379 matches
-
eventual, cele psihologice ale muzicii. În nici un caz nu poate acoperi temele ce țin de nivelurile etic și spiritual pe care le presupune limbajul muzical în complexitatea lui ideală. În al doilea rând deoarece virtuozitatea, dacă nu e aplicată și forjată pe trupul sănătos al talentului și vocației, riscă să plutească într-o riscantă derivă. Pe de altă parte, dexteritatea este de dobândit înaintea respectării canoanelor. Pentru a îmbrățișa rigorile stilului se cuvine mai întâi să-ți câștigi libertatea. Iar libertatea
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
natura afacerilor, ori prin primitivismului lingvistic, ori, la fel de bine, prin bizantinismul caracterial: Ionuț Săracu, Scumpu Eduard Nicușor, Clipa Gigi, Riscu Mirel, Mortu Aurel, Oscar Priceputu, Titi Vatră, Nae Lefterache, David Uluitu. E o galerie, s-o recunoaștem, ușor retenibilă, special forjată pentru a susține și biografeme fioroase, unele, portate din epoca socialismului „triumfător” și „sublimate” de căderea unui regim în elemente care dădeau încredere populației, căci, vorbind în termeni pedeștri, ce este mai de admirat decât un miliardar născut din nimic
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
atât de tatăl fetei Ion (Teodor Corban) cât și de bunicul acesteia. Prejudecata formulează opinii paușale, oamenii sunt luați la pachet și tratați conform etichetei lipite de acesta. Ca și imaginea mediatică deosebit de proastă a românilor în Italia, și aceea forjată în creuzetul anxietăților, dezinformării și frustrării românilor este una mosntruoasă; italienii apar ca extremiști, curvari, mafioți, traficanți de organe, proxeneți, etc. România joacă rolul unei colonii sexuale unde italieni degenerați cu generalizarea și mai comodă, europenii degenerați, administrează șeptelul feminin
Duios Francesca trecea... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6830_a_8155]
-
Oricum portretul lui Dej nu este întrecut decât de cel al tânărului Ceaușescu, pus să interpreteze un rol de tot hazul, în baza frazeologiei râncede de mai târziu. Imitat de autoritățile vremii, rurale, urbane, politice sau milițienești, hrănite cu lozinci forjate după calc sovietic. Un episod care atestă talentul de prozator al lui Daniel Dragomirescu este și cel avându-l drept protagonist pe junele Culae al lui Caloianu, care ambiționează să cânte tot ceea ce auzise mai frumos în repertoriul bunicului (deadul
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
de maturizare. Cea de-a treia serie se pare că va consfinți alianța dintre vârcolaci și vampiri, nu degeba America mai este denumită și United States of America. Să nu uităm că alianța dintre cultura nativilor și culturile emigranților au forjat caraterul puternic al acestui stat, un caracter în care strigătul apașilor și împușcăturile primilor pionieri răzbat din pereții bibliotecilor universitare venite din vechea Anglie.
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
glorie sau în complicate situații sociale, între virtute și manieră, onoarea are toată îndreptățirea să facă istorie. Nu i s-a făcut, în afară de cea, poloneză, a lui Adam Michnik, una notabilă. Dovadă de cum precumpănesc, în balanța culturii, interesele de studiu forjînd în irațional, în frică, în nebunie (posesoare de bune istorii...), și nu în partea respectabilă, mergînd de la demnitate în absolut la a ști să te porți în concret, a veșnic scindatei noastrei persoane. Totuși, există o onoare în mic, de
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
ispita gloriilor regizate și fluturînd instrumentul tabuizărilor. înfruntînd prejudecățile, a fost un spirit lucid, vertical, exponent al normalității criticii în timpuri anormale. Onest, grav sub masca sa adesea ludică, desăvîrșit stăpîn al idiomului jovial și persiflator ce și l-a forjat, Cornel Regman rămîne un martor în nota realist-tradițională a fibrei sale interioare, un martor dintre cei mai credibili ai epocii noastre abundînd în martori falși ori măcar timorați.
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
față de pensie, apoi realizează importanța ei simbolică, pe măsură ce un eveniment minor din război este transfigurat cu ajutorul imaginației de pensionarul visător. Netzer își lasă personajul să fluctueze între stări diferite, mândrie, mirare, incredulitate, revoltă, disperare etc. și mai ales să- și forjeze o nouă imagine. Însă agitația disperată a acestui cehovian om de prisos nu mai are loc în registrul comic bazat pe jocul dintre esență și aparență, ea vădește o dimensiune dramatică. Obiectul simbolic construiește o altă ipostază lui Ion I.
