513 matches
-
II 16:00 -17:00 Quiz in the afternoon Foaier, ultimul etaj, The Londoner - Great English Pub Pe toată durata evenimentului: Meșteri și meșteșuguri (Asociația Meșterilor Populari Clujeni): Ateliere de olărit și încondeiat ouă; târg de produse și obiecte tradiționale, Foaier, parter Târg de obiecte realizate de copii cu dizabilități (Asociația Derzelas) , Foaier, parter Librăria Bookstory și Librăria Teatrului Național Cluj-Napoca, Foaier, parter The Londoner - Great English Pub, Foier, ultimul etaj
Se apropie Ziua Porților Deschise la Teatrul Național [Corola-blog/BlogPost/100706_a_101998]
-
The Londoner - Great English Pub Pe toată durata evenimentului: Meșteri și meșteșuguri (Asociația Meșterilor Populari Clujeni): Ateliere de olărit și încondeiat ouă; târg de produse și obiecte tradiționale, Foaier, parter Târg de obiecte realizate de copii cu dizabilități (Asociația Derzelas) , Foaier, parter Librăria Bookstory și Librăria Teatrului Național Cluj-Napoca, Foaier, parter The Londoner - Great English Pub, Foier, ultimul etaj
Se apropie Ziua Porților Deschise la Teatrul Național [Corola-blog/BlogPost/100706_a_101998]
-
Meșteri și meșteșuguri (Asociația Meșterilor Populari Clujeni): Ateliere de olărit și încondeiat ouă; târg de produse și obiecte tradiționale, Foaier, parter Târg de obiecte realizate de copii cu dizabilități (Asociația Derzelas) , Foaier, parter Librăria Bookstory și Librăria Teatrului Național Cluj-Napoca, Foaier, parter The Londoner - Great English Pub, Foier, ultimul etaj
Se apropie Ziua Porților Deschise la Teatrul Național [Corola-blog/BlogPost/100706_a_101998]
-
Cazul studentului Mihai Lotreanu, o piesă din care, spre regretul meu, nu-mi mai amintesc prea mare lucru, a avut loc la Teatrul Național din Timișoara, asistasem și eu la spectacol, eram deja student pe atunci, în pauza căruia, în foaier, i-am cerut pe program un autograf autorului. Acesta m-a refuzat însă cu necaracteristică pudibonderie, invocând argumentul că nu dorește să atragă atenția asupra lui. Devenise pentru moment atât de pasionat de teatru, încât încercase să mă includă și
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
al vieții. Fără nici o umbră, fără nici o crispare surâzând mereu cu o plăcere comun împărtășită față de jocurile date pe „scena universității". Câtă emoție mi-a produs ultimul său gest care-mi rămâne în memorie! La lansarea cărții „Viața secundă” în foaierul Teatrului Național o doamnă discretă a venit din partea sa pentru a-mi solicita un exemplar. I l-am oferit cu plăcere fără a bănui atunci că era cadoul pe de pe urmă, schimb final înainte de despărțire. El mă consolează azi! Și
ION TOBOŞARU – LA DOUCEUR DE VIVRE (DULCELE GUST AL VIEŢII) de GEORGE BANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377305_a_378634]
-
la copilăria petrecută în România. Mira îl ascultase cu emoția amintirilor trezite, dar bărbatul acela cu plete albe, cu ochii exoftalmici i se părea un străin și-un virtuoz, doar atât! În consecință, nu se dusese să-i vorbească în foaier după concert, după cum făcuseră alții... Ajunsă în punctul ăsta al rememorării, Mira surâse, deși în suflet, tăinuit și de ea parcă, ducea un ghemuț din firele durerii înăbușite, singurele urmări ale unei iubiri de la douăzeci de ani pentru un coleg
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
care-i ecuația fără de care n-ar fi n-ar fi plecat n-ar fi avut vreme rea sau bună de așa ceva decât niște ace obosite de ceasornic încercând să spună ceva deja prea mult pentru oricare fericire jucată-n foaierul trezirii dinspre o undă nemăsurată-n pași nici măcar în gând coada iluziei încă nu se făcuse de cometă aveai chiar și orizontul tău imprecis mai tremurat poate obosit în colțuri sau rotunjimi tot era bine că te aflai încadrat geografic
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
Felicia Răcean, acuarelă de Laura Miron, pictură pe sticlă de Dumitru Popa. Creații interesante, cu tematică florală care au oferit expoziției o notă de originalitate. Dar pictura, regina artelor, cum i se spune, a dăruit din strălucirea ei, transformând spațiul foaierului prin acordurile cromatice, într-un joc vizual. Începând cu tablourile decanului de vârstă al Societății Culturale „Filarmonia” Turda - Ioan Crișan, expoziția a cuprins picturi pline de originalitate aparținînd lui Flaviu Bugnariu, Maria Cristea, Manole Ciui, Tiberiu Gherman, Maria Ilișiu, Anca
