442 matches
-
aflau judecătorul, tatăl său și masa, lucru ce nu poate fi realizat prin ochii copilului, de vreme ce textul explică clar că băiatul nu putea zări aceste detalii. Așa cum există două tipuri de focalizatori, putem la fel de bine vorbi de două tipuri de focalizați, distincția făcîndu-se între ceea ce se vede din exterior sau din interior. În primul caz, sînt relatate doar fenomenele externe observabile din punct de vedere vizual; în cel de-al doilea caz, sînt povestite evenimentele corelate cu trăirile, gîndurile și reacțiile
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vedere vizual; în cel de-al doilea caz, sînt povestite evenimentele corelate cu trăirile, gîndurile și reacțiile unuia sau ale mai multor personaje, ale căror portrete se conturează în interiorul narațiunii. În Ulise, Molly Bloom joacă rol de focalizator intern și focalizat din interior, în timp ce la Hemingway ceea ce este focalizat este de obicei observabil din exterior. De-a lungul romanului, focalizarea se poate fixa pe un singur focalizator, ca în Ce știa Maisie, de Henry James. Făcînd referire la acesta din urmă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe un anumit obiect dezvăluie acel obiect, dar trebuie în același timp să dezvăluie (sau să încerce să nu dezvăluie) perspectiva și ideologia sub care se vede acel obiect. În plus, această focalizare revelatorie continuă să funcționeze indiferent dacă obiectul focalizat există cu adevărat. În această privință este necesar să facem distincția între obiectele focalizate pe care noi, cititorii, le acceptăm ca fiind existente în universul narațiunii și cele pe care le considerăm vise, fantezii sau alte născociri ale imaginației personajului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
necesar să facem distincția între obiectele focalizate pe care noi, cititorii, le acceptăm ca fiind existente în universul narațiunii și cele pe care le considerăm vise, fantezii sau alte născociri ale imaginației personajului focalizator. Am putea eticheta această distincție drept focalizat real vs. focalizat imaginat (o distincție ușor diferită și mai dificilă decît cea făcută de Bal între focalizații „perceptibili” și „imperceptibili”). Unele narațiuni sporesc nesiguranța noastră, punîndu-ne în situația să ne întrebăm dacă ceea ce este focalizat este real și deci
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
distincția între obiectele focalizate pe care noi, cititorii, le acceptăm ca fiind existente în universul narațiunii și cele pe care le considerăm vise, fantezii sau alte născociri ale imaginației personajului focalizator. Am putea eticheta această distincție drept focalizat real vs. focalizat imaginat (o distincție ușor diferită și mai dificilă decît cea făcută de Bal între focalizații „perceptibili” și „imperceptibili”). Unele narațiuni sporesc nesiguranța noastră, punîndu-ne în situația să ne întrebăm dacă ceea ce este focalizat este real și deci este o posibilă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vs. angajarea în prezentare). De exemplu, acolo unde focalizarea emotivă este angajată, scenele sînt reprezentate într-o manieră vizibil idiosincretică, lucru ce pare a fi cel mai bine atribuit stărilor sufletești sau evaluărilor personale ale unui personaj. Rațiunea și emoțiile focalizatului sînt, de asemenea, supuse atît unui tratament extern cît și unui tratament intern (presupunînd că focalizatul este uman sau cvasiuman). O ultimă fațetă a variației focalizării este cea ideologică. Se pare că, de multe ori, o ideologie sau viziune asupra
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o manieră vizibil idiosincretică, lucru ce pare a fi cel mai bine atribuit stărilor sufletești sau evaluărilor personale ale unui personaj. Rațiunea și emoțiile focalizatului sînt, de asemenea, supuse atît unui tratament extern cît și unui tratament intern (presupunînd că focalizatul este uman sau cvasiuman). O ultimă fațetă a variației focalizării este cea ideologică. Se pare că, de multe ori, o ideologie sau viziune asupra lumii a unui narator focalizator extern devine norma dominantă, și orice ideologii ale personajelor care se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ci mai degrabă expresiv și deictic, făcînd aluzie la momentul prezent, pe care l-am identifica fără dificultate dacă am fi Bertha însăși. Pornind de la această expresie putem afirma, pentru întreaga povestire, că Bertha este personajul-focalizator intern (și adesea personajul- focalizat). De asemenea, în acel prim paragraf, cititorul este condus cu inteligență spre presupunerea că Bertha, la acest moment al narațiunii, merge pe stradă, pe trotuar, în aer liber - deși nu ni se spune direct nici unul dintre aceste lucruri. Tot ceea ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
