742 matches
-
Divizia 8 Infanterie) și forțele germano - austro-ungare („"Grupul von Gerok"”, comandat de generalul Friedrich von Gerok - format din "Divizia 71 Infanterie austro-ungară", "Divizia 1 Cavalerie austro-ungară" și "Divizia 8 bavareză"). Bătălia a avut ca rezultat zădărnicirea încercării forțelor centrale de forțare a Munților Carpați și pătrundere în valea Siretului, cu scopul de a tăia în două dispozitivul strategic al forțelor române. Prima bătălie de la Oituz a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
infanteriei marine americane la Pleiku, s-a ordonat începerea operațiunii Flaming Dart, care a fost urmat, apoi, de Operațiunea Rolling Thunder și Operațiunea Arc Light. Campania de bombardare, care, în cele din urmă, a durat trei ani, a fost destinată forțării Vietnamului de Nord să sisteze sprijinul său pentru Frontul Național de Eliberare al Vietnamului de Sud (NLF), sub amenințarea distrugerii apărării aeriene și a infrastructurii industriale a Vietnamului de Nord. Între martie 1965 și noiembrie 1968, prin operațiunea "Rolling Thunder
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
bombardament B-52 (operațiune numită Operation Giant Lance) încărcate cu arme nucleare să zboare la granița spațiului aerian sovietic pentru a convinge Uniunea Sovietică că este capabil de orice pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Nixon a urmărit, de asemenea, forțarea unor negocieri. Comandantul teatrului de luptă, generalul Creighton Abrams a schimbat tactica, inițiind operațiuni mai mici, care vizau logistica comunistă, cu o mai bună utilizare a puterii de foc și cu mai multă cooperare cu Armata Vietnamului de Sud. Nixon
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
grupurilor de partizani lăsate de trupele sovietice în spatele frontului ș.a. Primul jandarm decorat în război a fost sublocotenentul Luchian Teodor (Regimentul de Jandarmi Pedeștri din București), la 30 iunie 1941, "pentru faptele de vitejie săvârșite sub focul artileriei inamice pe timpul forțării trecerii Prutului", fiind decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler și panglică de Virtute Militară. La 7 iulie 1941, au fost decorați cu diferite medalii 25 de jandarmi din Compania 132 Poliție (comandată de căpitanul Lungu Costin) de pe lângă
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
prizonieri. Traversarea râului Rin a fost executată în patru puncte: primul a fost determinat de faptul că germanii au eșuat în încercarea de distrugere a podului Ludendorff de la Remagen, (șansă exploatată imediat de americani), alte două au fost operațiuni de forțare a râului cu grijă plănuite iar un al patrulea punct a fost rodul unui atac rapid, care a valorificat condițiile locale favorabile. Odată ce Aliații au traversat Rhinul, britanicii s-au îndreptat spre nord-est spre Hamburg, au traversat râul Elba și
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
ul, mimeograful sau multiplicatorul cu șabloane este o presă pentru tipărire cu preț redus, formată dintr-un cilindru înfășurat cu o pânză îmbibată cu cerneală și care funcționează prin forțarea cernelii printr-un șablon pe hârtie. Împreună cu multiplicatoarele spirit și hectografele, șapirografele au fost pentru multe decenii folosite pentru a tipări lucrările de necesitate momentană adiacente muncii de birou, materialelor sălilor de clasă și buletinelor bisericești. Au fost de asemenea
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
ale unei fotografii. Pe durata anilor decadenței șapirografului, unii oameni făceau șabloane cu ajutorul calculatoarelor timpurii și a imprimantelor cu impact cu matrice de puncte. Spre deosebire de multiplicatoarele spirit (unde singura cerneală disponibilă este deșertată de pe imaginea originală), tehnologia șapirografului funcționează prin forțarea unei rezerve reîncărcabile de cerneală prin originalul șablon. Teoretic, procesul șapirografic ar putea continua pe termen nelimitat, în special dacă un original șablon durabil ar fi folosit (ex.: o folie subțire de metal). În practică, majoritatea șabloanelor cu preț scăzut
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
în august 1944 Regimentul 2 care de luptă abia de mai putea arunca în luptă o companie de nouă tancuri T-38. Acestea au participat la luptele din jurul Bucureștiului și de pe câmpurile petrolifere de lângă Ploiești, iar din martie 1945 la forțarea râurilor Hron, Nitra, Váh și Morava în Cehoslovacia și mai apoi în Austria. Până pe 22 aprilie 1945 regimentul încă mai avea în posesie cinci tancuri T-38 extrem de uzate care au fost rechiziționate de sovietici.