PRIMĂVARA A SOSIT LA TURDA PE NOTE MUZICALE ŞI RITMURI CROMATICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381579_a_382908]
-
pe Mary o singură dată, în 1989. Iar pe el, câțiva ani mai târziu, la Serile revistei Antares, când i s-a înmânat Medalia de aur și titlul de Mare Cavaler Danubian în grad de Comandor, la Galați. Atunci, în foaierul elegant al teatrului dramatic „Fani Tardini”, mi-a strigat când m-a zărit în public: -Pe unde umbli, fată dragă? Am crezut c-ai murit...De ce n-ai mai dat nici un semn de viață? Se afla la prezidiu, lângă Lucian
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
de teatru. Fiecare unitate distribuia astfel de bilete și astfel a cumpărat și el trei bilete. S-au întâlnit cu fata la o cofetărie din centru și au plecat spre teatru, căci ora spectacolului se apropia. Ajunși la teatru puteau aștepta în foaierul teatrului, acolo fiind o cofetărie cu produse dintre cele mai diversificate de patiserie. Paltoanele și accesoriile au rămas la garderobă de unde au primit un număr inscripționat cu inițialele teatrului. Ajunși în sala de spectacol o plasatoare i-a dus la
SEARA DE TEATRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348836_a_350165]
-
poftește ca să intre, Și-i explică: -Pe aici cresc prin rigole Bunaciuni cu unt și rata Apele sunt cu migdale, Cine intra aici, nu pleacă. Stăpânirea este buna Căci mai marele cățel, Are grijă și ne lasă Fără ouă la foaier. A rămas cățelul nostru, Interzis si-ntr-un târziu Spune cu puțină teamă: -Vin ! Merge el și vede treaba Cum se- mpute pe la dos, Și aleargă într-un suflet Înapoi cu coada-njos. Ce faci? Strigă iar stăpânul. Pleci așa, ce
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu ... Citește mai mult Auckland - Noua ZeelandăSfântă zi de Duminică 28 Iulie 2013Aplauzele și ovațiile nu mai contenesc! Suntem pentru a
CONSTANTIN ROŞU PUCU [Corola-blog/BlogPost/347018_a_348347]
-
putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu ...
CONSTANTIN ROŞU PUCU [Corola-blog/BlogPost/347018_a_348347]
-
putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu „harul” nostru de „actori” dorul de România, i-am dus pe oameni, pe spectatori, pentru două ore, înapoi, în Oltenia
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
pământ unde, uite, jucăm teatru românesc! Gata! Am terminat! Fără greșeală, fără bâlbâieli, totul a fost perfect! Salutăm auditoriul, ne-am relaxat, iarăși flori, multe flori, zâmbete, îmbrățișări, ovații, aplauze puternice... Offfff...suntem MARI! Și de această dată ieșim în foaier, facem fotografii cu cei ce au fost acest minunat public, suntem asaltați cu vorbe care mai de care mai frumoase, dăm autografe și... ni se reproșează că: „Voi nu sunteți amatori, sunteți ... profesioniști, ați jucat ca niște absolvenți de IATC
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
demnitate și nu numai, confirmă apropierea în cuget și își regăsește crezul în operele și conferințele savantului Simion Mehedinți. Curat, impresionant și deopotrivă, de acord cu întoarcerea la “elementele esențiale”. Cartea “Fii demn”, pe care și-a lăsat semnătură în foaierul Teatrului târgoviștean, are o temă care ma atrage prin naturalețe și valoarea “de uzură” a simplității. Nu pot folosi “valoarea” la modul în care o exprimă autorul, căci nu am cum să mă confund cu divinul, insă nu-i pot
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
și-n stînga, renaște spectaculos sub ochii noștri, hipnotic măriți. Spectacol în sine e chiar defilarea acestor oameni tineri, fete și băieți fermecători, cu aer proaspăt, extrem de inspirat și de neuniform îmbrăcați, defilare fastuoasă la intrarea în săli sau în foaierele pauzelor. Ce tonică e această defilare a celor ce vor fi burghezia prosperă fără de care nu poate fi concepută România de mîine! Și mai e ceva. "Trupele" și-au schimbat fața. Maeștrilor care ne-au încîntat atîția ani cu prestația