structuri sintactice diferite pentru două perechi de propoziții destul de asemănătoare semantic - (36)a și (37)a, (36)b și (37)b. Când în structură este prezent GD ouăle fierte, acesta este în Spec, IP, este subiect și delcanșează acordul. GN focalizat ouă fierte este un termen predicativ, deci nu declanșează acordul. 4. Acordul în structurile copulative pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării Foarte pe larg spus, în structurile scindate și în cele pseudoscindate o propoziție este scindată în două părți legate prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar trebui să se poate aplica principiul maximizării informației oferite de acord, enunțat în (33). Lipsa acordului la plural se poate explica printr-o nouă ipoteză, care ține cont de ierarhia sintactică a termenilor: ipoteza focalizării. N1 este un element focalizat, probabil în Spec,GFocus, deci în afara domeniului unde se stabilește acordul (acesta fiind GFlex). Așadar, acordul se face la persoana a III-a singular (persoana nemarcată), cu termenul de pe poziția postcopulativă, singurul accesibil pentru acord. Enunțurile din (48) și (49
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
asta e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Cercei, asta e / *sunt ceea ce vreau să cumpăr. c. Muzee și expoziții, asta e / *sunt ceea ce mă interesează în acest oraș. Corelat cu faptul că este un termen focalizat, nominalul este nearticulat. În contextele în care N1 este însoțit de articolul definit - ca în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
interesează în acest oraș. Corelat cu faptul că este un termen focalizat, nominalul este nearticulat. În contextele în care N1 este însoțit de articolul definit - ca în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției preverbale, N1 este mai calificat pentru poziția de subiect decât pentru cea de termen focalizat (focus), de unde preferința verbului-predicat pentru acordul cu N1, la plural. 5. Concluzii Concluziile care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției preverbale, N1 este mai calificat pentru poziția de subiect decât pentru cea de termen focalizat (focus), de unde preferința verbului-predicat pentru acordul cu N1, la plural. 5. Concluzii Concluziile care se desprind din acest capitol, referitoare la acordul în structurile copulative specificaționale și în cele cu pseudoscindare, sunt următoarele: (i) În română, în propozițiile copulative nepredicaționale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai marcat termen atunci când acesta poate fi interpretat ca subiect. Fac excepție unele situații cu pseudoscindare, în care termenul mai marcat este un Focus. În structurile pseudoscindate inversate (Trandafiri e ceea ce mi-a adus Ion), N1 este un termen focalizat. Ca urmare, el nu atrage acordul, chiar dacă este mai marcat morfologic (fiind la plural). Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare Din punctul de vedere al raporturilor semantico-logice, coordonarea unor nominale poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai marcat termen atunci când acesta poate fi interpretat ca subiect. Fac excepție unele situații cu pseudoscindare, în care termenul mai marcat este un Focus. În structurile pseudoscindate inversate (Trandafiri e ceea ce mi-a adus Ion), N1 este un termen focalizat. Ca urmare, el nu atrage acordul, chiar dacă este mai marcat morfologic (fiind la plural). În capitolul dedicat sintagmelor coordonate, am ajuns la concluzia că acordul cu sintagmele coordonate (SCoord) este semantic oricând este posibil: acordul în număr este întotdeauna semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fraudei și de asigurare a calității produselor și serviciilor; ● prin dezvoltarea de materiale noi și îmbunătățite și de tehnologii de producție în domeniul oțelului. c) Sprijin pentru infrastructurile de cercetare ... În concordanță cu obiectivele generale evidențiate mai sus, activitățile trebuie focalizate, de exemplu, pe centre computerizate de cercetare, tuneluri aerodinamice de mare putere, laboratoare și instalații pentru măsurare și testare, precum și pe baze de date specializate. TEMA 4 Energie, mediu și dezvoltare durabilă Cercetarea și dezvoltarea tehnologică în domeniul managementului mediului
