400 matches
-
dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, publicisticii, dar mai puțin s-a insistat asupra faptului că "s-a dorit și a luptat efectiv să devină un deschizător de drumuri și un creator de școală în sferele literaturii." încă din 1860, în Foița de istorie și literatură
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
de "scrieri alese" din opera lui Dionisie Eclesiarhu). În seria de "Corespondență și memorialistică" au apărut la FNSA volume privindu-i pe Al. Busuioceanu, Mircea Eliade, N. Iorga și E. Lovinescu (volumul VI din Agende literare, 2002). Din "Folclor și folcloristică" e de reținut seria de zece volume Cele mai vechi cărți populare în literatura română. Separat, ar mai fi de consemnat cercetările de arhivă ale colectivului de la Institutul "G. Călinescu", materializate până acum în patru volume (al cincilea e în
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
și din prima jumătate a celui de-al XX-lea, a elaborat excelente monografii și ediții critice consacrate lui M. Eminescu, B. P. Hasdeu, Mihail Sadoveanu, Al. I. Philippide, G. Călinescu, Lucian Blaga, Ion Marin Sadoveanu. Din domeniul etnografiei și folcloristicii românești amintim îndeosebi admirabilul album de Troițe românești, ca și edițiile din scrierile, prohibite în trecutele vremuri, ale lui Teodor T. Burada și Gh. F. Ciaușanu. De aproape patru decenii, I. Oprișan a început o muncă grea, dar extrem de importantă
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
ales formulele introductive sînt suficiente pentru recunoaștere. E normal ca un proverb să fie introdus prin "vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G.
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui Iordan Datcu, București, Minerva, 1981, vol. III). Din punct de vedere lingvistic, încurcăturile de limbă (folosesc
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
acestei construcții exegetice de mari dimensiuni au fost așezate cu decenii în urmă când, ca redactor la fosta Editură pentru Literatură (ulterior Editura Minerva) a făcut să vadă lumina tiparului zeci de cărți de folclor, de literatură populară și de folcloristică, a îngrijit el însuși peste 40 de ediții, recuperând opere fundamentale ale etnografiei și folclorului românesc. Volumul Alte contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2005, 200 p., dă o imagine a șantierului muncii științifice a prodigiosului autor. Studiul
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
toate aceste gânduri frumoase s-au ofilit datorită căldurii prea mari a entuziasmului festivității. însă, scripta manent, și ce a scris Iordan Datcu despre "receptarea critică a Proverbelor românilor în presa vremii " rămâne ca o pagină solidă de istorie a folcloristicii românești. La fel de documentate, de atente la nuanțe sunt și comentariile din fișa consacrată lui G. T. Kirileanu, cu un accent special pe corespondența dintre acesta și Artur Gorovei, directorul revistei "Șezătoarea ", dar și cu alți literați și cărturari ai timpului
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
studiul despre Alexandru Dima și conceptul de artă populară, probabil cea mai cuprinzătoare recuperare critică a lucrării din 1939, cu adevărat originală și inovatoare, a esteticianului și profesorului de literatură comparată de mai târziu, Al. Dima. Pagini dense de istoria folcloristicii românești contemporane, adică de după cel de-al doilea Război Mondial, scrie Iordan Datcu în studiul final al acestui volum, Etnografia și folcloristica în anii 1948-1958. Bornele temporale ale investigației sunt impuse de chiar mersul evenimentelor politice, căci după abolirea Monarhiei
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
și inovatoare, a esteticianului și profesorului de literatură comparată de mai târziu, Al. Dima. Pagini dense de istoria folcloristicii românești contemporane, adică de după cel de-al doilea Război Mondial, scrie Iordan Datcu în studiul final al acestui volum, Etnografia și folcloristica în anii 1948-1958. Bornele temporale ale investigației sunt impuse de chiar mersul evenimentelor politice, căci după abolirea Monarhiei, noul regim își impune cu mijloace nu o dată violente punctul de vedere. Este epoca în care au loc "cele mai brutale ingerințe
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
cercetarea și chiar în viața formelor folclorului, și contestări la fel de violente. Contribuția dr. Stelian Cârstean se intitula " Confiscarea " folclorului?, semnul întrebării indicând o îndoială reală în ceea ce privește posibilitatea de "confiscare " a folclorului adevărat, autentic. în comunicarea mea, Lecțiile trecutului (Folclorul și folcloristica în totalitarism și după) arătam că experiența folosirii ideologice a creației populare fusese trăită de toate popoarele "lagărului socialist ", aducând în sprijin câteva observații de mare acuitate ale scriitorului ceh Milan Kundera (Vezi, pentru ambele studii, Ministerul Culturii. Centrul Național
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
lui Gheorghe Vrabie (s-a născut la 6 aprilie 1908, la Voinești, jud. Vaslui) era în mare măsură încheiată și autorul ei avea să se stingă din viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
