1,627 matches
-
Revoluția bolșevică” și „Ceka și G.P.U.”, ambele texte conținând informații din surse ale serviciilor secrete, cu verdicte tranșante, ce demască ceea ce el numește „istoria însângerată a celei mai cumplite organizații polițienești din lume.” În august 1941, Victor Pancu semnează foiletoanele Tainele Kremlinului; Trista condiție umană. Fapte și lucrări văzute la Soviete de André Gide, încheind colaborarea cu articolul-fluviu Ucraina. Redacția „Vremea” anunța cititorii că în curând „dl. Victor Pancu” va prezenta în librării cartea sa despre Ceka și G.P.U
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
natură intelectualistă și mi-ar răspunde că în această afirmație, în loc de a-l defini pe dînsul, l-aș trage spre mine, autodefinindu-mă încă o dată, ca atunci, în 1928, cînd i-am interpretat Itinerariul spiritual, nu de mult publicat în foiletonul ziarului Cuvântul. De aceea sînt nevoit să mai dau cîteva exemple, în jurul aceleiași prestigioase familii de cuvinte. La data de 1 martie 1966: "Cours sur les religions iraniennes et Zarathoustra. Les dernier jours, j'ai lu énormément et j'ai
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Mircea Mihăieș Nu am date statistice precise, dar obiceiul continuării unor cărți de succes trebuie să fie contemporan cu epoca serializărilor, a foiletoanelor, a fascicolelor - adică undeva pe la sfârșitul secolului al optsprezecelea, începutul secolului al nouăsprezecelea (în Franța și Anglia). Ea a corespuns modernizării tiparului, capabil să imprime publicații în zeci și sute de mii de exemplare. Drept urmare, s-a produs și o
Moda continuărilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3708_a_5033]
-
ie] 1938 Iubite domnule Russo 6, De-o săptămână sunt la Iași, ca să fac Anul Nou cu Tata Meissner și să cercetez colecția ziarului Curierul de Iași de pe vremea lui Creangă, care și-a publicat o parte din povești în foiletonul acestui ziar (anul 1878), reproducându-le din Convorbiri literare cu oarecare îndreptări. Închipuiește-ți că am găsit un pasagiu care nu-i nici în Convorbiri, nici în ediția I din Iași și nici în cele următoare! De Crăciun am primit o
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
excepțională vocație de observator al lumii din jur și cu o expresivitate de limbaj pe măsură, Gheorghe Crăciun etalează în paginile sale un impresionant talent nativ. De-ar fi să ne gîndim doar la splendida Epură pentru Longos (textul „în foileton” din Compunere cu paralele inegale, a doua lui carte, din 1988), amestec extraordinar de luxurianță naturistă și de bogăție senzorială, sentimental erotică... O evidență ilustrată - de fapt - de toate scrierile autorului, de la exercițiile de notație din tinerețe, din jumătatea a
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
nepoatei sale, Monica Pillat, avea talent de prozatoare, iar vremurile, până în 1940-1944, nu erau tocmai potrivnice tipăririi, comparativ cu cele ce au urmat. În plus, fratele său mai mic cu cinci ani, Dinu Pillat, reușise să publice în 1941, în foileton, Jurnalul unui adolescent, în 1943, Tinerețe ciudată, iar în 1946, Moartea cotidiană. De ce Pia nu și-a publicat povestirile și romanul, cu tot talentul conținut în ele și cu toate relațiile ilustrului său părinte, e greu de spus. Poate pentru că
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
șantier deschis al unui istoric literar combativ și explorator, dublat de un critic cu vocație canonizantă. Mai mult decît un miscelaneu oarecare sau decît o colecție hibridă de „fragmente critice” - de la studiul mai amplu la articolul de dicționar și de la foiletonul pe teme de istorie literară la referatul doctoral și dosarul documentar - el nu e totuși nici o sinteză compactă. Parte dintre textele componente au apărut în România literară la rubrica de „cronică a edițiilor”, între 2004-2008, unele studii despre Arghezi și
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
Liviu Rebreanu sau un Marin Preda. Aflăm la Buzura, ca și la marii scriitori precursori, o examinare lucidă a lumii din jur, judecăți tăioase susținute de impulsiuni etice. Și-au scris romanele, dar au practicat și jurnalismul, strângându-și apoi foiletoanele în cărți care îi exprimă, omenește și literar, nu mai puțin decât scrierile lor epice. Amalgam a lui Liviu Rebreanu, Imposibila întoarcerea lui Marin Preda sunt cărți care nu pot fi ignorate dacă e să-i definim în toate pe
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