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
originală și extrem de aprofundată analiză în domeniul, în știința tipologiei romanului; și o face, de data aceasta, în capitolele doi și trei, încercând să elucideze etiologia, cauzele și modalitățile, uneori abstruse, de o rară și infinită complexitate, prin care se forjează și se instalează în textura epică unii eroi, veșnic disputați, analizați, ai unui Dostoievski sau Marcel Proust, de exemplu. Prin aceasta, Aura Christi se apropie, în ultimii ani, de unii cercetători avizați, îndrăzneți, din cei care s-au hotărât să
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
astăzi nefiind decât o copie a butucului de fier original, păstrat la Muzeul Banatului. Improprie, la urma urmei, denumirea „de fier” dată Pomului breslelor. S-a ajuns aici de-a lungul timpului, până ce întreaga suprafață a fost acoperită de cuiele forjate manual și ale căror capete, în formă de blazon, aveau gravate inițialele unor nume. Cândva, tot acest înveliș metalic fusese acoperit cu un strat de vopsea neagră sau lac, pentru a-l feri de rugină. Fie că amintesc de trecerea
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
persistă. Apariția la sfârșitul secolului al XIX-lea a primarului antisemit Karl Lueger la Viena și, ca reacție, cea a sionistului Theodor Herzl spun multe. Anume în această parte a continentului, în Europa Centrală, și anume în această epocă, este forjat pentru prima dată (de către publicistul german Wilhelm Marr, în 1881) termenul antisemitism, sintagmă care va face o carieră prodigioasă. Cu toate acestea, intelectualii evrei din Europa Centrală nu-și vor călăuzi eforturile anume spre izolare (prin înființarea unor instituții de
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
m porțile) Cu stîlpi din orice material și sîrmă ghimpată: 58 lei/m - stîlpi din beton, zidărie sau metal 2 - stîlpi din lemn 4 Cu stîlpi din zidărie, beton sau �� metal și cu panouri din: 2 - oțel profilat sau fier forjat 510 lei/m - plasă de sîrmă 225 lei/m Din zidărie 2 395 lei/m Din beton armat monolit sau prefabricate 1 160 lei/m ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Magazii Cu pereți din cărămidă, șarpantă din lemn, învelitoare din tablă: 1 - pînă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106663_a_107992]
-
mii de așchii luminoase și zăngănea lanțuri infernale. I s-a auzit vocea: - Tu m-ai căutat. Ce vrei de la mine? Biscornet rămase împietrit. Era uluit de cele întâmplate. Sub un prim impuls, a răspuns: - Domnule Satan, eu vreau să forjez fierul la focul diavolilor tăi. Eu nu pot să te ajut - a răspuns ucigă-l toaca - Sfânta Fecioară nu-mi permite acest lucru. Nimic necurat nu poate intra în Notre- Dame. însă, dacă tu îmi dărui inima ta, eu mă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
presiuni corespunzătoare? - Ei, prințe Belzebuth, nu sunt eu chiar așa de prost încât să-ți ofer sufletul meu, pe care bunul Dumnezeu mi l-a dăruit și mi l-a pus sub protecția Sfintei Fecioare. însă, dacă și tu vei forja ușa de la Notre-Dame, forța ta va crește. Dar numărul mare de creștini vor vedea șiretlicurile tale și nu vor mai veni să se roage de tine pentru a trece prin ușile bisericii. De asta ce mai ai de spus? Diavolul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
mac, chimion sau susan pe care le lăsau în urmă. Ca într-un ritual, țigani gabroveni cu cercel în ureche, cu plete negre, lucioase, unse cu unt topit, goi până la brâu sau doar în vestă peste bustul fibros și nădușit, forjau și ciocăneau cuțite, topoare, foarfece, vătraie sau potcoave, acționând în același timp, cu piciorul burduful unor foale uriașe. Meșteșugarii nu-și vindeau numai marfa, dar o și făceau pe loc. În felul ăsta nu-și pierdeau vremea și era un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
emanată pe piață, când el e(ra) singurul care deține(a) adevărul cărților și mărimea mizei - toate acestea, plus multe altele, l au siderat pe novicele care eram: mus inconștient pe o corabie în derivă. Fie că vorbeam cu seniorii forjați la flacăra călinesciană, sau cu mai tinerii mâncători de jăratec istorico-literar, concluzia era invariabil aceeeași: noi nu ne amestecăm în troaca gazetărească! Noi suntem specialiști, cunoaștem adevărul, am studiat direct la surse esența faptului, dar nu ne vom lăsa niciodată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
