437 matches
-
crească doar cu 0,2% respectiv 0,3% față de năutul bacterizat cu Nitragin 4 fl/ha. Procentul de proteină a crescut semnificativ în anul 2000 doar la variantele la care sămânța s-a bacterizat cu Nitragin și acolo unde fertilizarea foliară s-a făcut cu Nutrileaf 0,5% și Stimucrop 5-3-3 1%, restul variantelor fertilizate foliar influențând creșterea procentului de proteină doar cu 0,20,5%. Analizând media conținutului de proteină în boabe pe cei trei ani experimentați, se observă că
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha. Procentul de proteină a crescut semnificativ în anul 2000 doar la variantele la care sămânța s-a bacterizat cu Nitragin și acolo unde fertilizarea foliară s-a făcut cu Nutrileaf 0,5% și Stimucrop 5-3-3 1%, restul variantelor fertilizate foliar influențând creșterea procentului de proteină doar cu 0,20,5%. Analizând media conținutului de proteină în boabe pe cei trei ani experimentați, se observă că bacterizarea semințelor cu 4 fl./ ha Nitragin a dat 122 cele mai bune rezultate (25
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
experimentați, se observă că bacterizarea semințelor cu 4 fl./ ha Nitragin a dat 122 cele mai bune rezultate (25% proteină sporul de 1,2 % proteină find distinct semnificativ). Procentul de proteină în semințe a crescut în cazul fertilizării cu îngrășăminte foliare, cu un plus pentru produsul Stimucrup 5-3-3 1% (24,55 proteină) care a depășit martorul cu 0,7%, dar care a fost depășit de variantele bacterizate cu Nitragin 2 fl/ha și Nitragin 4 fl/ha cu 0,1% respectiv
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5-3-3 1% (24,55 proteină) care a depășit martorul cu 0,7%, dar care a fost depășit de variantele bacterizate cu Nitragin 2 fl/ha și Nitragin 4 fl/ha cu 0,1% respectiv 0,5% (tabelul 90) Aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a făcut ca producția de proteină să crească cu 205 kg/ha (Folifag 1%) până la 408 kg/ha (Nitragin 4 fl/ha) față de năutul netratat. Producții mari de proteină le-a obținut năutul fertilizat cu Stimucrop 5-3-3-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha proteină. Bacterizarea cu Nitragin a dus la obținerea unui conținut de proteină de 626 kg/ha, când doza a fost de 4 fl./ ha și 507 kg/ha când doza a fost de 2 fl/ha. Studiind efectul fertilizării foliare și al bacterizării la năut s-a observat că în cei trei ani de experiențe sporurile au fost foarte semnificative, producțiile de 558 kg/ha până la 752 kg/ha fiind mai mari cu 179 kg/ha până la 373 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât martorul. Produsul Stimucrop 5-3-3 1% (700 kg/ha) a fost mai eficient decât Stimucrop 10-10-10 1% (615 kg/ha), producția realizată de năut în urma tratamentului depășind cu 85% martorul și cu 26% varianta tratată cu Nutrivit 5% Folosirea îngrășămintelor foliare și a bacterizării la năut a dus la scăderea procentului de ulei în semințe, dar prin sporul de producție realizat în urma fertilizării producția de ulei a crescut considerabil. Cel mai scăzut procent de ulei în boabe (50%) le-a realizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fl/ha urmat de năutul bacterizat cu Nitragin 2 fl/ha (5,1%) și năutul bacterizat cu Stimucrop 10-10-10 1% (5,2% ulei). Diferențe semnificative negativ față de martor cu privire la % de ulei în semințe s-a întâlnit și în cazul fertilizării foliare cu Nutrileaf 0,55 (5,3%), Stimucrop 10-10-10 1% (5,4% ulei) și Folifag 2% (5,5% ulei). Procentul de ulei la năut în condițiile de experimentare a fost cuprins între 6,0 %, în cazul neaplicării tratamentelor chimice și biologice
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Procentul de ulei la năut în condițiile de experimentare a fost cuprins între 6,0 %, în cazul neaplicării tratamentelor chimice și biologice și 5,0 % când s-a bacterizat cu Nitragin 4 fl/ha. Fertilizarea plantelor de năut cu îngrășămintele foliare Folifag 1% și P.P.C.F. 0,5% a influențat obținerea unui procent de 5,8% respectiv 5,6% (tabelul 92) Numărul nodozităților la o plantă de năut nu a fost influențat semnificativ de aplicarea îngrășămintelor foliare, în unele cazuri martorul netratat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor de năut cu îngrășămintele foliare Folifag 1% și P.P.C.F. 0,5% a influențat obținerea unui procent de 5,8% respectiv 5,6% (tabelul 92) Numărul nodozităților la o plantă de năut nu a fost influențat semnificativ de aplicarea îngrășămintelor foliare, în unele cazuri martorul netratat având un număr mai mare de nodozități/ plantă, decât plantele tratate. în toți anii experimentați numărul de nodozități la o plantă de năut a fost cuprins între 26,6 și 28,3, anul 1999 fiind
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
afirma că pe viitor această cultură se poate extinde mult în țara noastă, iar în Câmpia Moldovei găsește condiții favorabile pentru obținerea unor producții de ordin cantitativ și calitativ, cu o eficiență economică ridicată. V.3.3. INFLUENȚA APLICĂRII îNGRĂȘĂMINTELOR FOLIARE ȘI A BACTERIZĂRII ASUPRA UNOR îNSUȘIRI FIZIOLOGICE LA NĂUT Modificarea parametrilor funcționali ai nodozităților radiculare, funcție de condițiile de mediu pe care le au la dispoziție la un moment dat plantele purtătoare de bacterii este o continuare firească a modificărilor morfologice
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
