8,564 matches
-
de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale artei populare în activitățile educaționale și în cele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar identice, ce se găsesc în muzica tuturor popoarelor”, dar nu se „poate nega originalitatea folclorului diferitelor popoare”, acestea „formându-și idiome muzicale naționale”<footnote Patrium Carmen... p. 92; footnote> ; - descoperă existența formulelor melodice și ritmice devenite „mijloace de recunoaștere, de comunicare și de înțelegere a obștei românești”; - a demonstrat existența în folclorul românesc, a unui
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
poate nega originalitatea folclorului diferitelor popoare”, acestea „formându-și idiome muzicale naționale”<footnote Patrium Carmen... p. 92; footnote> ; - descoperă existența formulelor melodice și ritmice devenite „mijloace de recunoaștere, de comunicare și de înțelegere a obștei românești”; - a demonstrat existența în folclorul românesc, a unui al doilea sistem pentatonic anhemitonic, anticipat doar teoretic de Helmholz și descoperit până în prezent doar în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
existența în folclorul românesc, a unui al doilea sistem pentatonic anhemitonic, anticipat doar teoretic de Helmholz și descoperit până în prezent doar în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a Rozaliilor, a practicilor magice”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul și folcloristica muzicală românească, Cu prilejul centenarului nașterii sale; în: Revista de Folclor, București, tom 32, nr. 3, 1987, pp. 227 - 228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
acestea găsind legături apte să contribuie la dezvoltarea personalității școlarilor de cele mai diferite vârste. - A conturat datele esențiale ale vieții muzicale din Basarabia și din Bucovina în contextul istoriografic românesc, prin studii speciale consacrate acestora. Interesul lui Breazul pentru folclorul din Basarabia era mai vechi. În 1929 propunea Ministerului Cultelor și Artelor cercetarea trecutului vieții muzicale basarabene, poetul Ion Minulescu mulțumindu-i la 26 februarie 1929 și cerându-i să pună la dispoziție „datele necesare relative la trecutul și activitatea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
să pună la dispoziție „datele necesare relative la trecutul și activitatea desfășurată de Conservatorul din Chișinău” - XI - 1779. Este posibil, ca, în calitate de fost discipol și admirator al magistrului, C. A. Ionescu să fi știut despre preocupările lui George Breazul pentru folclorul populației românești din Transnistria și să fi fost stimulat de ele. Toate aceste ctitorii urmăresc în mod prioritar și conduc la o finalitate cu bătaie lungă ce are în vedere pregătirea publicului manifestărilor muzicale. De aceea, educația muzicală reprezintă pentru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european. Reformele propuse în 1920 de profesorul aflat
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
trei categorii de bunuri muzicale (...) din care urmează să descoperim și să alegem valorile educative: I - producțiile muzicale ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru descoperirea temeliilor muzicii noastre populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru descoperirea temeliilor muzicii noastre populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici. Aici găsim chemarea pentru legarea educației muzicale de tradițiile autohtone, optând pentru „reintegrarea copilărimii în ființa sufletească, istorică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările etnomuzicologului, folclorul reprezintă în modul cel mai strălucit această condensare de viață și justifică primele comunicări ale copilului, care sunt muzicale, primele sunete prevestind și chemând muzica, la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de copii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
când prezentam următoarea schemă<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 195; footnote> . De asemenea, etnomuzicologul sesizase rolul deosebit pe care-l au învățătorii în tezaurizarea și integrarea folclorului în activități educaționale, formulând prevederi speciale pentru școlile normale de învățători (învățătoare) și educatoare. n concepția lui Breazul, formațiile muzicale școlare trebuie să facă legătura cu viața culturală și artistică a comunității, reprezentând fermenți de bază ai acesteia. De aceea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
printre muzicienii considerați „reprezentativi” pentru istoria românească pe Marcel Breslașu, Ioana Radu, Maria Lătărețu și Hilda Jerea<footnote Istoria Românilor, vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp. 1019 - 1022. footnote>. Confundate și minimalizate, cele două forme instituționalizate de tezaurizare a folclorului muzical românesc - Arhivele Fonogramice - cedează locul, în precedentul volum al lucrării, altor figuri, multe prea îndepărtate valoric de ctitorii etnomuzicologiei românești și universale și anume: Titi Botez, Jean Moscopol, Cristian Vasile etc<footnote Istoria Românilor, vol. VIII, București, Editura enciclopedică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vernacular. În termenii acestei atitudini, procedeele de citat și colaj apelează lucrările „sacrosancte” ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu șlagărele muzicii pop-, rock- sau jazz. footnote>. Putem constată aici o contradicție între (a) imaginea haosului, aceasta înțeleasă, la limită, drept imposibilitatea de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
