75,990 matches
-
convinși, era un lux pe care nu și-l mai puteau permite încă din anii ’60, nu era decât o iluzie. Că Gorbaciov nu vorbea liber, nici nu mai trebuie spus. Marea descoperire a liderului de la Kremlin de atunci era folosirea inteligentă a "imaginii" televizate, ca instrument ideologic. Atât și nimic mai mult.
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
de subliniere, de amplificare a diferențelor, manifestată prin alegerea unui lexic riguros asociat religiei evocate, chiar prin preluarea unor cuvinte străine (denumirile în limba de origine) - și una de atenuare a divergențelor, de punere în prim plan a asemănărilor, prin folosirea - chiar improprie - a terminologiei cu care ascultătorul sau cititorul e obișnuit: cea a religiei sale. În momentul de față, zona cea mai sensibilă - sub influența evenimentelor politice internaționale - este cea care privește modul de prezentare a islamismului: există pe de
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
publicului, întotdeauna mai mare pentru lucrurile care îi sînt mai apropiate. Mai multe exemple din presa românească de azi ilustrează mai ales tendința “ecumenică” (în sensul lărgit al termenului) de subliniere a asemănărilor, a punctelor comune dintre diferitele religii, prin folosirea unui lexic unitar, chiar prin extinderi semantice ad-hoc. În prezentarea unor sărbători, credințe, rituri religioase, sînt folosite desigur cuvinte cu sens religios general: post și rugăciune - “o lună de post și rugăciuni” (vlg = Viața liberă - Galați; arhiva Internet, 2002) “perioada
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
faptului că împrumuturile masive din engleză respectă (cu puține excepții, în primul rînd în privința construcțiilor invariabile) normele structurale ale limbii române Sînt interesante și tendințe actuale ale celorlalte „post”-uri: am scris, acum cîțiva ani, în această rubrică, despre extinderea folosirii elementului de compunere post-; multe exemple recente confirmă această direcție: “Mistere post-«mironiadă»” (România liberă 2699, 1999, 24); “misiunea de prevenire și alertă a conflictelor și de reabilitare postconflict a zonelor afectate” (Evenimentul zilei = EZ 2.01.2001); „rolul României
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
o mare asemănare între cele două documente, reieșită, în primul rând, din identitatea conținutului lor. Apoi, manuscrisul a fost corectat ulterior de un copist din redacție, iar corectura e preluată și de Coresi în tipar. Elementele de grafie, ornamentare și folosire a literelor roșii sunt la fel, atât în manuscris, cât și în exemplarul tipărit. Toate aceste considerente au dus la concluzia firească ce stabilește că Octoihul Mare al lui Coresi, nu numai că a fost tipărit la Brașov (având și
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
unei mișcări care să coaguleze energiile societății civile. Cazurile izolate pot fi ușor ignorate și îndepărtate. Puterea se folosește cu abilitate de această «incapacitate de reacție la un stimul exterior»... Mi-a reținut atenția sintagma Dv.: «condiții normale». Este frecventă folosirea cuvintelor: «normal, normalitate, anormalitate»... Dar dacă am privi în urmă trecutul nostru mai îndepărtat și în special trecutul apropiat (14 ani după evenimentele din decembrie ’89), nu cumva ar trebui... să acceptăm (cu tot regretul) că această anormalitate este chiar
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
geografic și cel cronologic - p. 48), izvoarele utilizate de Festus (p. 52 61; Fele nu acordă credit așa-numitei Kaisergeschichte (EKG) - p. 53-54, nota 251; este exclusă o posibilă preluare directă între Festus și Eutropius, similitudinile putându-se explica prin folosirea unei surse comune - p. 54-55), ecourile scrierii în autorii ulteriori (p. 62-73), limba și stilul (p. 73-87; „L’impressione generale che si ricava dalla lettura del Breviarium, agile repertorio di notizie storiche (alcune non attestate altrove), è quella di un
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sic!) și insultători”), 221 („templul din Roma a (sic!) lui Apollo Palatinul”), 231 („cu ajutorul lui Ammianus și a (sic!) lui Zosimus”) ș.a. exprimări necorespunzătoare, datorate neacordării cu expresiile latinești - vezi, de exemplu, p. 156 („ordonă cetăților restaurarea possessiones publicae”), 158 („folosirea de către Iulian a cursus publicus”), 162 („politica de aurum coronarium” pentru „politica privitoare la aurum coronarium”), 201 („a planului său de a mări curiae”) ș.a. - sau cu toponime străine - vezi, de exemplu, p. 89, 94 („cucerirea Cologne-ului”), 90, 93 („recucerirea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