valori complementare conținutului de substanță uscată, apropiate, în mărime absolută, la toate variantele analizate (tabelul 95). Conținutul de proteină solubilă al nodozităților radiculare înregistrează un spor cantitativ evident la variantele bacterizate și la cele la care s-au aplicat îngrășămintele foliare Stimucrop 10 10 10 (1%) și Nutrileaf 0,5%. în comparație cu martorul nefertilizat conținut mic în proteină solubilă s-a întâlnit și la variantele fertilizate cu Stimucrop 5 3 3 (1%) și cu Folifag (1%) (tabelul 95). Conținutul de leghemoglobină oscilează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dehidrogenazei și peroxidazei este asemănătoare pentru materialul analizat, înregistrând sporuri pentru variantele de tratament, comparativ cu martorul. Record absolut în acest sens îl dețin variantele V10, V6 și V4 , permițându-ne să afirmăm că aplicarea tratamentului bacterian și al îngrășămintelor foliare, are efect de sporire cantitativă a conținutului în cele două enzime analizate (tabelul 96). Dat fiind faptul că activitatea funcțională a nodozităților în sensul fixării N2 este influențată de conținutul în leghemoglobină al acestora, s-a constatat că acest parametru
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sușelor de Rhizobium existente Intensitatea procesului respirator la 15 minute a fost cuprinsă între 0,268 mm 3 O2/ g m. pr./ h (năutul nefertilizat) și 0.300 mm 3 O2 /g m.pr./h (Nitragin 4 fl./ ha). Aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a mărit intensitatea procesului respirator, valori mai ridicate ale acestui fenomen fiziologic întâlnindu-se la variantele fertilizate cu Nutrileaf 0,5 % (0,299 mm 3 O2/g.m.pr./h ți Nutrivit 5% (0,297 mm 3 O2/g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a” a depășit în majoritatea cazurilor 1,0 mg/g materie proaspătă, fiind maxim în cazul năutului bacterizat cu 4 fl/ ha Nitragin (1,078 mg/g m.pr.) și minim în cazul neaplicării vreunui tratament chimic sau microbiologic. Dintre îngrășămintele foliare folosite Folifag 1% și Nutrileaf 533 1% a dus la obținerea celei mai mici cantități de clorofila “a” din plante, cu valori de 0,970 mg/g materie proaspătă respectiv 0,988 mg/g materie proaspătă. Cantitatea de clorofila “b
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g materie proaspătă. Cantitatea de clorofila “b” a fost mai puțină în plante decât clorofila “a”, ea fiind de numai 0,380 mg/g materie proaspătă (martor) până la 0,601 mg/g materie proaspătă (Nitragin 4 fl/ha). Celelalte îngrășăminte foliare și microbiologice au favorizat obținerea unei cantități în jurul valorii de 0,500 mg/g materie proaspătă cu un plus pentru variantă tratată cu Stimucrop 10 10 10 1% (0,572 mg/g materie proaspătă) și un minus pentru variantele tratate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele se vestejesc și se usucă (fig. 3 d). Pagube importante sunt înregistrate în culturile semincere, care pierd florile și fructele sau acestea rămân nedezvoltate. În ultimii ani, dăunătorul produce pagube care pot duce
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în care rod un canal până la limbul foliar. O singură larvă poate ataca mai multe frunze de pe aceeași plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate la puricele negru al verzei. Gărgărița galicolă a verzei - Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh., ordinul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pondere destul de redusă în reducerea populațiilor de afide o au Praon volucre Hall. Praon dorsale Hall. și Aphidius matricariae Hali., specii mai frecvente în condiții de camp și aproape inexistente în sere. Măsuri de prevenire și combatere. Aplicarea de tratamente foliare atât la răsaduri cât și la plante în timpul perioadei de vegetație. La răsaduri, tratamentele se aplică la semnalarea primelor colonii de afide cu produsele: Actara 25 WG - 0,02 %, Chess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,05 %, Pirimor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura adâncă de toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți; - prașile repetate pentru distrugerea umbeliferelor din flora spontană. Măsuri curative: Tratamente foliare aplicate la apariția în masă a adulților cu: - Thiodan 35 CE - 0,15 %; - Zolone 35 CE - 0,15 %; - Thionex 35 CE - 0,15 %; - Mavrix 2 Fl. - 0,05 %. Aceste produse sunt selective pentru albine. În loturile de consum nu se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în formarea lăstarilor și bobocilor florali. Măsuri de prevenire și combatere. La semnalarea primelor colonii de afide se aplică tratamente foliare, prin alternanță cu insecticidele Cess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,04 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Confidor 70 WG - 0,02 %, produse care sunt penetrante prin țesuturile frunzelor, au o perioadă îndelungată de protecție fitosanitară de circa
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă țelina, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul. Larvele sunt miniere, distrugând țesuturile dintre epidermele frunzelor. În galerii se dezvoltă mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și ramificarea rădăcinilor principale, rugozitatea tegumentului. De asemenea, radicelele proliferează și pe ele apar gale ovale, cu dimensiuni de 0,5 - 0,7 mm în diametru, dispuse uniaxial. În interiorul unei gale se dezvoltă o singură femelă. Plantele atacate au aparatul foliar slab-dezvoltat, cu nuanță roșietică și cu tendință de ofilire. Poate produce pagube până la 40 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea unui asolament de 4 - 5 ani pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]