apelează lucrările „sacrosancte” ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu șlagărele muzicii pop-, rock- sau jazz. footnote>. Putem constată aici o contradicție între (a) imaginea haosului, aceasta înțeleasă, la limită, drept imposibilitatea de a identifica o sumă de criterii obiective și de ancorare
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în 31 august, de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“, sub conducerea muzicală a maestrului Gheorghe Costin. Biletele au prețul de 70 000 de lei, iar pensionarii, elevii și studenții beneficiază de o reducere de 50%. Ținutul Pădurenilor l Folclor și artificii Fermecătorul Ținut al Pădurenilor clocotește de cântec și joc în aceste zile, căci în Poienița Voinii are loc cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului „Drăgan Muntean“. Evenimentul este organizat de Prefectură, Consiliul Județean, Direcția pentru Cultură
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
torogoată, nai, saxofon, trompetă (3 ani), inițiere fanfare (3 ani), chitară, chitară bas, mandolină (3 ani), țambal (3 ani), percuție (2 ani), orgă electronică (3 ani), jazz (3 ani), muzică religioasă - cantori (2 ani), dirijori de cor (3 ani), inițiere folclor (2 ani). În cadrul Secției de arte plastice, se pot urma studii cu durata de 3 ani în specializările pictură, grafică, sculptură, ceramică-artă decorativă și design vestimentar, de 2 ani la croitorie, machiaj-coafură și cine-foto și de un an pentru meșteșuguri
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Grai, tradiție, cultură l În spațiul bănățean Când vine vorba de tradiție, folclor, cultură, Făgetului îi șade bine în chiar epicentrul Festivalului Bănățenilor de Pretutindeni, amplă manifestare aflată în desfășurare în perioada 15 august-15 septembrie. Așa se face că în 30 și 31 august, în zona Făgetului se desfășoară nu unul, ci trei
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
fiind primii din Europa la acest capitol. Medicii recomandă, însă, ca fiecare dintre noi să ne organizăm astfel timpul încât să putem ieși la pădure măcar o dată pe săptămână. Pădurile de lângă noi Relația noastră cu pădurea, este atestată de bogăția folclorului, fiind recunoscut faptul că aproape orice doină, orice cântec începe cu „frunză verde... “, „foaie verde... “, „și-am zis verde... Pădurea și referirile concrete la arborii pădurii reprezintă o constantă și a creației marilor noștri poeți. Dintr-un studiu („Ipostaze lirice
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
și de împlinire. Voi face tot, absolut tot ce îmi stă în putință“, ne-a declarat dna Ida Gaza, director interimar până la concursul ce se va organiza conform legii în vigoare. S. P. Zilele Orașului Buziaș l La izvor...de folclor În acest sfârșit de săptămână se desfășoară Zilele Orașului Buziaș, mare sărbătoare la care organizatorii - Primăria, Casa de Cultură și Parohia ortodoxă din localitate - îi invită pe toți cei care vor, cu inima deschisă, să se bucure de virtuțile izvoarelor
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
L. S.) l În județul Arad, 40% din grădinițele din mediul rural nu au autorizație de funcționare (majoritatea nu dispun de apă curentă). ( N. I.) l Sâmbătă, 6 septembrie, în orașul Buziaș se desfășoară o serie de spectacole sub genericul Ziua Folclorului Românesc. ( L. S.) l Prețul unui abonament pentru transportul în comun ce va fi eliberat pensionarilor din municipiul Arad va fi de 14 000 de lei și va fi suportat de către beneficiar. ( N. I.) l Duminică, 7 septembrie, în orașul Buziaș
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
proiectarea și realizarea prospecțiunilor pentru repunerea în funcțiune a băilor pentru recuperare care au existat aici (pentru cură internă și externă), iar prin donația unui fond de biciclete, aici vor fi promovate cicloturismul montan, alături de activități de ecologie, etnografie și folclor, dans clasic și cursuri de înot; la Poieni Strâmbu urmează modernizarea pavilionului II și finalizarea lucrărilor la sursa de apă, activitățile urmând să includă orientarea turistică, drumeții, cursuri de înot; la baza turistică proprie de la sediul agenției se vor moderniza
Agenda2003-37-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281470_a_282799]
-
vor desfășura sâmbătă, 18 și duminică, 19 octombrie. Tot sâmbătă, de la ora 9, în holul Universității de Vest va fi prezentată expoziția „Cartea românilor de peste hotare“, pentru ca în aceeași seară, de la ora 18, publicul timișorean să asiste la Festivalul de folclor de la Operă. A doua zi, de la ora 10, artiștii vor defila, în costumele naționale specifice fiecărei țări, în Piața Victoriei. M. H. Info-chioșcuri electronice interactive l Un proiect al O.J.P.C. Timiș Proiectul intitulat „Info-chioșcuri electronice interactive (cu server) în
Agenda2003-39-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281505_a_282834]