despre viața celor trei laureați ai Nobelului. E ca și cum Panek a primit sarcina de a evoca șirul de episoade ce au dus la descoperirea materiei întunecate, sarcină de care s-a achitat cum a putut: rezultatul e un documentar în foileton, fără coerență narativă, ca un colaj de fragmente separate prin rînduri albe, într-o cavalcadă de detalii fără nici o relevanță pentru tema cosmologică. Cititorul e silit să-i urmărească pe cei trei fizicieni în cele mai anodine situații: cum vorbesc
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
anticalofilul. Amintiri-le, scrise prin 1874, așadar destul de la cald, apar abia în 1935, la Fundațiile Regale, îngrijite de Radu Crutzescu și cu un „comentar istoric” de Ioan C. Filitti. Înainte de a fi strânse în volum, s-au publicat în foileton, în șapte numere (până în iulie 1934) din Revista Fundațiilor Regale. Cel ce semnează colonel este, de fapt, în anii revoluției, maior, și va ajunge greu polcovnic, ceea ce, alături de alte probe de nerecunoștință, îl va face destul de înțepat în păreri. Deși
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
Scurtu Istoric și critic literar, jurnalist, traducă tor și memorialist, Mircea Iorgulescu (n. 23 august 1943, Valea Călugărească, jud. Prahova - m. 7 iunie 2011, Paris) s-a impus în literatura română ca un excelent diagnostician, relevând cu fermitate, în cronicile, foiletoanele, recenziile și notele de lectură valoarea sau nonvaloarea unor creații aparținând epocii, liricii, dramaturgiei sau criticii și esteticii literare. Cărțile sale, cu titluri semnificative, cuprind, conform unor criterii demne de reținut, o veritabilă radiografie a fenomenului literar contemporan, în care
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
aici. Nu poți să-mi dai adresa și, poate, dacă vă cunoașteți, să mă premergi acolo în ceea ce s-ar chema câteva rânduri de recomandare? N-aș întreba mult, dar simt nevoia să-l cunosc de la vatră. Îți trimit un foileton al lui Perpessicius 5, îndreptat cu mâna lui, despre Sfaturi. Le-a prins destul de bine și e un omagiu vrednic. În acelaș[i] timp vin și Antologia filosofică 6 a celor trei filosofi de vreme nouă, doi moldoveni și unul
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
intenționa să-l publice la prestigioasa Editură a Casei Școalelor. 5. Perpessicius, G. Vâlsan. Sfaturi pentru studenți. [Cuvânt înainte de Emanoil Bucuța], reprodus în Opere. [Volumul] 10. Mențiuni critice. [Ediție îngrijită de Dumitru D. Panaitescu], București, Editura Minerva, 1979, p. 29-34. [Foiletonul este datat 8 ianuarie 1943]. 6. Nicolae Bagdasar, Virgil Bogdan și Constantin Narly, Antologie filosofică. Filosofi străini, București, 1943, XV + 574 pagini. 7. E. Lovinescu, Antologia scriitorilor ocazionali. Cu o postfață de Anonymus Notarius. București, Casa Școalelor, [1943], 422 pagini
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
acceptăm, bineînțeles, că David nu este numai narator: el se conturează, gradual, și drept un alter ego al autorului. Modul în care Charles Dickens și-a intitulat romanul inițial constituie un argument în privința intențiilor subterane ale prozatorului. La debutul în foileton, narațiunea a apărut cu următoarea denumire: The Personal History, Adventures, Experience and Observation of David Copperfiled, the Younger of Blunderstone Rookery (Which He Never Meant to Publish on Any Account)/Biografia, aventurile, experiența și analiza lui David Copperfield, un tinerel
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
Nicolae Manolescu Întâiul nostru critic profesionist, în sensul modern, este publicistul ardelean Ilarie Chendi (1871-1913). Foiletoanele din 1904 sunt prima operă de cronicar literar de la noi, străbunic al foiletoniștilor generației 2000. Cronicele, Chendi și le numește modest „dări de seamă“. Părerea lui despre rostul cronicii literare merită a fi reținută, mai ales fiindcă nimeni n-o
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
Italia o datorie contractată cu prilejul lunii mele de plajă. Articolul promis despre Accademia di Romania apare în decursul lunii. Eu sunt și prim-redactor la cotidianul Glasul Bucovinei, dacă nu ați avea nimic în contra aș putea scrie și pentru foiletonul lui două, trei articole. În chestiunea aceasta puteți dispune să mi se trimită un răspuns. Acum luându-mi, cu inimă grea, rămas bun de la Școala Română, vă rog încă o dată să agreați expresia stimei mele cele mai profunde și a
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
mari dimensiuni Zilele nu se întorc niciodată, cu toată redundanța titlului, a fost bine întâmpinat, printre altii de Vladimir Streinu, care a văzut în el ,,un tip de roman anglo-saxon", și de Perpessicius, care i-a consacrat o suită de foiletoane în ,,Lumea". Mă voi opri ceva mai mult asupra romanului nu doar pentru că a fost girat, la apariție, de aceste nume mari ale criticii, dar pentru că este scrierea care sintetizează temele autoarei și dă măsura maximă a capacității ei de