Panzer 38(t) () [Corola-website/Science/317438_a_318767]
-
Kenya. Când Casa Albă a publicat mai târziu certificatul de naștere integral ("long-form birth certificate") a lui Obama, Trump și-a atribuit meritul pentru obținerea documentului, spunând: "Sper să-l verific." Biografia sa oficială menționează presupusul rol al său în forțarea mâinii lui Obama să-și facă public certificatul de naștere, dar Trump își justifica hărțuirea atunci când era provocat. În 2013 el a spus: "Nu cred că am întrecut măsura. De fapt, cred că el m-a făcut foarte popular." Când
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
civile. Este comemorat prin mitinguri aviatice la aerodromul Cilieni, lângă Băilești. În Primul Război Mondial se înrolează ca voluntar și este repartizat la Divizia 2-1 Cavalerie, comandată de generalul Cleante Davidoglu. Având gradul de plutonier de cavalerie, ia parte la forțarea Tisei și la șarjarea unităților lui Béla Kun. La 30 august 1909 face parte dintre cei 400 de cavaleriști ai celor trei escadroane de cavalerie ale Brigăzii 4 Roșiori care intră în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Rusescu, și asistă
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
și pentru efectul avut asupra bătăliei de pe Nipru. S-a estimat că aproximativ 55 de divizii germane au fost destinate apărării și contracarării ofensivei de la Smolensk, divizii care ar fi fost de mare ajutor în lupta împotriva tentativei sovietice de forțare a râului Nipru, care se desfășura mai la sud. În cursul acestei operațiuni, Armata Roșie a alungat definitiv forțele germane de pe podul terestru a Smoleskului, care era din punct de vedere istoric cea mai importantă poartă de intrare pentru orice
Bătălia de la Smolensk (1943) () [Corola-website/Science/307721_a_309050]
-
la Stalingrad. Bătălia de pe Nipru era concepută să ducă la eliberarea RSS Ucrainiene și să împingă cât mai mult posibil linia frontului spre vest. Pentru a slăbi cât mai mult apărarea germană, operațiunea de la Smolensk a fost concepută simultan cu forțarea Niprului, pentru a obliga cartierul general german să slăbească apărarea din sud prin trimiterea de întăriri în nord. Amândouă operațiunile au fost prin aceasta parte a aceleiași plan strategic, având ca obiectiv eliberarea unui teritoriu cât mai întins. Treizeici de
Bătălia de la Smolensk (1943) () [Corola-website/Science/307721_a_309050]
-
a permite unităților sovietice să termine aprovizionarea și completarea efectivelor. Până la mijlocul lunii august, situația de pe frontul de răsărit se schimbase datorită faptului că Armata Roșie începuse ofensiva generală, începută cu contraofensiva de la Kursk, Operațiunea Polkovodeț Rumianțev și continuând cu forțarea Niprului. În ciuda acestor atacuri puternice, comandamentul Wehrmachtului a hotărât întărirea defensivei din regiuniole Smolensk și Roslavl, retrăgând câteva divizii din regiunea Oriol. Ca urmare, ofensiva de la Kursk a continuat relativ ușor în zona Oriolului, creând o mare pungă la sud
Bătălia de la Smolensk (1943) () [Corola-website/Science/307721_a_309050]
-
făcute de Unitatea 731, având drept „cobai” populația civilă. Pierderile chinezilor au fost estimate la 35 de milioane de oameni - militari și civili, morți, răniți și dispăruți între 1931-1945. Crimele japoneze de război mai includ violul, jaful, asasinatul, canibalismul și forțarea femeilor din țările ocupate să lucreze ca sclave sexuale, cunoscute și ca "femei pentru reconfortare". Cele mai multe sclave sexuale au fost în Coreea, țară pe care Japonia a ocupat-o între 1910 și 1945. În Al Doilea Război Mondial s-au
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
Din această căsătorie a rezultat o fiică, Emma de Italia. Potrivit "Vieții Sfintei Adelaida", primul soț al Adelaidei a murit otrăvit de către deținătorul adevărat al puterii , succesorul său Berengar de Ivrea, care a încercat să își întărească puterea politică prin forțarea Adelaidei de a se recăsători cu fiul lui, Adalbert; când ea a refuzat și a încercat să fugă, a fost prinsă și întemnițată vreme de patru luni la Como. A reușit să fugă din nou, la Canossa, bucurându-se de
Adelaida de Italia () [Corola-website/Science/324834_a_326163]
-
Mare" și "Rândunica". Cu excepția personalului de la mașini și a maiorului Ion Murgescu, fostul comandant al Flotilei, echipajele românești au fost debarcate și înlocuite cu ofițeri și marinari ruși. Flotila a efectuat misiuni de patrulare, bombardament și sprijin în operațiunea de forțare a Dunării de către trupele armatei ruse . După încetarea ostilităților armate, canoniera a fost înapoiată autorităților române și la 15 noiembrie 1878 a făcut parte din gruparea de nave care au trecut peste Dunăre în Dobrogea primele unități ale armatei române
