1,670 matches
-
cu inscripții, ornamente, brâuri, citate din Clasici, de sus până jos. Nici un centimetru de tencuială nu rămăsese liber, toată întinderea peretelui fusese ocupată, decorată cu un semn, o literă sau o înfloritură artizanală, de parcă artistul suferise de vertij sau căpătase fobia spațiilor goale. Acolo, sub acoperișul călduț, protejată de câteva zeci de calorifere, trona secția de Periodice. Pe rafturi prinse cu șuruburi de tren în perete, presa ultimelor două secole zăcea în clasoare masive, sub coperți de piele sau carton gras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să depășească limita normalului, să înceapă să pluseze, să joace. Cum ați răspunde la această observație? Există un fel de prudență tradițională legată de o concepție foarte strictă asupra documentarului, pe care eu nu o mai accept. Se manifestă o fobie a non-naturalului. Nu am urmat o școală de film niciodată, dar citesc foarte mult despre teoria filmului și știu că, în documentar, se spune că totul trebuie să fie natural. Spaima mare e de manipulare sau de joc, dar cred
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Codrin Liviu Cuțitaru Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa În pregătire: Dialoguri în era E-Reader. Cărți, autori, editori, Cristina Chevereșan LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
e un cuvânt pe care, întâmplător, îl urăsc de moarte, pentru că - acolo de unde mă trag eu - era folosit de obicei pentru a desemna ceva inconștient de redus, ceva menit să economisească timpul, adică lucrul mărunt, golaș, abreviat. Făcând abstracție de fobiile mele, nu cred că există vreun cuvânt, în oricare limbă - slavă Domnului -, care să poată defini alegerea materialului de către poetul chinez sau japonez. Mă întreb cine ar putea găsi un cuvânt care să definească următorul subiect: un membru al cabinetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
lor istorii. ,,Este o parte inevitabilă a existenței umane. Frica definește condiția umană: cine susține că nu i-a fost niciodată frică nu este sănătos psihic sau nu este sincer"248. După Septimiu Chelcea trebuie să facem distincție între frică, fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
parte inevitabilă a existenței umane. Frica definește condiția umană: cine susține că nu i-a fost niciodată frică nu este sănătos psihic sau nu este sincer"248. După Septimiu Chelcea trebuie să facem distincție între frică, fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie, anxietatea este ,,o stare
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie, anxietatea este ,,o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, tensiune, îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic"250. Deschizând dezbaterea despre frică, autorul citat o definește ca fiind ,,o emoție șoc, adeseori precedată
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și de cea emoțional-afectivă, nu putem vorbi despre o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a crezut și se mai crede că este suficient să fii deștept pentru a nu avea probleme, depresii sau fobii; însă, din fericire, nu este așa. Fără afectivitate sau emoții, fără calibrare homeostatică în adevăratul sens al cuvântului, fără empatie, o inteligență poate deveni insuportabilă nu numai pentru sine, ci și pentru ceilalți. Experiențele cu meditația transcendentală nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
justiții paralizate, redusă la o caricatură, o altă problemă deontologică la fel de gravă. Nu informația în sine provoacă panică, ci modul și momentul în care o transmiți. A băga frica în cineva este mult mai simplu decât a o trata - o fobie se dezvoltă în trei secunde și nu scapi de ea treizeci de ani. S-a folosit o metodă psihologică simplă - pentru că exercițiul dezinformării era în comunism „pâinea noastră cea de toate zilele” -, iar acțiunea de compromitere a „Meditației Transcendentale” a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de explicație sau înțelegere a necunoscutelor vieții. Sentimentul de frică este unul singur, celelalte reacții sunt forme denumite după situațiile sau obiectele care-l determină. Teama despărțirii sau de necunoscut sunt reacții ereditare, una este emoțională și cealaltă cognitiv-explicativă; restul fobiilor sunt învățate sau intersectări ale celor de bază, trăite diferit, în funcție de structura personalității fiecăruia. Desigur, viitorul ne poate îngrozi și pentru că reprezentările imaginative o fac mult mai bine decât realitatea, însă el poate deveni real tocmai prin proiecția angoaselor neprelucrate