erori grave, dar s-ar putea explica și prin intenția transgresivă de a accentua aspectului oral-colocvial al mesajului: “ejti un cerșetor”, “vriau și io să privesc o fată frum.” Așa cum se întîmplă adesea în Internet, apar și inovațiile modei anglofile: folosirea literei k în loc de c: “nimik”, transcrierea “mey” = „mai”. Specifice mediului de comunicare sînt desigur abrevierile, folosite aleatoriu, cu sau fără punct: cele tradiționale - pt / ptr = „pentru” (“pt femeile ce au viza pt. plecare în spania la cules de căpșuni”; “respect
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
ușor scumpi”), plicti „plictiseală” (“miroase a plicti”), supi „supărat” (“te-ai supi?”; “șunt supi”). În rest, regăsim trăsăturile excesive ale limbajului juvenil actual - diminutive (“scumpișor”, “pupici la toti”, “pupici pe năsuc”), substantivarea că epitet a adjectivului dulce (“ești o dulce”), folosirea că marca de superlativ, dar și ca adverb de întărire, a lui super (“piticule fă ceva că mă super supăr”). Ridicol și înduioșător, pe ecranul televizorului alunecă texte din cele pe care pînă acum le găseam în mod tipic scrijelite
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
Coresi, 1991). Fundamentale rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de gramatică românească, majoritatea scrise în colaborare). De o intensă folosire și numeroase reeditări s-a bucurat Limba română contemporană: manual pentru studenții străini (1978-’81), scris împreună cu Manuela Saramandu și Adriana Ionescu, în care partea de gramatică ierarhizează și echilibrează foarte bine faptele de limbă în funcție de frecvența lor în uz
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
ro). Ca epitet pentru persoane, adjectivul se substantivizează ușor: “nu vreau să par un fițos care se dă mare cu ceasurile lui” (121.ro); “înainte să o nasc pe fetița mea, Michelle, eram o fițoasă ” (copilulmeu.ro). Mai interesantă e folosirea adjectivului pentru a califica obiecte-simbol ale prestigiului social, produsele de lux: sînt fițoși sau fițoase mîncărurile scumpe și complicate (“nici urmă de mâncăruri «fițoase» cu fructe de mare sau cine știe ce salate;... mâncare să te saturi, nu să te fandosești”, restaurante
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
Se aplică, în fine, chiar și expresiilor lingvistice: “se încearcă explicarea, printr-un termen fițos, a lipsei de bani și de strategie” (observator.info, 2003); “un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară a construcției de fițe: sinonimă celui de-al doilea sens al lui fițos, formula caracterizează obiecte și spații alese “pentru impresie”, în funcție de standardele modei și ale luxului: “Parada cîinilor de fițe” (EZ 12.02.2004), “un restaurant «de fițe
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
2004); “nu e mașină de fițe, dar tot am înzorzonat-o” (vaidevoi.ro); “au frânat și rablele, au frânat și mașinile de fițe” (adevarulonline.ro) etc. În fine, sinonimia contextuală dintre fiță și modă produce și o altă curiozitate lingvistică: folosirea substantivului fiță la singular: “îți iei niște saboți ultima fiță” (20ani.ro). Inovațiile și modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puțin conștiente, ale unei societăți: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de parvenitism și snobism au un permanent ecou
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
respectate în pluralismul lor asigură fundamentul încrederii noastre într-un set de valori, idei, atitudini. Nefiind infailibilă, ființa umană devine stimabilă, atît pe plan intelectual cît și pe plan moral, prin “calitatea de a-și putea îndrepta greșelile”. Chiar dacă nici “folosirea cea mai neîngrădită a libertății de a exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
anorganice și organice se clasifică după grupele de cationi și anioni în ordine alfabetică, se etichetează și se păstrează în borcane, sticle, cutii metalice sau din mase plastice, în camere de preparare sau depozitare prevăzute cu rafturi. Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără eticheta sau gustarea reactivilor. Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate. Pentru a evita accidentele, laboranții trebuie să cunoască proprietățile principele ale substanțelor respective, din punct de vedere a securității muncii. Sticlele cu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
