404 matches
-
de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vechi timpuri și a constituit o temă de meditație în toate culturile, de la cele mai vechi și mai îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului în cercetarea etnologică românească reprezintă o încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție în ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești , când iau naștere principalele structuri ale acestei forme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului. Poezia (1978), Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice (1983), în abordările stilistice Poetica „Mioriței” (1984), Proza populară românească (1986). Toate sunt caracterizate de un demers critic consecvent, prin care se urmărește delimitarea folcloristicii ca disciplină autonomă, de valorificare estetică a literaturii populare. Balada populară română reprezintă o încercare reușită de aplicare a doctrinei expuse cu douăzeci de ani înainte în Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale” (Geneva), 1969-1970; E. Wildhaber, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale” (Geneva), 1969-1970; E. Wildhaber, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde” (Basel), 1970, 3-4; Bela Gunda, „Folclorul. Obiect
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1971; Bârlea, Ist. folc., 569-571; Max Lüthi, „Die dichterische Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie. In memoriam, ADV, 1991, 450
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Ungaria, Istria și Macedonia”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Ibrăileanu, Opere, IV, 235-237; I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc., 324-327; Dicț. lit. 1900, 933-934; Datcu, Dicț. etnolog., II, 293-294; Dicț. analitic, III, 427-428. L. Bd.
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 175-189, 405-425; Breazu, Studii, I, 60-72, 108-117, 467-475; Mărcuș, Thalia, passim; Vasile Netea, Pe urmele lui Iosif Vulcan..., București, 1947; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 134-142; Massoff, Teatr. rom., II-III, passim; Brădățeanu, Istoria, I, 9-11; Vrabie, Folcloristica, 128-133; Brădățeanu, Comedia, 130-133; Köteles Pál, Iosif Vulcan a Kisfaludy Társaságban, București, 1970; Ist. teatr. Rom., II, passim; Lidia Băncescu, Scrisori către Iosif Vulcan, Sibiu, 1971; Bucur, Istoriografia, 61-62; Ist. lit., III, 551-553; Alexandru Crișan, Familia (1865-1906), Timișoara, 1973, passim
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Wellek și Warren, într-o dezbatere teoretică asupra principiilor criticii. Observațiile rapide din acest punct al volumului, ca și notele 5-6 ale capitolului, specifică totuși posibilitatea unei "punți" metodologice peste diferențele profunde între studierea literaturii populare si a celei "culte". Folcloristica română a făcut recent pași hotărîți către o interpretare modernă, structurală a textului popular, pornind de la unele indicații ale formaliștilor ruși, în primul rînd V. Propp, și ale antropologiei lui Ievy-Strauss (mai ales Antropologie structurelle, Paris, 1958), sau ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
numai folclorul scandinav și slav este foarte "viu", ci și cel românesc, care a atins, cel puțin pentru zona balcanică, culmi artistice uneori încă neîntrecute. Semnalăm, de aceea unele culegeri de texte și studii, care ni se par marcante pentru folcloristica română (includ aici și cărțile populare) : V. Alecsandri, Poezii popiilare ale Românilor, 1852-1853, ultima ediție București, 1966 (apărută si în traducere franceză, Paris, 1855 și germană, Berlin, 1857) ; B. P. Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Bucureștij 1878-1881, 3 voi. (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în estetică a lui Liviu Rusu a înregistrat si alte rezultate marcante, dar în alte direcții de cercetare (d notele de la cap. 11 (c) și de la cap. 12 (c). Pentru lucrările de istorie literară si circulație a ideilor, ea și folcloristică ale lui Liviu Rusu, cf. notele la cap. al 10-lea si, respectiv, cap. al 5-lea. (c) p. 104. în legătură cu această observație ca si cu altele exprimate în capitolul de față, v. unele lucrări ale lui Mircea Eliade. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
unei literaturi naționale, cum îl consideră Kogălniceanu, in '”Introducția” revistei, folclorul nu-l găsește, nici el, nepregătitți pe colaboratorii”Daciei literare” în obligația de a pune în lumină, prin contribuții, valoarea excepțională a acestui neprețuit document istoric, uman și artistic.Folcloristica se constituie, ca știință,la noi, mai târziu, prin contribuția lui Odobescu și Hasdeu.Aici, cărturari de frunte,ca Tadeu și Alexandrescu Hîjdeu, înaintașii lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, se ocupă devreme de creația populară.Poezia, debitoare folclorului, este reprezentată, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia
INSTRUCŢIUNI Nr. 178 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110700_a_112029]
-
I.) Ciubotaru, care s a interesat de documente despre Mihai Lupescu. Are adunate circa 4.000 de fișe. Pregătește o monografie închinată ilustrului folclorist de la Spătărești. Părerea sa - pe care o împărtășesc și eu - este că contribuția lui Lupescu la folcloristica fălticeneană e mult mai mare și trebuie pusă în lumină (apariția „Șezătorii”). La Bogdănești, mai trăiește învățătorul Holban, care și a susținut definitivatul cu o lucrare asupra lui M. Lupescu. O sursă de ultimă oră am găsit-o la Tg.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu trenul. Ajungând în puterea nopții, a fost atacat de hoți care l-au jefuit de bani și îmbrăcăminte. 98 Petru Ursache, doctor în litere, lector la catedra de estetică a Universității din Iași. Autor al lucrării „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (București, Ed. Minerva, 1972) etc. 68 Dl. Iacobescu 99 ți-a scris poate, dar te anunț și eu că simpozionul închinat lui Artur Gorovei a fost aprobat de Comitetul județean de cultură și educație socialistă. După cât se pare, va avea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ion Teodorescu-Broșteni, un harnic colaborator al revistei „Șezătoarea”, de asemeni cu privire la învățătorul Neculai Herescu, care a adormit întru Domnul la Târzia, dincolo de Boroaia. Urmăresc o serie de medalioane privind folcloriștii și învățătorii din regiunea noastră. Se conturează o istorie a folcloristicii fălticenene 241, care a gravitat în jurul nemuritoarei „Șezătoarea”. La 1 mai 1974 se va inaugura probabil localul noului muzeu (fosta prefectură), unde își va aduce operele și sculptorul fălticenean Ion Irimescu. Dna Ciurea se află la București, la fiul ei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
I. E. Torouțiu, Ion Chirescu (fost profesor la Fălticeni între 1918-1922), sculptorul DimitriuBârlad, R. Hette, G. Tutoveanu (fost institutor în Fălticeni la 1902), N. Iorga, D. Gusti, Agatha Bârsescu, V. Gheorghiță, Elena Mătase, V. Tempeanu, G. Longinescu ș.a. Este bine conturată folcloristica, arta plastică și teatrală. Un bogat fond documentar întregește zestrea acestei „Galerii”, care e o secție a Muzeului înființat în 1914 de prof. V. Ciurea. Bine înțeles, lista enumerată mai sus nu e definitivă. Din cei dispăruți, ne mai interesează
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a lui Ion Heliade Rădulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocația universalității cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere și creație. El a deschis drumuri în filologie, folcloristica, istorie, așezând cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va schimba multă vreme. A desfășurat o prodigioasa activitate gazetăreasca, fiind inițiatorul a numeroase reviste și ziare: "România" (1858), "Foaia de istorie română", "Foaia de istorie și literatura" (1860
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]