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a petrecut același lucru și cu pasiunea pentru propria țară. Mărturisește într-un loc: „Am sfârșit aproape întotdeauna prin a adopta opiniile celor pe care-i combătusem. (Iron Guard, pe care am detestat-o la început, mi-a devenit din fobie obsesie). Maistre, după ce l-am atacat, m-a molipsit. Dușmanul biruie pe nesimțite un om lipsit de caracter. Tot gândind împotriva cuiva sau a ceva, îi devii prizonier și ajungi să-ți placă această servitute” (III, 346). Dacă ura devine
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
procesului fiziologic subiacent. Pentru a demonstra această teorie, Watson a folosit un experiment care a avut ca subiect un băiețel de un an și jumătate, Albert, care era atașat de un iepure alb. El a încercat să-i producă acestuia fobie față de acest animal prin faptul că producea un zgomot puternic ori de câte ori copilul se apropia de iepure. Zgomotul puternic era considerat stimul necondiționat care produce teamă, iar „asociat” cu iepurele devenea stimul condiționat care induce teamă față de iepure. Watson a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de sesizat (insuficiențe discriminative între obiectul și fondul percepției, constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe de infantilism prelungit; - carențe motivaționale și prezența complexelor de inferioritate; - timiditate excesivă, fobie școlară, diminuarea aptitudinilor pentru școlaritate etc. 3. Cauze ambientale / de mediu: a) cauze care provin din mediul școlar: - organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; - supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elevi și profesor; - schimbarea frecventă a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în limbaj”, că nu își pot stăpâni limba, potopul de cuvinte, nici atunci când încearcă acest lucru 68, se ascunde de fapt o teamă masculină în fața complexității sexului slab, pe care însă bărbații vremii refuzau să o recunoască. Deseori, argumentează medievalii fobia în fața dezlănțuirii personalității feminine, ei au de suferit de pe urma acestei limbuții, reputația fiindu-le compromisă, uneori chiar și viața. Femeia vorbăreață este amintită frecvent în literatura medievală, fie în creațiile populare fie în cele culte, și are ca punct de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este deplasată spre stânga, pentru ca, în final, după ce a atins parametrii scontați să o deplasezi și mai mult spre stânga, păstrând pentru un minut pe ecranul interior această imagine. Controlul mintal Silva este o metodă bună de a scăpa de fobii, complexe personale, de a scăpa de presiunea psihică a eșecurilor sau problemelor financiare, de a institui comportamentul și performanțele creatoare. În toate activitățile umane sugestiile pozitive reprezintă combustibilul acțiunilor omului. Chiar dacă un fapt sau fenomen se prezintă într-o evidentă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un univers magic în care totul este posibil în același timp, fără momente de probabilitate. Destrămată, această aspirație renaște continuu. La un nivel superior, complexul se manifestă prin acumularea fricii și combinarea ei cu situații neliniștitoare, dramatic trăite. Rezultă astfel fobiile (fricile) de obiecte, situații, evenimente (frica de boli, frica de întuneric, frica de locuri închise, frica de animale, etc.). Acum pot să apară și tulburări psihosomatice (dureri, spasme) care persistă, antrenând cercul vicios clasic, în sensul că ele devin surse
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
estetic (strabism, un chip cu un defect vizibil, un tic, etc.), alteori de condiția socială (economică), alteori de nivelul profesional. Ceva mai gravă este situația în care inferioritatea invadează întreg psihicul, devenind obsesie și blochează resursele. Se pot dezvolta adevărate fobii (obsesia urâțeniei fizice trăită ca o stricăciune iremediabilă și ca o rușine). Apare atunci asocierea cu sentimente de vinovăție (te simți vinovat pentru că provoci dezgust prin ceea ce ai inferior). Formele compensate ale acestui complex conduc la o valorizare personală pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