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
importantă regiune industrială a Germaniei. Operațiunea a debutat cu un succes - capturarea podului de peste Waal de la Nijmegen pe 20 septembrie - dar s-a dovedit un eșec, ale cărui premise se puteau bănui încă din faza de planificare. Înaintarea Aliaților prin forțarea Rinului la Arnhem a trebuit să fie abandonată. Divizia I aeropurtată britanică nu a reușit să securizeze podul de la Arnhem, și deși a rezistat în apropierea podului mai mult decât se planificase, Corpul al 30-lea britanic nu a reușit
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
special de mareșalul Montgomery, comandantul Grupului de armată al 21-lea din nord, și de generalul Patton, comandantul Armatei a 3-a americane din sud. Amândoi doreau doreau ca în sectoarele comandate de ei să se concentreze efortul aliat de forțare a Rinului. Odată cu deteriorarea situației aprovizionării din luna septembrie, o înaintare pe front larg a devenit în mod clar imposibil de susținut din punct de vedere logistic. Generalul Brian Horrocks, comandantul Corpului al 30-lea britanic, care a cucerit Antwerpul
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
criza de aprovizionare a Aliaților. Cei mai mulți comandanți aliați erau în favoarea urmăririi a ceea ce părea a fi o armată germană dezorganizată și slăbită. Omar Bradley (ca și subordonatul lui direct, George S. Patton) și mareșalul Montgomery au cerut amândoi provizii pentru forțarea fluviului Rin într-o singură lovitură decisivă, în loc să curețe estuarul Scheldt și să deschidă traficul în portul Antwerp. Bradley și Patton doreau un atac spre orașul Metz și în regiunea industrială Saarland, ceea ce presupunea străpungerea Liniei Siegfried spre malurile puternic
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
la corp, și-au deschis drum prin liniile germane până la punga aliată de la Oosterbeek. Bărcile cerute de Divizia a 82-a cu o zi mai înainte nu au fost livrate, iar în dimineața acelei zile a fost ordonat în pripă forțarea cursului apei. Pe la ora 15:00, batalionul al 3-lea a traversat râul în bărci de asalt făcute din pânză de cort. Lipsa vâslelor i-a obligat pe unii dintre soldați să vâslească cu paturile puștilor. Aproximativ jumate dintre bărcile
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Operația s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii decembrie 1916. Contraofensiva Armatei 1 austro-ungare întărită cu trei divizii germane având ca scop forțarea Carpaților Orientali, s-a desfășurat între 19 și 27 octombrie 1916. Toate încercările de forțare a trecătorilor (Tulgheș, Bicaz, Trotuș, Oituz, etc.) au fost respinse de Armata de Nord. Înfrângerea în bătălia decisivă de la Oituz și respingerea trupelor sale peste
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii decembrie 1916. Contraofensiva Armatei 1 austro-ungare întărită cu trei divizii germane având ca scop forțarea Carpaților Orientali, s-a desfășurat între 19 și 27 octombrie 1916. Toate încercările de forțare a trecătorilor (Tulgheș, Bicaz, Trotuș, Oituz, etc.) au fost respinse de Armata de Nord. Înfrângerea în bătălia decisivă de la Oituz și respingerea trupelor sale peste graniță, a dus la decizia comandamentului Puterilor Cntrale de a stopa operația și a trece
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
la Jiu, Olt, Bran, Valea Prahovei etc. acțiunea germană nu își atinge obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916 Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileul Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
de înaintat în gând și faptă a fost - (Apcar Baltazar, n.r.) - față de vremea sa și cât de devotat s-a dovedit el față de popor și de arta lui, pe care o dorea din ce în ce mai măreață și mai adevărată, neprecupețindu-și nicio forțare pentru a contribui la precizarea și promovarea ei". Ținând cont de faptul că opera pe care a lăsat-o Apcar Baltazar a fost puțin numeroasă și de faptul că o mare parte a ei se află în Occident sau prin
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
încercare de acces în atmosfera stației meteorologice, personajele par vag conturate, iar finalul, prea optimist, rămâne neconvingător. Mai reușit este romanul Iluzia cea mare, care încearcă să împletească sondarea mediului social cu analiza lentă, subtil tergiversată, accidentată pe alocuri prin forțarea imprevizibilului caracterial, a stării personajelor. În centrul scrierii se află cuplul matrimonial Edmonda-Titus Oniga; ea e o femeie mondenă, diplomată și ambițioasă, el un soț ascultător, cu un excesiv sentiment al datoriei, care urcă încetul cu încetul treptele succesului profesional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]