deviere în ultimul moment. Desigur, nu toate ghicitorile sînt de acest tip, dar prezența acestor strategii explică cel mai bine menținerea speciei ca ritual de comunicare între maturi. Nu se poate spune că această latură a fost total ignorată de folcloristica românească din ultimele decenii; ea a fost însă constant minimalizată. Argumentația tipică subordonează asemenea „devieri” unor scopuri neapărat serioase: „ghicitoarea, pentru a-și spori atractivitatea, uzează uneori de forme ușor licențioase, și aceasta nu cu un scop în sine, ci
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
poeta se vede pe sine "cu părul împodobit cu melci/ ars și amar de sare/ cu gustul valurilor veșnic răcorindu-mi buzele însîngerate""; �o pornire de studios grefată deîndată pe o constituție atrasă de drăcovenii"; �cartea de față care agerește folcloristica"; �volumul de față în care poemele, fără a afișa (cele mai multe) anul nașterii, poartă în cercurile interioare ale trunchiului indicația vechimii"; Nicolae Balotă se întrerupe din spornicul tors, făgăduindu-și, cam abrupt, o altă formulă de jurnal"; �detectiv de ascunzișuri sufletești
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
fost evocat Șăineanu și în cursul de Istoria limbii române literare, mărturie stând volumul cu același titlu, pe care profesorul Al. Rosetti l-a tipărit, împreună cu B. Cazacu, în 1961. Cât privește cealaltă dimensiune a operei lui Șăineanu, cea de folcloristică, Perpessicius a tipărit, în 1955, în revistă și apoi în volumul său Mențiuni de istoriografie literară și folclor (1948-1956) (1957) amplul studiu Lazăr Șăineanu și folclorul. Ceva este adevărat, și anume că nici una dintre cărțile sale n-a fost reeditată
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
a lui Lazăr Șăineanu (23 aprilie 1859, Ploiești - 11 mai 1934, Paris), ignorând biografia autorului ei, este ispitit să creadă că acesta a avut o viață lină, care i-a favorizat elaborarea în tihnă a studiilor sale de lingvistică, filologie, folcloristică și istoria culturii, adică peste 30 de volume însumând multe mii de paginii. Adevărul, crud, este că, încă din tinerețe, a primit lovituri dureroase: când n-avea decât 19 ani, a murit tatăl său, Moisi Șain, pictor de case boierești
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
altfel zicînd de component al acestei instituții editoriale de mari înfăptuiri culturale. D-sa a devenit redactor, în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la redacția de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
liberalizarea din anii șaizeci ai secolului al XX-lea e o realitate incontestabilă, care a modificat esențial - și în bine - harta literaturii române. De acest suflu înnoitor s-a bucurat și patrimoniul literaturii române clasice, inclusiv secțiunea de folclor și folcloristică. Desigur se mai înregistrau și eșecuri, ca în orice regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită celebră antologie a poeziei românești alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
începând din acești ani și va fi finalizat în 1939, în Muzica românească de azi și apoi în1941, în Patrium Carmen, în consistentul capitol, de aproape 200 de pagini - Culegerea melodiilor populare - realizând o adevărată și primă incursiune în istoricul folcloristicii muzicale românești<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941), p. 10; footnote> . Se pare că în timpul studiilor din Germania, tânărul plănuiește detaliile viitoarei arhive de folclor, apelând la intelectualii și oamenii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
poate să-nceapă, de nu sub guvernul ăsta (...) sub cel care-o veni” și marele cărturar îi cere un memoriu și un deviz pentru instrumentarul necesar și activitatea următoarelor trei luni<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
întâlniseră; - heptatonia cântecului popular românesc este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a Rozaliilor, a practicilor magice”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul și folcloristica muzicală românească, Cu prilejul centenarului nașterii sale; în: Revista de Folclor, București, tom 32, nr. 3, 1987, pp. 227 - 228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
folcloriști din generația următoare, cum ar fi Ovidiu Bîrlea, care vedea în monumentala carte Patrium Carmen „enormul volum”, ce ar fi doar „o colecție de fișe”, deși anterior scrisese despre aceeași carte că „e indispensabilă folcloristului”<footnote Bîrlea, Ovidiu - Istoria folcloristicii românești, București, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 510 și 511; footnote>. Din păcate, asemenea diminuări artificiale vor fi preluate și de istorii care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și „Paiațe“. Miercuri, 26 februarie Bogdan Petriceicu HaSdeu Se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, istoric, folclorist și lingvist român. Întemeietor al lingvisticii, filologiei și lexicografiei științifice românești, el este și unul dintre fondatorii folcloristicii comparate din România. Opera sa literară cuprinde versuri romantice de inspirație socială și fantastică, proză de notație realistă („Duduca Mamuca“) sau de evocare a trecutului, drama istorică în versuri „Răzvan și Vidra“ și comedia „Trei crai de la Răsărit“. Joi, 27
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]