privind malignitatea marilor conurbații ivite în a doua parte a secolului al XIX-lea. Într-o lume idilică, pastorală, în care oamenii se cunosc între ei, probabil că literatura polițistă ar fi fost un gen exotic. E nevoie de frustrările, fobiile, spaimele și, mai ales, de viteza marelui oraș modern pentru a cuprinde întreaga energie negativă secretată de personajele ivite din coșmarul spațiilor ilimitate, dar și ale măcelurilor primului război mondial. Făcând elogiul povestirilor cu detectivi, Gilbert Keith Chesterton remarca un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
NEFUMĂTOR! Și vei rămâne un fericit nefumător dacă: unul. Nu-ți pui niciodată la îndoială decizia. doi. Nu aștepți să devii nefumător. Dacă faci asta, vei aștepta doar să nu se întâmple nimic, ceea ce va duce la un soi de fobie. trei. Nu încerci să nu te gândești la fumat și nu aștepți să vină „momentul revelației". în ambele cazuri vei declanșa un soi de fobie. patru. Nu folosești substitute pentru fumat. cinci. îi vezi pe ceilalți fumători așa cum sunt în
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
vei aștepta doar să nu se întâmple nimic, ceea ce va duce la un soi de fobie. trei. Nu încerci să nu te gândești la fumat și nu aștepți să vină „momentul revelației". în ambele cazuri vei declanșa un soi de fobie. patru. Nu folosești substitute pentru fumat. cinci. îi vezi pe ceilalți fumători așa cum sunt în realitate și ți-e milă de ei în loc să-l invidiezi. Fie că ai zile bune sau zile rele, nu-ți schimbi viața doar pentru că te-
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fie clar, voi face lista lor la sfârșitul capitolului). patru. A înțelege greșit instrucțiunile. Problemele principale par să fie următoarele: A) „Nu pot să nu mă mai gândesc la fumat". Firește că nu poți, iar dacă încerci, vei declanșa o fobie și vei fi nefericit. E ca atunci când te străduiești să adormi noaptea: cu cât te străduiești mai tare, cu atât ți-e mai greu. Eu mă gândesc la fumat cam nouăzeci la sută din timp. Ce anume gândești e important
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
dentist și știi că a fost ultima ședință, aștepți ca maxilarul să nu te mai doară? Firește că nu. îți vezi de treabă. Chiar dacă maxilarul te mai doare, te simți ușurat. C) Așteptarea momentului revelației. Dacă-I aștepți, declanșezi altă fobie. Odată m-am lăsat de fumat trei săptămâni cu „Metoda voinței". M-am întâlnit cu un vechi prieten din vremea școlii, fost fumător. „Ei, cum îți merge?", m-a întrebat. „Am supraviețuit trei săptămâni", i-am răspuns. „Ce vrei să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
înseamnă a ucide. El aruncă cu pietre în animale pentru a le ucide, dar acțiunea sa e zadarnică (le arunca pietre, dar pietrele cădeau fără să le atingă)408* (trad. rom. cit., p. 79). În schimb, sosirea leprosului înlătură această fobie a contactului. Leprosul instaurează atingerea: luntrea alunecă și atinge malul unde omul aștepta. Luntrea prefigurează contactul prodigios. Și cel ale cărui brațe îl strângeau mereu și care "creștea, creștea" atinge "cu capul și picioarele cei doi pereți ai colibei"409
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a pierdut o ocazie s... tac.... La fel, ce zarv... cînd s-a aflat, În prim...vara anului 2005, În plin... criz... de delocalizare, c... „instalatorii polonezi” erau angajați În Franța! Instantaneu, o parte a Franței a tr...it cu fobia sosirii masive a europenilor estici, gata s... se n...pusteasc... asupra pieței locurilor de munc... din Europa Occidental.... Aceste fobii și deliruri provoac... deseori rîsul În ț...rile vizate; dar se Întîmpl... s... le și exaspereze. Cu ocazia lans...rîi
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
plin... criz... de delocalizare, c... „instalatorii polonezi” erau angajați În Franța! Instantaneu, o parte a Franței a tr...it cu fobia sosirii masive a europenilor estici, gata s... se n...pusteasc... asupra pieței locurilor de munc... din Europa Occidental.... Aceste fobii și deliruri provoac... deseori rîsul În ț...rile vizate; dar se Întîmpl... s... le și exaspereze. Cu ocazia lans...rîi c...rții sale Integrare și globalizare. Viziunea româneasc..., Ion Iliescu nu a ezitat s... critice judec...țile pripite și nedrepte
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]