5,845 matches
-
purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții Apuseni
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
cu sentimente de orgolioasă mândrie o serie de imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
au participat și poeții Lucian Ioniță, Titi Nechita, (colaboratori ai revistei Melidonium), Mihai Ganea, Adrian Anghelescu și Geo Moroșanu, membri USEM. Momente artistice deosebite, ce au emoționat și încântat publicul, au fost prezentate de actrița Ina Paladi și membrii ansamblului folcloric ,,Floarea Dorului” din satul Cuizauca raionul Rezina, Moldova Referință Bibliografică: USEM la Iași: Poduri de Dor cu scriitoarea Nina Gonța / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia
PODURI DE DOR CU SCRIITOAREA NINA GONŢA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1473744216.html [Corola-blog/BlogPost/373947_a_375276]
-
unic de culturi și interpretări, inspirat de Maria Tănase. Pe scena Roots Revival, folclorul românesc devine unul universal, iar cântecul Mariei o limbă pe care o putem înțelege cu toții. Sunetul pur. Incursiunea Roots Revival aduce împreună improvizația de jazz, temele folclorice din țările de origine ale muzicienilor și compoziții originale. Totul într-o călătorie dus-întors între Est și Vest. Instrumentele lor tradiționale - ney, duduk sau oud - trasează tuse puternice în culori de pe alte continente, iar vocile Monicăi Mădaș și Mariei Casandra
Roots Revival Romania – Colors of Maria- Turneu național în 10 orașe by http://www.zilesinopti.ro/articole/7722/roots-revival-romania-colors-of-maria-turneu-national-in-10-orase [Corola-blog/BlogPost/98567_a_99859]
-
vers și melodie populară, ele sunt pe reduta dragostei propriile eroine ale lor. Afară de acestea nici prinții n-ar căuta mai mult la o mireasă. O mehedințeancă mai frumoasă ca toate, purtând și splendidul costum popular e cântăreața de muzică folclorică Niculina Stoican. Cât de vrednică este a fi ea nu așezată alături de frumoasele caruselului mediatic viu colorate ca păunii, ci alături de chipeșele românce care nu bruschează frumusețea ci sunt pe cale naturală elocința frumuseții! De altminteri, Niculina Stoican nu numai între
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
-
fără armonia interioară și duh! Niculina Stoican are din plin înzestrarea vocii, ca și cultura cântecului. Evită orchestrele de trei parale, refuză repertoriul ieftin, ca sursă imediată a managementului muzical ajuns un complex de genuri artistice paricide, în măsura în care asasinează muzica folclorică, spre a fi pe placul divertismentului nepretențios. Nu, Niculina Stoican nu a intrat în apele libertății anarhice a spectacolelor decăzute, Niculina Stoican a fost, este și rămâne în unda soarelui muzicii folclorice mehedințene. O melodie populară cu Niculina Stoican e
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
-
complex de genuri artistice paricide, în măsura în care asasinează muzica folclorică, spre a fi pe placul divertismentului nepretențios. Nu, Niculina Stoican nu a intrat în apele libertății anarhice a spectacolelor decăzute, Niculina Stoican a fost, este și rămâne în unda soarelui muzicii folclorice mehedințene. O melodie populară cu Niculina Stoican e o feerie muzicală, un vis pe aripile muzicii, o bucurie în culorile sărbătorii. Ochii purtați pe scenă ori pe micul ecran, după Niculina Stoican, absorb frumusețea binefăcătoare ca vindecarea, pe când cântecele artistei
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
-
și adoră omul frumos, omul vesel, omul de omenie Niculina Stoican! Artista Niculina Stoican trăiește și se manifestă cu realități din măduva vieții, nu cu farmece mediatice din manipularea prin cuvinte. Este una dintre cele mai iubite cântărețe de muzică folclorică mehedințeană! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Niculina Stoican. Realități din măduva vieții / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1212, Anul IV, 26 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
-
altfel, acum, o dată cu venirea verii, e un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403607126.html [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii și apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu același nume. Ultimul element, vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, și Drăgaica". Potrivit tradiției folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, împart rod holdelor, umplu de leac și miros
