1,316 matches
-
date referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar apariția acesteia. Profesor doctor Florian Copcea de la Universitatea Novi Sad din Serbia, în cuvinte pline de sensibilitate și talent, a evidențiat atât valoarea
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
II, nr. 6, 2011, coordonator-șef Dan Marchiș, cartea profesorului Victor Becheanu „Obiceiuri ale vieții de familie” dedicată obiceiurilor specifice marilor evenimente din viața omului din zona „Codrului, de la poalele Făgetului din ținutul Maramureșului”, o zonă mai puțin studiată de folcloriști, volumele de poezii: „Un Orpheus cu cartea-n mână” al lui Puiu Gheorghe Răducan, „Însingurări fertile” de Eugen Dulbaba, cât și cărțile de lingvistică: „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea,” autor Elena Trifan, „Miscellanea romanica,” autor Maria Iliescu. Pentru încurajarea
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
eseu publicat în revista „Gândacul de Colorado”, SUA, 2014. INCLUSĂ ÎN DICȚIONARE BIO-BIBLIOGRAFICE : Dicționar „Bacăul literar” - Eugen Budău, 2004, pag. 443 - 444; Antologie lirică, proză, plastică Dor de Dor, - Marin Toma, 2007, pag. 359 - 374; Dicționar bibliografic „Scriitori, publiciști și folcloriști ai Argeșului”- Marian Stoica, ed. Argeș-Press, Pitești, 2010, pag.216; Dicționarul scriitorilor români de azi - Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, ed. Porțile Orientului din Iași, 2011, pag.429; Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume (L’anthologie des écrivains roumains
VAVILA POPOVICI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340264_a_341593]
-
2011. A treisprezecea carte, ed. Argeș-Press , Pitești 2011. Mirare, Vraja, Vis,ed.Singur Târgoviște, 2012. Rondeluri și alte Clipe de Lumină ed.Argeș-Press Pitești, 2013. Este prezentă în antologii de poezie din țară și Canada, în dicționarul bibliografic: Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului (de la Neagoe Basarab până azi) Face parte din primul volum “O Altfel de Istorie a Literaturii Române Contemporane” , realizat de revista Singur din Târgoviște. Referință Bibliografica: Lia Ruse- Biografie / Lia Ruse : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156
LIA RUSE- BIOGRAFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340420_a_341749]
-
salarii de la cei pe care-i înjură și lucrul nu e prea moral». Asta chiar e culmea: a ajuns și bietul meu salariu (1600 lei pe lună, de... «mînuitor de carte»!) la limita răbdării Tovarășilor?“ Antologând „bășini legendare”, profesorul și folcloristul D. L. Ashliman cataloga pățania lui Abu Hasan drept „bășina istorică”. Mainstream-ul presei românești de azi s-a născut în istorica noapte în care cineva „tras-o”. Avicola Găești a născut prima bulină roșie. Restul sunt puii ei. Născuți vii, spre
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
își dă seama și suferă că lista respectivă e țâța politică la care sug servanții și parveniții neînțărcați! Întorcându-ne atenția mai sus și mai la vestul României pline de umor cu lacrimi, ne trece pragul conștiinței o pleiadă de folcloriști (etnomuzicologi, cercetători, creatori, interpreți...) pe care nu veacul ce-a trecut, nu veacul acesta, nici cel următor, ci timpul fără unități posibil de evaluat va identifica în ea coloana de rezistență, armonie și estetică a ființei culturale naționale, una cu
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
LITERATURII ROMÂNE, volumul VII, literele Ț,Z. Dacă în anii trecuți au apărut celelate volume cuprinzând literele A-T, iată că a apărut și ultimul volum din această mare lucrare complexă care cuprinde articole despre scriitori, autori de scrieri bisericești, folcloriști, publiciști, traducători, editori, scriere cultă anonimă, carte populară, operă folclorică, specie folclorică, publicație periodică, curent literar, societate literară, sau culturală, instituție cu specific literar, etc. Prezentul volum, de care facem vorbire, are pe ultima copertă următorul text semnat de Eugen
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]
-