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
Europei; de a asigura protecția muncitorilor și a publicului față de radiații; de a sprijini aplicarea măsurilor de securitate internaționale asupra materialelor nucleare; și de a ajuta securitatea și managementul efectiv și depozitarea finală a reziduurilor radioactive. (îi) Cercetarea va fi focalizata pe: - securitatea operațională a instalațiilor existente: măsuri pentru a menține și îmbunătăți securitatea instalațiilor existente, incluzând aspecte de securitate referitoare la prelungirea timpului de funcționare a reactoarelor; - securitatea ciclului combustibilului: măsuri de menținere și îmbunătățire a securității întregului ciclu, în
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
muncitorilor și a publicului, în sprijinul aspectelor operaționale și regulamentare; managementul situațiilor de urgență nucleară și restaurarea mediilor contaminate. (iii) Cooperarea cu țările din Europa Centrală și de Est și cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizata pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste țări și state în îmbunătățirea securității reactoarelor lor; managementul reziduurilor; protecția la radiație; pagubele efectelor radiației pe termen lung și controlul materialelor fisionabile. Participarea acestor țări și state va fi încurajată prin
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
fraudei și de asigurare a calității produselor și serviciilor; ● prin dezvoltarea de materiale noi și îmbunătățite și de tehnologii de producție în domeniul oțelului. c) Sprijin pentru infrastructurile de cercetare ... În concordanță cu obiectivele generale evidențiate mai sus, activitățile trebuie focalizate, de exemplu, pe centre computerizate de cercetare, tuneluri aerodinamice de mare putere, laboratoare și instalații pentru măsurare și testare, precum și pe baze de date specializate. TEMA 4 Energie, mediu și dezvoltare durabilă Cercetarea și dezvoltarea tehnologică în domeniul managementului mediului
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații, iar răspunsurile americanilor au cuprins strict informații despre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apoi pe cele lombare și, în final, zona sacrală. Pe măsură ce coborâm, urmărim izolarea vertebrelor, observând care dintre vertebre ating podeaua individual și care în grup. Percepem dinamizarea și energizarea fiecărei vertebre. Această conștientizare necesită o mișcare lentă și cu atenția focalizată. Repetăm exercițiul apoi revenim și ne relaxăm. Lăsăm senzația de revigorare și energizare să se răspândească prin tot corpul. Ne impregnăm cu lumină alb strălucitoare întreaga ființă și ne relaxăm profund. EXERCIȚIU DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI STOMAC ȘI
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
Fl. Ilioasa nu conține alte addenda. XXXII. Surse bibliografice ale lucrărilor Considerăm important acest aspect al influențelor bibliografice și a surselor primare sau secundare care au fost consultate de un autor, fiindcă ele dau măsura viziunii mai ample sau mai focalizate a autorului, respectiv, dacă lucrarea are în vedere un suport teoretic suficient de argumentat și prin cercetările altor specialiști sau dacă ele sînt rezultatul experienței directe și personale a autorului și atunci trebuie tratate ca atare. în ceea ce privește lucrarea lui Papadopol
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lui Rizzi (1997) este verificată în mod direct de limba română: Stan (2007) arată că structura românească ca... să este o structură în care ambele poziții de complementizator sunt lexicalizate, iar constituenții care ocupă spațiul dintre ca și să sunt focalizați sau topicalizați (53). (53) a. Cine vrei să vină? Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Hale, care a arătat că nodul C este totuși organizat configurațional în warlpiri 41. Legate (2001) aduce ca argumente pentru existența structurii ierarhice în warlpiri următoarele fenomene: construcțiile aplicative simetrice și asimetrice; restricțiile de ordonare a adverbelor; ordonarea grupurilor topicalizate, focalizate și a cuvintelor relativ-interogative în periferia stângă propozițională. Cu referire la latină, încadrată tot în categoria limbilor nonconfiguraționale, ca urmare a cercetărilor lui Hale, Ledgeway (2012) arată că libertatea excepțională de topică derivă din setarea mixtă centru inițial / centru final
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]