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
alții, ci o cronică filologică, tehnică. Tipul de cronică pe care l-a propus, cu o desăvârșită consecvență, și-a avut și contestatari și aderenți. Cel mai "mordant" dintre cei care l-au "probozit" a fost E. Lovinescu, într-un foileton din "Adevărul", preluat în Istoria literaturii române contemporane 1900-1937. "Spectacol ciudat - scria Lovinescu - al unui spirit vioi, vindicativ, agresiv, căutând să-și ascundă zelul partizan în tranșeele amănuntelor și considerațiunilor de ordin bibliografic, istoric, documentar, comparând edițiile între ele, cercetând
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
ulterioară a cărții (În lumea paralelă a poeziei), cuprinzînd cronici la cărți de poezie ale generației '80, Ion Pop nu lasă frîu liber nici plăcerii gratuite, nici vreunor vehemențe negatoare. "Întîmpinările" sale, și ele nu sînt chiar ceea ce se cheamă "foiletoane critice", se fundează pe atitudinea afirmativă a criticului ce identifică, în mici studii, structurile de adîncime ale epocii, ale fiecărui poet în parte și ale fiecărui volum discutat, stabilind dacă nu ierarhii, atunci măcar punctele de reper decisive. El identifică
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
ei se autocondamnă la neputință și fatalism prin bizareria comportamentului lor. Un savant se consideră în felul său și Reger, eroul romanului Alte Meister (Vechi maeștri) (1985); Premiul Médicis pentru versiunea franceză, 1988), umanistul care nu se poate gândi la foiletoanele sale muzicale destinate ziarului londonez ,Times" decât în ambianța galeriei vechilor maeștri de la Kunsthistorisches Museum. O continuă opoziție între ,ieri" și ,azi", între ,bine" și ,rău" dezvăluie nemulțumirile elitistului Reger. Pornirea mizantropului se îndreaptă împotriva tuturor valorilor consacrate. Aflat la
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Cronicar Savuros foiletonul memorialistic al lui Toader Paleologu, din ultimele numere ale Adevărului literar și artistic (din 15 și 22 noiembrie), închinat tatălui său. Și, pe deasupra, cît se poate de verosimil prin intuiția cu care fiul știe să înfățișeze făptura vie a părintelui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
era acasă. Era poate plecat în Germania spre a-și lansa al treilea roman, proaspăt ieșit de sub tipar, intitulat Dad Klavier im Nebel - Pianul în ceață, care încheie trilogia. Acest de-al treilea roman, deja favorabil recenzat în paginile de foileton ale unui mare ziar german - se adaugă și altor surprize plăcute pe care le-am avut la Frankfurt, căutînd ca de obicei România, în titlurile și paginile unor cărți apărute în străinătate. Și firește, la stand. Standul românesc Cînd am
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
trăit cu nesaț: adunînd cum și cînd poate Le Monde-ul vital (,a citi înseamnă a trăi"), i-l duce lună de lună lui Paul Georgescu. Criticul îl citește proustian, de la numerele vechi spre cele ,la zi", inventîndu-și propriul ,roman în foileton", Ŕ la recherche du Monde perdu". Memorabilă rămîne și întîmplarea care îi pune pe tava ingeniozității un titlu de excepție: Ficționarii. Refugiat în toaleta unei redacții, tînărul reporter este admonestat de o femeie de serviciu aprigă la mînie: , Aici e
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
de romanistică înființase un seminar de cercetare a limbii și literaturii române. Unul dintre cei mai importanți corespondenți ai lui Jan Urban Jarnik a fost Ioan Slavici, care pe atunci era directorul ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în foileton povestirea Bunica de Bozena Némcová, tradusă în românește și apoi în volum separat, în 1885. Jarnik îi va rămâne recunoscător: ,Fără sprijinul D-tale niciodată n-aș fi cutezat să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
pe care revoluția i le iscase în acei ani. Cartea nu va putea fi publicată decît cinci ani mai tîrziu, la Berlin, oraș în care filosoful va ajunge în urma expulzării din Rusia în septembrie 1922. Cartea este concepută ca un foileton epistolar în paginile căruia Berdiaev încearcă, scrisoare după scrisoare, să le deschidă ochii bolșevicilor asupra dezastrului în care aveau să împingă Rusia. Cartea cuprinde paisprezece epistole reprezentînd tot atîtea părți ale unei veritabile filosofii social-politice, căci mai toate temele ce
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]