Armenescu „Gânduri de utrenie” și Antoaneta Rădoi „Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!!... (Spovedania unui învins!). Cartea Elenei Armenescu a fost prezentată de Floarea Necșoiu, profesor, Geo Călugăru, scriitor, președintele Cenaclului „Octavian Goga” și moderatorul acestei activități, Silvia Chițimia, scriitor, folclorist, Ion C. Ștefan, profesor, poet, prozator și eseist, Nicolae Năcioiu, cercetător științific. Floarea Necșoiu a menționat că Elena Armenescu a simțit nevoia de a lăsa urmașilor încărcătura acestui timp, reușind totodată să depășească limitele acestuia, deoarece cărțile ca și pietrele
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
acest”film”al memoriei despre Patriarhul Limbii dacoromâne este când prin anul 1968, la sugestia profesorului și istoricului literar Emil Istocescu, am plănuit să-i facem împreună o vizită preotului Ionescu, din Dobrușa,(localitate la câțiva kilometri de Drăgășani) , ginerele folcloristului Theodor Bălășel,cu scopul de a realiza o înregistrare pentru emisiunea culturală de la Stația de Radioficare pe tema vieții și activității marelui folclorist.Din păcate, părintele Dumitru Bălașa nu a putut veni , pe motiv de sănătate. M-am dus cu
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
să-i facem împreună o vizită preotului Ionescu, din Dobrușa,(localitate la câțiva kilometri de Drăgășani) , ginerele folcloristului Theodor Bălășel,cu scopul de a realiza o înregistrare pentru emisiunea culturală de la Stația de Radioficare pe tema vieții și activității marelui folclorist.Din păcate, părintele Dumitru Bălașa nu a putut veni , pe motiv de sănătate. M-am dus cu profesorul Emil Istocescu.Preotul Ionescu,bolnav de inimă,ne-a arătat o parte din manuscrisele lui Bălășel, corespondența acestuia cu mari personalități ale
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
-
anecdote, proverbe și fabule sintetizând trăsături identitare ale umanității pe care o reprezenta, cultivând și măiestrind literatura populară pașoptistă. George Calinescu a scris în «Istoria literaturii române de la origini până în prezent » : « Lui Anton Pann i se rezervă un loc de folclorist, ceea ce e cu mult prea puțin. Erudiția lui în materie de tradiție orală si populară este enormă. » Incontestabil adevăr. « POVESTEA VORBII », de exemplu, (și nu numai, bineînțeles !) cuprinde între coperți înțelepciune populară, caracteristici, mentalități, apucături cu scopul « de a deschide
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
facultate ai autorului: academicianul Dumitru Panaitescu Perpessicius și prof. univ. dr. Ion Rotaru. Valoarea cărții în sine (actualizarea lucrării de licență a lui Cristian Petru Bălan) e girată de doi corifei ai literaturii române, considerați unii dintre cei mai mari folcloriști ai țării noastre: prof. univ. dr. Mihai Zamfir și criticul literar prof. univ. dr. Ioan Dodu Bălan, care au notat-o cu 10 (acum, mai bine de 40 de ani) și care consemnează aprecieri critice, pe coperta IV a cărții
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
din închisoarea comunistă și de după eliberarea sa. Printre ei sunt menționați băcanul Meir, medicul Sandovici, colegii de facultate Austermann, Leon Eșanu, Lefter, Liviu Moscovici, Marcu, Leon Volovici, profesorii universitari L. Bartfeld, Ihil Benditer, Isac Davidsohn, Martin Bodingher, scriitorul Nicu Steinhardt, folcloristul Harry Brauner. Amintirile academicianului Zub contribuie la reconstituirea tabloului istoric, iar unele personaje menționate - cu nume sau fără nume, numai după ocupație - ajută cercetătorului să înțeleagă participarea unor anonimi, oameni obișnuiți, la fenomenul istoric. În secțiunea Evrei din România pe
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
volum aflat în pregătire. Cartea este alcătuită de către Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. 11. Balade din Transilvania, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, 12 lei. Antologia conține peste 200 balade culese în ultimele decenii de către folcloristul clujean Pavel Rătundeanu - Ferghete. Într-o vreme în care manelele și muzica discotecilor ne sufocă, Pavel Rătundeanu-Ferghete ne invită să ne întoarcem la izvoarele creației artistice a poporului român, să scoatem din adâncurile spiritualității românești filonul de aur al cântecului
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, fiind cunoscută ca ziua sacrificiului ritualic al porcului, dar și a purificării. De această dată sunt legate o serie de mituri, credințe, obiceiuri și tradiții populare românești. Originile sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