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403607126.html [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
Doamna Sava Negrean Brudașcu este o prezență placută și se bucură de un succes fulminant pe scenele țării și peste hotare . Apare aproape săptămânal pe ecranele televizoarelor și la posturile de radio naționale, participă frecvent la spectacole și concerte muzical folclorice pe întreg cuprinsul României, dar și la românii din țările vecine... Dan Brudașcu și Sava Negrean sunt părinții lui Eileen Sava, avocat în Baroul Cluj, de la care au un nepoțel, Petru - Sabin. De amintit și faptul că este rudă cu
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Dan_brudascu_la_aniversarea_celor_saizeci_de_ani_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
periodic, pe toată durata târgului, cum au fost filmele didactice: “Nichita Stănescu - Cununa de aur”; “I.L.Caragiale - Dl Goe”; portrete de autori, un Atelier de origami și tombola copiilor, realizată cu sprijinul membrilor Clubului Curioșilor și multe alte tentații. Ansamblul folcloric “Doina Covurluiului” al Centrului Cultural Dunărea de Jos, muzică, dans și voie bună cu Ansamblul Estrada Copiilor de la Casa de Cultură a sindicatelor Galați, instructor coregraf: Andreea Ignat - s-au întrecut în a oferi spectatorilor momente artistice remarcabile. O întâlnire
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
prin furtună", ceea ce dovede �te efervescența cotru �iană ca desțărat ce nu-și găsește locul. Volumul conține 40 de poezii și sunt scrise în majoritatea lor în Spania. Cartea se bucură de succes în mediile exilaților români. Scrise în metrica folclorică, a bocetului, unele paginie sunt un rechizitoriu neiertător al regimului impus țării noastre de tancurile rusești: "Pusuți-au muscalii bir,/ pe lobodă și pe știr,/Pe podmoale și copaci/ și pe pașii care îi faci...// Pân' ce sama îți vei da
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
premergătoare festivalului. Este nu numai o onoare faptul că Sorin Zlat a fost invitat, anul acesta, să susțină un recital în cadrul unui eveniment de această amploare, dar și o șansă în a reprezenta România și a face cunoscută muzica noastră folclorică, transpusă în limbajul jazzului contemporan. *** Jacksonville Jazz Festival este un eveniment cu o tradiție de peste 30 de ani, care atrage peste 55.000 de spectatori, anual. Renumiți artiști ai genului, precum Dizzy Gillespie, Miles Davis, George Benson, Al Jarreau, Michael
NEW YORK -SORIN ZLAT ACEEAŞI SCENĂ CU CHICK COREA TRIO ŞI THE COMMONDORES LA JACKSONVILLE JAZZ FESTIVAL de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1496152689.html [Corola-blog/BlogPost/369032_a_370361]
-
simplă, trei turme de oi cu trei ciobănei, cum împarți un pai la trei măgari? Ce culmea! Aceste animale, întruchipare a inteligenței, lipsesc cu desăvârșire din comandoul ciobănesc. Răspunsul l-am aflat trecând la reconstituire. M-am dus la locul folcloric să culeg date și eventual lactate la un preț mai mic, de la mama lor. Am stat trei ore pe trei măgari cu un pai în mână într-un picior de plai, cu gura deschisă la Rai, până a dat un
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cazul_miorita_lica_barbu_1357667221.html [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
mult așteptatele melodii: „Maria de Buenos Aires” și „Cançăo do Măr”. Acordurile fado și atmosfera de vis au fost întrerupte din când în când de aplauzele furtunoase ale publicului. Poveștile muzicale spuse de către Dulce Pontes pe ritmuri fado dar și tradiționale folclorice, i-au condus pe cei din sală într-o altă lume, o lume în care originile fado-ului - reprezentate de combinația dintre ritmurile sclavilor africani și a muzicii tradiționale portugheze s-au împletit cu minunatele acorduri nostalgice, notele calde și
DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCURESTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTA VESELIE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1449179664.html [Corola-blog/BlogPost/363244_a_364573]
-
întâi portretizat spiritual în Floare albastră, nu fizic, întrucât ea,”Mititica”, îl percepe ca spirit gânditor, preocupat de tainele cosmosului și ale istoriei. În poezia Făt Frumos din tei apare și conturul fizic al eroului masculin, care se conformează prototipului folcloric:“De murmur duios de ape/ Ea trezită-atunci tresare,/ Vede-un tânăr, ce alături / Pe-un cal negru stă călare.// Cu ochi mari la ea se uită,/ Plini de vis, duioși plutind,/ Flori de tei în păru-i negru/ Și la