un proces anabiotic de conservare prin care se elimină o parte din apa existența în produs astfel încât să asigure menținerea calitățiilor organoleptice și nutritive, dar și stoparea activității microorganismelor. Atunci când se folosește căldură solară vorbim de uscare iar deshidratarea presupune folosirea unor cuptoare speciale și energia unor combustibili. 2. Produse cu umiditate intermediară sunt cuprinse în categoria produselor deshidratate, cu toate că se obțin prin tehnologii distincte. Produsele cu umiditate intermediară sunt: a) fructe deshidratate (stafide, prune, căise, piersici); b) fructe glasate în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de sodiu 4. Analiza la muștar, ketchup, boia de ardei 1. Analiza șucului natural de tomate Tomatele destinate preparării șucului de tomate trebuie să provină din culturi de tomate târzii, coapte corespunzător.La prepararea șucului de roșii nu sunt admise folosirea substanțelor conservante, spumante șI îndulcitori sintetici, a coloranților șI a acizilor minerali. Se admite adaosul de zahăr și sare. Caracteristici organoleptice tabelul 7.1. Aspect Lichid, fără semințe, coji sau corpuri străine, mucegăi semne de fermentare sau alte semne de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
DE FRUCTE 1. Analiza siropurilor naturale de fructe 2. Analiza sucurilor de fructe 3. Determinarea conținutului de metale grele La fabricarea siropurilor se admite un conținut de 10% glucoză, raportat la cantitatea de zahar prescrisa în rețetă. Nu se admite folosirea de substanțe sintetice aromatizante, colorante, conservante sau îndulcitoare. Se admite adaosul de acizi alimentari tartric sau citric la toate siropurile naturale. Pentru siropurilor naturale din fructe citrice se admite adaosul de colorant alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
La fabricarea dulceței se admite și înlocuirea parțială a zahărului cu glucoză, până la un conținut de maximum 10%, raportat la cantitatea de zahar prescrisa de rețetă. La prepararea dulceței se pot folosi acizi alimentari : citric și tartric. Nu se admite folosirea de substanțe sintetice de îndulcire, colorante sau aromatizante, cu excepția vanilinei și etilvanilinei pentru fructe fără aroma proprie. În acest caz se pot folosi pentru aroma și felii de fructe citrice(portocale sau lamai). Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.1
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
propriu 2. Analiza conservelor de pește și a icrelor 1. Analiza conservelor de carne 1.1.Analiza consrvelor de carne de porc în suc propriu La prepararea conservelor de carne de porc se va întrebuința carne proaspătă,nu se admite folosirea cărnii de pe căpățâni și de pe picioare, a organelor interne și a părților sângerate ale gâtului. Nu se admite folosirea cărnii de la vieri și de la porci înainte de trecerea a cel puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
carne de porc în suc propriu La prepararea conservelor de carne de porc se va întrebuința carne proaspătă,nu se admite folosirea cărnii de pe căpățâni și de pe picioare, a organelor interne și a părților sângerate ale gâtului. Nu se admite folosirea cărnii de la vieri și de la porci înainte de trecerea a cel puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată. Masă minină a porcilor de tăiere trebuie să fie de 90 kg. Carnea trebuie scoasă de pe oase, curățata de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de fabricație; I=indicele de utilizare intensivă ( reprezintă producția ce se poate obține în unitatea de timp în unitatea de măsură a caracteristicii tehnico-productive; Td = fondul de timp maxim disponibil (în zile/ ore); arată timpul în care se poate asigura folosirea verigilorde producție într-o anumită perioadă . la determinarea lui se ține seama de întreruperile impuse de regimul de lucru, de întrețineri și reparații, de opririle tehnologice și accidentale. Pentru calculul capacității de producție în industria conservelor de legume și fructe
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de zahar adăugat,este stabilit în general la 70%; proporția de fructe în produsul finit :40-60% ; -concentrația în extract solubil (refractometric)al produsului finit este normat,la minimum 72%. În realizarea unei rețete de fabricare pentru dulceața trebuie intervenit în folosirea proporțiilor de zahăr și fructe. În acest sens pot fi 2 linii de orientare: ●întocmirea unei rețete care să prevadă introducerea de cantități fixe de fructe și zahăr care să nu depășească limitele consumurilor specifice.În acest caz vor rezulta
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica și pedagogica, 1972; 39. Roger, C. -2000La qualité et la securité sanitaire des produits alimentaires : un des enjeux din Milleunium Round de I’OMC, www. inra. Fr.; 110 40. Rogoz, Maria-Silvia 2005-Igienă și securitatea produselor alimentare în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]