2,048 matches
-
și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este localizabilă (într-un personaj sau altul) și presupune restricții conceptuale sau perceptive (ceea ce se prezintă atribuindu-se perspectivei unui personaj sau altul), se spune că narațiunea are FOCALIZARE INTERNĂ (Ambasadorii, Vîrsta rațiunii). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă perspective diferite, rînd pe rînd, pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii, Potirul de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este localizabilă (într-un personaj sau altul) și presupune restricții conceptuale sau perceptive (ceea ce se prezintă atribuindu-se perspectivei unui personaj sau altul), se spune că narațiunea are FOCALIZARE INTERNĂ (Ambasadorii, Vîrsta rațiunii). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă perspective diferite, rînd pe rînd, pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii, Potirul de aur), sau multiplă (cînd aceleași
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diferită: Piatra lunii, Rashomon). Dacă ceea ce se prezintă se limitează la comportamentul exterior al personajelor (cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente), la înfățișarea lor și la mediul din care ele ies în prim-plan, se spune că avem FOCALIZARE EXTERIOARĂ (Ucigașii). Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se limitează la comportamentul exterior al personajelor (cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente), la înfățișarea lor și la mediul din care ele ies în prim-plan, se spune că avem FOCALIZARE EXTERIOARĂ (Ucigașii). Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente (focalizare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care ele ies în prim-plan, se spune că avem FOCALIZARE EXTERIOARĂ (Ucigașii). Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente (focalizare exterioară). Într-o discuție pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
focalizarea exterioară se caracterizează nu atît prin perspectiva adoptată, cît prin informația furnizată. Într-adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente (focalizare exterioară). Într-o discuție pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
adevăr, dacă se adoptă perspectiva unui anume personaj (focalizare internă), s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente (focalizare exterioară). Într-o discuție pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-ar putea întîmpla să fie prezentate numai cuvinte și acțiuni, și nu gînduri sau sentimente (focalizare exterioară). Într-o discuție pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea unei anume situații, sau a unui anume eveniment. Focalizarea dublă nu-i folosită de puține ori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea unei anume situații, sau a unui anume eveniment. Focalizarea dublă nu-i folosită de puține ori în film: în Suspiciunea, de exemplu, cînd Lina citește telegrama pe care i-a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea unei anume situații, sau a unui anume eveniment. Focalizarea dublă nu-i folosită de puține ori în film: în Suspiciunea, de exemplu, cînd Lina citește telegrama pe care i-a trimis-o Johnnie ca să-i spună că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea unei anume situații, sau a unui anume eveniment. Focalizarea dublă nu-i folosită de puține ori în film: în Suspiciunea, de exemplu, cînd Lina citește telegrama pe care i-a trimis-o Johnnie ca să-i spună că va veni la bal, sfîrșitul notiței e distrus prin împușcare, în așa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
trimis-o Johnnie ca să-i spună că va veni la bal, sfîrșitul notiței e distrus prin împușcare, în așa fel încît să reflecte atît PUNCTUL DE VEDERE al fetei cît și punctul de vedere al reflectorului, mai "obiectiv". ¶Genette 1980. focalizare exterioară [external focalization]. 1. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
veni la bal, sfîrșitul notiței e distrus prin împușcare, în așa fel încît să reflecte atît PUNCTUL DE VEDERE al fetei cît și punctul de vedere al reflectorului, mai "obiectiv". ¶Genette 1980. focalizare exterioară [external focalization]. 1. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
focalizare exterioară [external focalization]. 1. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), dar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), dar în afara oricărui personaj, prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), dar în afara oricărui personaj, prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în DIEGEZĂ (diégèse), dar în afara oricărui personaj, prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj (conceptuală sau perceptivă). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj (conceptuală sau perceptivă). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă, pe rînd, diferite perspective
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj (conceptuală sau perceptivă). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă, pe rînd, diferite perspective pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii), sau multiplă (cînd aceleași situații și evenimente sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai multe ori, de fiecare dată într-o perspectivă diferită: Piatra Lunii, Rashomon). ¶Bal 1985; Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, PUNCT DE VEDERE INTERN, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, SITUAȚIE-NARATIVĂ FIGURALĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare-internă fixă [fixed internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ în condițiile în care numai un personaj este FOCALIZATOR; o redare a situațiilor și evenimentelor în funcție de unul și același PUNCT DE VEDERE. ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă multiplă [multiple internal focalization]. Tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FIGURALĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare-internă fixă [fixed internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ în condițiile în care numai un personaj este FOCALIZATOR; o redare a situațiilor și evenimentelor în funcție de unul și același PUNCT DE VEDERE. ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă multiplă [multiple internal focalization]. Tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care aceleași situații și evenimente sînt prezentate de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de un focalizator diferit (Piatra Lunii, Rashmon). ¶Genette 1980. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]