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
mondială pentru combinația creată de dumneavoastră, Nai - Orgă. Făceți-ne cunoscute unele din cele mai îndrăgite lucrări care v-au adus satisfacții depline și glorie nemuritoare. Gheorghe Zamfir: Este greu să aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal-simfonic, variete și modern; dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, « Rapsodia Primăverii », Concertul Nr.1 în Sol Major, « Idila Z », « Feerie », Sonata « Omagiul lui Mozart », „Gloria și Doliul Pământului”. Aceste
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
o compoziție trebuie să fie un simbol și să poarte un mesaj întru purificarea naturii și a omului, să reprezinte o dimensiune la nivel spiritual. Opera mea componistică se împarte în 4 genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
fie un simbol și să poarte un mesaj întru purificarea naturii și a omului, să reprezinte o dimensiune la nivel spiritual. Opera mea componistică se împarte în 4 genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
stejar, stejar răsare, din alese flori vor crește ghirlande multicolore, iar „Armoniile Divine” pe care le-ați creat vor vibra peste secole... nealterate de nici un curent trecător, nu vor fi năpădite și infestate de florile răului, fiindcă în Grădina Raiului Folcloric ați pășit cu smerenie și ați altoit numai soiuri de calitate aleasă, motiv ce mă face să vă întreb : cine sunt discipolii naiului fermecat al maestrului Gheorghe Zamfir ? Gheorghe Zamfir: Discipolii mei sunt cei care iubesc Adevărul și pe Dumnezeu
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
de Eugen Ionescu, „Tartuffe” de Moliere sau „O noapte furtunoasă” de I L.Caragiale), premierea concursului literar organizat de Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, colocviile revistei „Scrisul românesc”, spectacole date de Teatrul pentru Copii și tineret Colibri, spectacole ale Ansamblului folcloric „Maria Tănase”. În paralel cu aceste acțiuni, s-au desfășurat o procesiune religioasă de Sf.Dumitru, patronul orașului, concursuri sportive, un autoshow, un show aviatic la aeroport, mese rotunde, dezbateri, bursa comunitară de afaceri sociale Heineken. Este foarte greu de
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_sarbatoarea_unui_ora_corneliu_vasile_1351770335.html [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
Ceaușescu și Corina Ruja-Ceaușescu. • Recital poetic: Armina Flavia Adam, Magdalena Dorina Suciu, Nicolae Băciuț, Zeno Fodor. • Popas în lumea Thaliei, cu actrița Cristinela Pădure și regizorul Radu Olăreanu • Folk: Angela Mărieșiu (Reghin) și Traian Comșa (Sighișoara) • E vremea colindelor: Grupul folcloric „Cununița” și Colindătorii din Idicel-Sat. • Vernisaj de pictură: Klara Pădurean și Irina Suciu. • Expoziție de carte: Elena Horhat. Moderatori: Mariana Cristescu președintele Asociației „Punți de lumină" și Doru Dinu Glăvan președindele UZP . Echipa audio-video Alexandru Coco ș Eduard Bilescu. Vom
EDIŢIA A XVIII-A, TÂRGU MUREŞ, 28 DECEMBRIE 2016 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1481678942.html [Corola-blog/BlogPost/367035_a_368364]
-
din tot, s-a adaptat la tot, nu a evitat nici peisajul caleidoscopic al restaurantului, cu ecourile benefice ale experienței live. Repertoriul ei a crescut an cu an, admirabil, numărând acum cam nouă sute de cântece românești și internaționale, dar și folclorice, neîntrepătrunse de petele angajării ignobile a comercialului muzical categorial vicios. În 2010, Electrecord îi făptuiește Ioanei Sandu primul album românesc, „Despărțirile”, rod al întâlnirii cu Francisc Reiter, compozitorul care o scoate pe artista ce promitea atunci și o dovedește azi
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_sandu_admiratia_si_iu_aurel_v_zgheran_1385538707.html [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Până la venirea pe scena muzicii folclorice dobrogene a interpretului Marius Brutaru, Dobrogea dăduse mulți cântăreți, unii dintre ei nedoriți poate, în grindul dintre Dunăre și Marea Neagră de către cei ce-au amestecat cântecele. Această zonă etnofolclorică, a Dobrogei ar fi plină de briz-briz-uri, ca un copac răscrucit
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]