, P. examinează - într-o formulare personală, deseori originală - diferite chestiuni care au preocupat și anterior exegeza, îl consideră pe romancier un postflaubertian, revelează asumarea de către acesta, în spațiul
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
apare în 1972. Colaborează cu poeme și eseuri la „Amfiteatru”, „Argeș”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, „Transilvania”, precum și la publicații locale. M. este un poet din familia de spirite a lui Lucian Blaga. Versurile lui, fluente, muzicale, lipsite de orice asperitate în lexicul și textura lor, sunt expresia sentimentului de existență armonioasă în univers, al unei comuniuni încântate și calme, prin care făptura poetului se alcătuiește metonimic și metaforic din cer, frunze, crini, zăpezi, „pleoape de
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
un stil cu adevărat nou, folosind o limbă română bogată și expresivă, pe deplin stăpânită, de la sintaxă la proprietatea termenilor și la folosirea corectă a expresiilor idiomatice, standarde minimale aflate astăzi pe cale de dispariție. În anumite cazuri, această limbă română fluentă, care profită de capacitățile de reprezentare și conceptualizare ale limbii naturale mulțumitor însușite, este „bine temperată” de metadiscursurile relativ populare în cercurile lingviștilor, filologilor, criticilor și teoreticienilor literari, unde se citea avid carte occidentală și înainte de 1989. Anumiți universitari din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a se vedea și Romiță Iucu, 2006, Teoria și metodologia instruirii, MEdC - Proiectul pentru Învățământ Rural). 5.2.1. Expunereatc "5.2.1. Expunerea" „Expunerea constă în prezentarea orală a unei teme, într-o organizare logică a ideilor, densă și fluentă. Problema fundamentală este adaptarea acestei metode, suprautilizată în predarea științelor juridice și administrative în învățământul românesc, la nevoile de interacțiune educațională și de dezvoltare personală actuală.” (Iucu, 2006) Tendințele moderne evidențiate în evoluția expunerii vizează promovarea unor noi variante ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cartea cu The Little Sister, Chandler spune: Cred că Farewell, My Lovely este o culme și că n-am să mai reușesc vreodată aceeași combinație de ingrediente. Structura a fost mult mai solidă, iar întâmplările, mai puțin forțate și mai fluente (Chandler, 1981, p. 192). Există, însă, un punct în care mai mulți interpreți ai cărții s-au străduit să identifice o slăbiciune. E vorba de felul în care Marlowe se raportează la Moose Malloy. Dacă debutul relațiilor dintre ei oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și imprimă suflu epic, în ultima, și cea mai izbutită poate, dintre cărțile antume ce poartă semnătura scriitorului: Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). Stilul e mai evoluat acum, versul fluent, pretextul povestirii rămânând de căutat într-o nuvelă, Sophronyme de Florian, vehiculată și la noi către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în variantă neogreacă. Împrumutând din aerul „exotic” al cărților așa-numite populare, Istoria... consacră aventura, lăsând, apoi, să treacă
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
colabora și la „Licăriri”, „Luminișuri”, „Răsăritul”, „Freamătul literar”, „Ramuri”, „Albina”, „Familia noastră” (la care este redactor), „Convorbiri critice”, „Bugeacul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizonturi”. La Bolgrad își tipărește în 1936 volumul Demonul. Alte nuvele îi vor apărea târziu, în „Pagini dunărene”. Fluente, versurile lui B. ce zugrăvesc „icoane neuitate de la țară” sunt anacronice. Mai izbutite sunt câteva pasteluri (Peisaj, Toamna în Bugeac). Însușiri mai variate relevă în schimb proza. În nuvela ce dă titlul volumului din 1936, ca și în Dinu Măgură
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
Marin Preda, Nicolae Velea sau D. R. Popescu: lumea satului de câmpie asistă debusolată, după război, la dispariția vechiului ei mod de existență. În atmosfera idilică pătrunde violența, iar evenimentele dramatice - violuri, incendii, vendete - abundă, ceea ce asigură relief unei narațiuni fluente. Inventivitatea epică a autorului este dublată câteodată de o anumită finețe psihologică: între numeroase personaje schematice se distinge câte o figură creionată mai nuanțat, ca de pildă aceea detestabilă, dar nu simplistă a bogătașului Țuper, violatorul Liviei, pedepsit ulterior de
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
și el ca model -, dar există și o reală capacitate a autorului de a creiona și a crea tipuri caracterologice și personaje viabile, de a pune accentul pe elementele alerte ale acțiunii și chiar de a construi convingător o narațiune fluentă. O proză, totuși, destul de întârziată ca tendințe și finalitate față de preocupările epocii când a fost pusă în circulație, dar în care Mircea Eliade era înclinat să descopere nuanțe „existențialiste”, în pas cu moda. În 1981, tot multiplicate, B. și-a
BUMBESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a figurat și ca director al acestui periodic gălățean), „Darul vremii”, „Utopia” ș.a. Tânăr, poetul compune versuri fluente, cu înrâuriri lamartiniene și nuanțe de mic răsfăț heinean. Ca la mulți posteminescieni din ultima parte a veacului, descrierile apar „poetizate”, pastișele au oarece grație. La tema romantică, trimite și prima sa carte, Singurătate (1897), al cărei cuprins este eterogen
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
1905, apoi în „Revista idealistă”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Timpul”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași), „Adevărul literar și artistic”, „Lupta”, „Gazeta femeilor”. A fost redactor și cronicar teatral la revista „Rampa” (1911-1912), unde semna și Conu Leonida. Poeziile lui, fluente în versificație, conțin accente moraliste și notații sentimentale. În publicistica teatrală, în cronici și în interviuri, pledează pentru un repertoriu național, nuanțează condiția criticului dramatic și reține înnoirile aduse de teatrul modern. Un eveniment teatral ca spectacolul Hamlet cu Tony
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
alături de numeroasele latinisme și de ortografia latinizantă, îi fac versurile greu lizibile. În volumul Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice (1874), a prelucrat peste cinci sute de maxime aparținând lui Ovidiu, Horațiu, Marțial, Vergiliu, Terențiu, Tibul, Juvenal, Cicero ș.a. Distihurile sale, fluente, îmbină totuși nefericit neologismul și regionalismul, în alăturări improprii. SCRIERI: Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice, I, Satu Mare, 1874. Repere bibliografice: V. Scurtu, Un precursor al românismului sătmărean: Petru Bran, F, 1939, 2-3; Dicț. lit. 1900, 122. D.M.
