395 matches
-
separate și rămân distincte. De asemenea, în atenția cercetătorilor au intrat și organele vegetative tulpina, frunza (Grimm, 1904; Weiss, 1925; Zornig și Weiss, 1925; Lavalrée, 1948), anatomia plantulelor (Desphande și Kumar, 1968) și ordinea de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și subfamilii (Sayeeduddin și Moinuddin, 1939). La noi în țară, Rugină și Toma (1989) publică un studiu referitor la structura organelor vegetative de la mai multe specii de compozee
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu a fost urmărită până acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente de la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în serie, realizate în urma procesului de împarafinare. Acest procedeu prezintă avantajul că, deși mult mai laborios decât tehnica de secționare manuală, permite obținerea unor serii continue de secțiuni și analiza unor structuri de o finețe deosebită (apexurile organelor axiale, primordiile foliare etc). Includerea în parafină se desfășoară în următoarele etape bine cunoscute: fixarea, spălarea, deshidratarea, clarificarea și impregnarea în parafină. Fixarea pentru această operație (prin care materialul vegetal moare în stadiul în care a fost introdus in soluție, menținând nealterată structura
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
totale astfel obținute au fost fixate în glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori de pe frunze de mărimi diferite, în patru regiuni ale limbului foliar și anume: apicală, mijlocie apicală, mijlocie-1 bazală și bazală. Pentru fiecare caz s-au numărat de 25 ori perii de pe câte 1mm2, după care s-a făcut media. Rezultatele sunt prezentate în tabele și grafice. Am efectuat, de asemenea, preparate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
nu pornesc exact din același loc la nivelul apexului, ceea ce se observa și la nivelul tulpinii complet edificate. De aceea la nivelul nodului ne apar două arcuri larg deschise de țesuturi conducătoare, la extremitățile cărora se află cele două fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
arcuri larg deschise de țesuturi conducătoare, la extremitățile cărora se află cele două fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon de procambiu ce va pătrunde în mugurul axilar. La baza internodului următor (foto 53), conturul secțiunii transversale prin epicotil este pătratic, cu două laturi concave și două concrescute cu bazele frunzelor; în concavitatea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
frunzelor; în concavitatea dintre epicotil și bazele frunzelor sunt prezenți muguri (foto 54); aceștia prezintă la bază epidermă, scoarță și măduvă definitive, iar țesuturile conducătoare sunt reprezentate printr-un inel de procambiu. La vârf se observă două perechi de primordii foliare, opuse și decusate. Dobândirea timpurie a zonării caracteristice apexului vegetativ de către mugurii axilari a fost sesizată de Vescovi (1966) la Sarothamnus scoparius. În consecință, aceștia vor funcționa ca niște tulpini (foto 55) și vor da naștere la flori în momentul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
tip angular cum se afirmă în literatura de specialitate pentru toate speciile de labiate. În unele celule epidermice și de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
În unele celule epidermice și de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
epidermei s-au format peri tectori și peri secretori, dar nu s-a declanșat încă procesul de stomatogeneză. În ceea ce privește structura țesuturilor conducătoare, procesul de histogeneză este în curs de desfășurare, iar cel de traheogeneză este abia declanșat; doar în fasciculele foliare structura este complet definitivă. În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior se va diferenția în floem la fața abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
doar 2-3 straturi de la fața abaxială au celule izodiametrice, alcătuind un țesut lacunos (fig. 11 B). Pe alocuri și celulele din stratul hipodermic abaxial sunt ușor înalte sau au formă de pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a acestor peri. Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celule de parenchim lemnos scurte, cu peretele ușor îngroșat, adesea grupate mai multe la un loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
primară a rădăcinii la cea secundară se face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis sunt
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lași, ser. Hortic, 43: 33. GRIMM A. H., 1904Beitrage zur vergleichenden Anatomie der Compositenblater, Diss., Kiel (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 34. GRINȚESCU I., 1985 Botanica (ed. II), Ed. șt. și Encicloped., București 35. GUPTA M. L, BHAMBIE S., 1980 Foliar appendages in certain species of Salvia L, Folia geobot. et phytotaxon., 15, 1: 95 100 36. GUTTENBERG H., VON, 1940 Der primare Bau der Angiospermenwurzel. In Handbuch der Pflanzenanatomie, 8, 3 (Samen pflanzen), Gebrilder Bomtraeger, Berlin 37. HABERLANDT, 1896 Phzsiologische
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
două meristeme secundare sunt felogenul (care produce suber și feloderm) și cambiul (care produce liber și lemn secundar), ele asigurând creșterea În grosime a organelor axiale de la gimnosperme și dicotiledonate, fiind exclusiv histogene. În ceea ce privește frunzele, ele iau naștere din primordii foliare născute pe flancurile apexului caulinar și cresc rareori prin celule meristematice apicale (ca la ferigi). La cele mai multe spermafite, frunzele cresc În lungime datorită meristemelor intercalare, localizate la mijlocul sau la baza limbului. Funcționarea acestor meristeme are o durată foarte
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
variază cu grupa sistematică și, la aceeași specie, Între țesuturile primare născute din procambiu și țesuturile secundare născute din cambiu . Căile de circulație a sevei brute și a sevei elaborate sunt citologic diferite, fiecare prezentând mecanisme proprii de conducere. Transpirația foliară fiind motorul principal al circulației În xilem, seva brută se află În mod normal sub o presiune hidrostatică inferioară presiunii atmosferice. Pereții lignificați ai vaselor le conferă rigiditatea necesară pentru a evita strivirea și Închiderea de către celulele vii ale țesuturilor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]