22 de ani! Cu minunații mei prieteni de atunci: Cristian Moruzan, Valentin Teodosiu și Dan Arsenie. Prin „Metro nom“-ul realizat inițial în tandem cu George Limbășanu la Radio București, apoi singur la Radio Europa Liberă, Cornel Chiriac ne-a forjat și fermecat auzul, ne-a exorcizat alaiurile de draci acneici și ne-a racordat la fervorile muzicale ale Lumii Libere. Și astăzi, după patru decenii, aud în vis, fluier pe stradă ori fredonez, la ocazii, cu prietenii, cutare piesă decretată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu tastatura, total străini de toc și călimară, alfabetizați pe telecomandă și telefonul mobil, robotizați, computerizați și alergici la tot ce ține de firesc, clonații noștri urmași nu-și mai potrivesc ființa pe tiparele armoniei și frumuseții naturale, ci se forjează exclusiv pe divaisuri, în arcanele artificialității, dizarmoniei și sterpiciunii. Bine, zic, voi nu mai roadeți guma de la capătul creionului?!? Nu vă mai băgați nările în sticluța cu cerneală? Nu mai ascundeți bilețele în penare? Mai știe cineva ce-i aia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vânătoare din copilăria mea. Habar n-am de ce-i revăd așa des cu ochii sufletului și nici nu am de gând să-mi explic logic fenomenul. Totul pleacă de la personajul fabulos al prunciei mele, bunicul din partea mamei, cunoscut la secția forjă din uzinele „Autobuzul“ și-n perimetrul Piața „Progresul“ (fostă Donescu) de pe Șoseaua Giurgiului - Bellu - Ferentari drept „Nea Costică (Cristea) Vânătorul“. Dunărean epicureu, temperament sangvin, micuț, dar focos, băutor atletic, impetuos cîntăreț de romanțe și tolbă nesecată de basme, ucenic de la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de la iluminiști și pașoptiști, până la cele mai recente proiecte politice, problematica sensului și mijloacelor evoluției societății românești pe cale modernă domină discursul nostru politic și cultural. Crearea sistemului instituțional, dar și a deprinderilor moderne, reclamă însă mentalități capitaliste, agonale, menite să forjeze conduite de tip occidental, precum cultul lucrului bine făcut, al datoriei față de comunitate, al rigorii și preciziei. Pașoptismul propusese proiectul modernizării cu un elan și optimism benefice pe durată scurtă, prin resurecția trecutului glorios și credința sinceră în virtuțile neamului
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
statul și națiunea cu instrumente de adaptare relativ eficiente. Esențele tari însă, propuse de Eminescu și extrase din zona morală, vizând pierderile colaterale, cum am spune astăzi, nu au reprezentat preocuparea predilectă a liberalilor, grăbiți să creeze instituții moderne, să forjeze burghezia modernă, să lanseze formele în care urma să intre, treptat, fondul. Dincolo de palierul epidermic al asimilării noului, botezat de Eminescu "luxul existenței istorice", se află substanța, arheul, inaparențele ce definesc durata lungă a istoriei. Din acestea îți extrage Eminescu
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
prin exercitarea, parcă, a unui reflex involuntar al poeticității, cele mai șocante asocieri imagistice și cele mai plastice permutări în interiorul câte unui registru verbal se validează și se consacră singure, cu acea capacitate a reprezentărilor artistice de a forța și forja realitatea. Bulgări de lumină înfulecați cu lăcomie, lapte supt din sfârcuri de cometă, aripi încă funcționale de înger plutind în semilevitație pe deasupra pământului ce amenință să-i rănească genunchii: o formidabilă echilibristică lirică, pe cantul dintre copilărie și adolescență, slăbiciune
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
vedea jumătatea goală a paharului. Astfel, lirica poeților interbelici e încă "umană, personală, tandră, cuminte, sentimentală" și nu se rupe cu adevărat de tradiția secolului 19. Arghezi, Barbu, Bacovia, Fundoianu, Voronca și ceilalți nefiind realmente moderniști, nici conceptul de modernism, forjat în jurul lor, nu se susține. Abia al doilea val suprarealist aduce modernitatea în spațiul poetic românesc. Autorii dinainte ar fi, cu toții, premoderni... Mi-e greu să cred, totuși, că Eugen Negrici a putut vedea în Flori de mucigai ori în
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
râvnit", scria Constantin }oiu într-un articol din 1975 publicat chiar în "România literară", articol în care deplângea dezinteresul publicului pentru genul scurt deși, atrăgea ascriitorul atenția, "cei mai buni prozatori ai noștri, de ieri și de azi, și-au forjat talentul scriind mai întâi schițe și nuvele". Constantin }oiu însuși a debutat în 1965 cu romanul Moartea în pădure, un roman regretabil, "grăbit" și total nerelevant, tributar schematismului realismului-socialist. Însă trei ani mai târziu, scriitorul va publica Duminica muților, un
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
stacojiu, primea cu grație o hîrtie de la conducătorul delegației pigmeilor. Munro își înșurubă măciulia și le făcu semn lui Lanark și Rima să-l urmeze în direcția opusă. Dincolo de holul din nord, coridorul era traversat de un paravan din fier forjat cu o înălțime de trei metri. Poarta din mijloc era păzită de un polițist care-l salută pe Munro cînd acesta trecu împreună cu ei. Coridorul deveni din ce în ce mai aglomerat. Șambelani în negru și argintiu conduceau grupuri mici de oameni, unii negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]