inițiator, cum precizează prefațatorul și adunătorul materialului etalat, mai întâi informații despre ce este Academia Bârlădeană la 100 de ani, critici, autocritici, confesiuni, aminiri, despre Amfitrion, prezentarea acestuia lângă alți corifei ai artei - N.N. Tonitza, maestrul Vlahuță, poetul G. Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile și părintele Toma Chiricuță, făuritorii Academiei locale, dar și Bârladul, ca Târg al năpastelor atunci, prin 1932, cu Notă despre autor - consăteanul lui Victor Ion Popa, după care, caratele, opera multilateralului: Victor Ion Popa- Autoportrete; Victor Ion Popa
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
de liceu. Prof.univ. conf. dr. Dragoș Grigorescu, director al Centrului Județean de Cultură Prahova, a prezentat două cărți: „Starchiojd - moștenirea culturală - Locuire, ocupații, meșteșuguri” a autorilor Ioana Ruxandra Fruntelată și Cristian Mușa și „Folclor muzical din Muntenia” a compozitorului, dirijorului, folcloristului Constantin Arvinte. Cea de-a doua carte se înscrie într-un proiect mai amplu al autorului din care până în prezent au fost publicate cărțile: „Folclor muzical din Moldova”, „Folclor muzical din Transilvania”, „Folclor muzical din Oltenia”, urmând să apară „Folclor
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
din Muntenia” sunt cuprinse „Prefața” scrisă de dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, „Cuvântul autorului”, aprecieri aparținând unor specialiști în domeniu: prof.dr. Al.I. Bădiulescu - „Constantin Arvinte - O viață dedicată marei și adevăratei muzici”, Ștefan Cărăpănceanu, etnomuzicolog - „Constantin Arvinte. Compozitor, dirijor și folclorist. Cuceritorul ultimei redute spirituale românești - Muntenia”, Anișoara Ștefănucă, manager - Centrul Județean de Cultură Prahova - „Argument” și 254 de piese muzicale folclorice din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele pot fi grupate în mai multe
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
autor, cum sunt: „George Stroia - Albastru glas de înger”, apărut a Editura Armonii Culturale, în 2013. Și cartea Gabrielei Căluțiu Sonnenberg „Metoda pătrățelelor” se bucură de o cronică în acest volum. Un alt punct forte este medalionul Marin Voican Ghiroiu, folclorist, scriitor, poet, dramaturg și compozitor de marcă. Și după atâtea prezentări și recenzii de carte, Elena Buică trece la un capitol foarte atractiv, chiar impresionant și anume: „Frumoasele vacanțe”, care cuprinde amintiri de neuitat din „Las Vegas - o vacanță exotică
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
întorn,/ Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină./ Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină/ Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon...” (Taine, sonet). Ion Dodu Bălan (România, prof., dr., critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator) este scriitorul pentru care valorile naționale, inclusiv, limba româna, tradițiile, istoria sunt componente extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Cronicile și cântecele populare formează, în clipa de față, un material din care culeg fondul inspirațiunilor. (Mihai Eminescu) Cuvinte cheie: național, tradiții, folclor, Eminescu, basm 1. Folclorist prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fost studiate și clasate de către eruditul filolog Moses Gaster (1856-1939) în două dintre lucrările sale, ”Literatura populară română” (1883) și ”Chrestomație română” (1891), lucrări document care au stat la baza studierii acestui domeniu de activitate literară de către o seamă de folcloriști și etnologi români. În special, pentru Mihai Eminescu, basmul popular a reprezentat o specie literară aparte, atât în interpretare, cât și în reproducerea fenomenului de creație a acestuia. Basmele l-au inspirat și i-au dat posibilitatea să își formeze
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul folclorist român, Gh. Dem. Teodorescu, buhaiul exista, numai în partea de peste Milcov, și doar de câțiva ani s-a importat și dincoace (adică înspre centrul Valahiei). De subliniat este faptul că atunci când își face apariția acest instrument, creat într-un timp
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]