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spectacolul facinant al trecerii acestui trufaș hidalgo printr-un capăt de mileniu mîrșav și minunat. Să mă întorc la ale mele? După momentul astral al picturii? Doar un pic. După expoziția zglobie de la Cupola, deci după danțul prin saloanele și foaierele ațîțătoarelor mondenități, voi reveni, îngîndurat, la pînzele mari, începute cu ani în urmă, cele care vor spune de drumurile spre nicăieri ale desculților lumii, într-o Apocalipsă de nimeni văzută, de nimeni numită. Pînă atunci însă paharul concordiei și al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
monarhul auster și eficace. Totul în onestitate ireproșabilă. Ambasadoare fermecătoare în marile cancelarii. Ființă meditativă în dens-femininul său jurnal. Numai și cu rost rememorativ, ce stenică efigie! Anulînd impostura intruselor de joasă extracție comunistă. Și reamintindu-ne originea noastră nobilă. Foaierul Teatrului Național. Spațiul în care poți lua pulsul civilizației locale. În postura ei demonstrativ-mondenă. Tînăra pereche își consumă antractul în traversarea calmă și ușor emoționată a mochetelor. Ea, înaltă, distinsă biologic, își etalează fără emfază farmecul frust, pășind ușor cabrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Constat, surprins, acutu-mi puseu pedagogic și-mi torn imediat un Ballantine's mic.) Constant, obstinat chiar, am notat de fiecare dată cu satisfacție, dar, să recunosc, și cu oarecare intenție demonstrativ-persuasivă, simplele prezențe ale tinerilor. Pe stradă, în bistrouri, în foaierele teatrului, în expoziții. Juxtapunînd, contrapunînd astfel generația crudă, străină de canoanele comunismului, marelui segment de populație, mai ales cea de vîrsta a treia, marcat, se pare, pentru totdeauna, de... binefacerile colectivismului în care și-a consumat, în cea mai mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
binefacerile colectivismului în care și-a consumat, în cea mai mare parte a existenței, energia. Ce dezamăgire! Cîtă vinovată autoamăgire în perceperea mentalității tinerilor care atît de antrenant ne înconjoară, ne depășesc în buestru pe trotuar, ne replică trufaș-biologic în foaiere, ne privesc nostim-persiflant printre tablouri. Nu am în vedere ușurătatea (de ce nu și motivată cu care, susținuți de părinți, cei mai dotați dintre juni caută rosturi în alte îndepărtate zări, cît momentul consumat recent, la primul tur de scrutin și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
funerară și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amicul cu ochi albaștri: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzat, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga Generalul. Cel ce făcuse, cîteva zile la rînd, valuri, prin demisia din fruntea armatei. Cînd șalupa începuse să ia serios apă. Și cînd era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din ateul PCR, în al cărui local își și are de fapt sediul, admirîndu-i convingătoarea evlavie, am luat-o mai departe, pe lîngă fostul hotel al aceluiași fost PCR, azi gazda novicilor învățăcei întru credință, și am pătruns în aurit-vienezele foaiere. Așteptîndu-l pe regele boemilor, acum sprijinindu-se, mai mult așa, în bastonul cu bulb de argint, să-mi spună ce-l apasă. Nu-mi spunea nimic. Am făcut, ca-n atîtea rînduri, turul foaierelor, simțindu-i, iată, nealterată, privirea de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
credință, și am pătruns în aurit-vienezele foaiere. Așteptîndu-l pe regele boemilor, acum sprijinindu-se, mai mult așa, în bastonul cu bulb de argint, să-mi spună ce-l apasă. Nu-mi spunea nimic. Am făcut, ca-n atîtea rînduri, turul foaierelor, simțindu-i, iată, nealterată, privirea de erete, fidelă inventarului de fuste plisate. Două ore de Cehov, într-un triptic extrem de reconfortant. Nu mi-a spus nimic nici la ieșirea din teatru. L-am lăsat în voia lui. Mai cu seamă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dîrlăii cu ochi albaștri, fojgăind pe la colțuri de trotuare, nu puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de triumviratul Ursachi-Andoni-Gheorghiu în vămuirea trăpașelor ce traversau, pe la vecernie, Piața, notele obținute de acestea făcînd parte, firește, din rigorile meseriei. Ce fascinante erau foaierele Teatrului, candid cotropite în pauze de adorabila faună a junelor și junilor aflați aici nu atît pentru vreo înscenare de piesă moscovită, cît pentru însăși parada unui unic fashion pe puncte. În plin stalinism, impozantul edificiu din preajma Pieței Unirii, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]