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
dintre intenția vorbitorului și semnificația reală, este însăși substanța din care se întrupează personajele. Cu o inteligență umoristică rară, B. a selectat acele gesturi, atitudini, expresii și amănunte care au o mare putere de sintetizare și semnificare, în secvențe rafinate, fluente și savuroase. O categorie aparte o constituie prozele cu personaje rurale. Autorul îi privește pe țărani ca pe niște ființe cu mentalitate, comportament și exprimare bizare. Ei îi apar bicisnici, abrutizați de muncă și sărăcie, animați de instincte și dorințe
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
în spirit creștin. Unele descrieri sunt vii, respiră autenticitate, în vreme ce în notațiile portretistice (Mavrocordat, Carol al XII-lea, patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara, Brâncoveanu, hanul tătăresc) surprind nu atât trăsăturile fizice, cât cele morale. Letopisețul e întocmit într-o limbă destul de fluentă, cu vădite reminiscențe din textele biblice, cu care A.U. era familiarizat. SCRIERI: A doua domnie a lui Neculai Alecsandru Mavrocordat V. V. în Moldova, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, publ. M. Kogălniceanu, București, 1872, 119-173; De
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
corespunzător între oferte și posibilități, ridicarea nivelului de pregătire, autocontrol al reacțiilor impulsive. Stările de echilibru importante în biologie și medicină sunt (Rusu, 1983): a) echilibru termodinamic - stare staționară caracterizată prin entropie maximă sau prin energie liberă minimă; b) echilibru fluent sau curgător - stare staționară a sistemelor deschise, caracterizată prin raportul constant al produsului concentrației compușilor rezultați din reacție față de produsul concentrației compușilor intrați în reacție; c) echilibru dinamic - stare staționară a unui sistem în care concentrația substanțelor rămâne constantă, deși
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
finală. Acest sistem îndeplinește următoarele funcții: promotor al mișcărilor voluntare; adaptare a posturii corpului efectuată prin acomodarea tonusului muscular și poziționarea lui corespunzătoare pentru mișcările ce urmează a fi efectuate; coordonarea grupelor musculare implicate în acțiune pentru a efectua mișcări fluente, echilibrate și precise. SOMATOGNOZIE - (< gr. soma, somatos - corp, gnosis - cunoaștere) - Recunoașterea de către pacient a schemei sale corporale, ce reprezintă, după A. Porot (apud Păunescu, Mușu, 1990), imaginea pe care o are fiecare despre corpul său, imagine totală sau parțială, percepută
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
interesându-se de posibilitatea de a deveni profesor de greacă. Dar erau puține posturi disponibile și toate ocupate. Bunicului meu Îi lipsea licența În limbi clasice, care era necesară; nici măcar nu terminase o facultate. Deși Învățase să vorbească o engleză fluentă, oarecum excentrică, În scris era cel mult mediocru. Cu o nevastă și un copil de Întreținut, nu se punea problema să-și continue studiile. În ciuda acestor obstacole sau poate că tocmai datorită lor - În perioada de doliu de patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ion Creangă nu este un simplu "povestariu", cum s-a spus (Vladimir Streinu), care, în narațiune, se lasă condus de simpla succesiune de motive, de "funcții" ale basmului fantastic (V. I. Propp, Morfologia basmului), mai puțin atent la conexiunea lor fluentă și îndeosebi la expresia literară, ci este un creator autentic și total, care integrează în universul imaginar numai acele elemente ce slujesc, ca și în Amintiri din copilărie, cel mai bine ideea artistică fundamentală. Aceasta este o trăsătură evidentă a
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
voia să spună că Walter vorbea cu accent britanic, ceea ce În mintea lui suna mai sofisticat decât accentul lui din Vestul Mijlociu. Walter fu Încântat de compliment. —O, dar să fii american are mai puțin de-a face cu engleza fluentă pe care o vorbești, și mai mult cu valorile În care crezi: drepturile inalienabile, dreptul la fericire, În cazul vostru. Eu, o spun cu tristețe, nu am aceste valori. Nu-mi pot reclama dreptul la fericire. —Ei, ne Înțelegi, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Mulți dintre turiștii pe care Îi Întâlnise Îi spuseseră că ar trebui să meargă În State. Era un gest frumos, dar numai atât, din moment ce era aproape imposibil pentru cineva să obțină o viză. În primul rând, trebuia să vorbești engleza fluent, lucru pe care el Îl stăpânea. În al doilea rând, trebuia să ai un dosar academic imaculat, pe care Îl avea, În literatură engleză. În cele din urmă, trebuia să ai suficienți bani ca să ajungi acolo și apoi să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]