425,743 matches
-
barocă a albumului stă și în concepția sa grafică, în juxtapunerea tonurilor și a texturilor, în prețiozitatea reproducerilor și în excepționala calitate a fotografiilor realizate de Nicu Ilfoveanu și de Victor Bortaș. Iar alături de epica imaginii, de mistica subînțeleasă a formelor și de contrastele spectaculoase ale paginii în sine (alb-negru, cald - rece, argintiu - ocru auriu), textul Aureliei Mocanu, scris într-o prelungă șoaptă clamoroasă, pe un ton în care efuziunea lirică și insinuarea esoterică se unesc spre a țese văluri de
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
a, pasionații reformei nu trec decît o singură dată: cînd vor să scriem șunt în loc de sînt. Aici argumentul apropierii de latinitate pică din prima la examen: șunt nu vine din persoană I a indicativului latin. E un cultism, adică o forma propusă de latiniștii secolului al XIX-lea. Indicativul moștenit este s (cu vocală de sprijin, is), iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
puțin de la o anumită dată încoace, statul a luat ființă prin împrumut. Și în 1921, și în 1948, și după Unire iar apoi în epoca lui Carol I, și după 1918 și iată, din nou, după 1989, România a împrumutat forme noi din Occident. Principală furnizoare, Franța. Titu Maiorescu avea, se știe, o teorie despre aceste forme fără fond (sau, mai exact, care n-ar fi fost, după părerea lui, corespunzătoare fondului nostru), pe care le combătea, ca și Eminescu, dar
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
în 1948, și după Unire iar apoi în epoca lui Carol I, și după 1918 și iată, din nou, după 1989, România a împrumutat forme noi din Occident. Principală furnizoare, Franța. Titu Maiorescu avea, se știe, o teorie despre aceste forme fără fond (sau, mai exact, care n-ar fi fost, după părerea lui, corespunzătoare fondului nostru), pe care le combătea, ca și Eminescu, dar sociologii și istoricii culturii din secolul XX au demonstrat că se poate evolua și de la formă
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
forme fără fond (sau, mai exact, care n-ar fi fost, după părerea lui, corespunzătoare fondului nostru), pe care le combătea, ca și Eminescu, dar sociologii și istoricii culturii din secolul XX au demonstrat că se poate evolua și de la formă spre fond. nu este altceva decît acest fond intern corespunzător unor instituții democratice pe care le-am adus din afară. Ar fi, cu alte cuvinte, fondul nou intern creat de niște instituții importate. Două lucruri se produc în istoria noastră
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
intern corespunzător unor instituții democratice pe care le-am adus din afară. Ar fi, cu alte cuvinte, fondul nou intern creat de niște instituții importate. Două lucruri se produc în istoria noastră confruntată cu o asemenea provocare. Primul este refuzul formei noi. Orgoliul național ne împiedică să acceptăm că, de exemplu, Constituțiile României din 1866, 1923 și 1991 au avut, toate, un model francez. Sau că administrația a copiat-o pe aceea franceză, la sudul Carpaților, și pe aceea austro-ungară, la
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
nostru latin (Maiorescu îl ironiza pe cărturarul ardelean de a voi să repună în funcțiune instituțiile romane), iar prin Blaga și Pârvan, după 1918, a fondului nostru nelatin (adică traco-dac). Al doilea lucru este că fondul care trebuia să umple forma a mers de obicei împotriva ei, a carotat-o. Principalul factor de opoziție a fost, cum era de așteptat, naționalismul. Abia s-a întemeiat după primul război România Mare, gata să intre într-o Europă modernă și democratică, și au
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
o Europă modernă și democratică, și au izbucnit mișcările studențești antisemite de la Iași (în 1923), s-au născut organizații protolegionare și partide de extremă dreaptă. În plină liberalizare economică prin contribuția lui Ionel Brătianu și a PNL, fondul presa asupra formei dinspre corporatismul economic și antiparlamentarismul politic de tip fascist. După 1989 nu s-a întîmplat altfel. Noile forme pe care le-au promovat guvernele succesive, fie social-democrate, fie țărăniste sau liberale, s-au izbit de creșterea fondului autohton, intolerant, extremist
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
organizații protolegionare și partide de extremă dreaptă. În plină liberalizare economică prin contribuția lui Ionel Brătianu și a PNL, fondul presa asupra formei dinspre corporatismul economic și antiparlamentarismul politic de tip fascist. După 1989 nu s-a întîmplat altfel. Noile forme pe care le-au promovat guvernele succesive, fie social-democrate, fie țărăniste sau liberale, s-au izbit de creșterea fondului autohton, intolerant, extremist și naționalist. "Noi nu ne vindem țara" a fost și a rămas un slogan drag acestor cercuri. Muncitorii
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
au dorit ca România să intre în NATO și în UE. După treisprezece ani de la revoluția anticomunistă, opoziția cea mai importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
anticomunistă, opoziția cea mai importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Pavel Șușară Relația dintre poezie și pictură sau, mai larg, dintre cuvînt și forma plastică este una atît de cunoscută, de extinsă și de străveche încît orice discuție asupra ei, în general, devine redundantă și inutilă. Ea pare a coborî direct din timpurile primordiale în care toate limbajele artistice se manifestau simultan și ele
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
extinsă și de străveche încît orice discuție asupra ei, în general, devine redundantă și inutilă. Ea pare a coborî direct din timpurile primordiale în care toate limbajele artistice se manifestau simultan și ele nu erau altceva decît limbaje ale existenței, forme nemijlocite prin care lumea putea fi însușită și prin care manifestările acesteia erau, la rîndul lor, consacrate sau, după caz, corectate. Fie că este reflexul tardiv al unei asemenea stări paradiziace, fie că este efectul previzibil al unor combinații psiho-fiziologice
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
unei asemenea stări paradiziace, fie că este efectul previzibil al unor combinații psiho-fiziologice, după principiul simpatiei anumitor zăcăminte minerale, cert este că istoria literaturii și a artelor plastice cunoaște nenumărate cazuri în care sensibilitatea se manifestă multiplu și expresia capătă forme distincte. Fără a mai recurge la exemple notorii din spații culturale mai largi, cum ar fi cel european, și rămînînd exclusiv în spațiul modernității românești, se poate observa ușor că anvergura și profunzimea acestei forme de simultaneitate a disponibilităților de
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
manifestă multiplu și expresia capătă forme distincte. Fără a mai recurge la exemple notorii din spații culturale mai largi, cum ar fi cel european, și rămînînd exclusiv în spațiul modernității românești, se poate observa ușor că anvergura și profunzimea acestei forme de simultaneitate a disponibilităților de exprimare sînt, fără nici o îndoială, ieșite din comun. Dincolo de valoarea absolută a unor artiști și de performanța lor individuală, faptul că ei se puteau exprima firesc și autentic în limbaje diferite este unul care trebuie
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
cu performanțe. Cînd se vor cunoaște bine desenele din manuscrise ale lui Tristan Tzara sau ale lui Dan Faur se va vedea cît de relevante sînt acestea nu doar în ceea ce privește dexteritatea nemijlocită a autorilor, îndemînarea lor în construcția mecanică a formei, ci și într-un plan mult mai important, acela care privește natura imaginarului și obsesiile lor profunde. Pînă și autori obscuri, cum ar fi poetul George Talaz, ori pictori astăzi aproape uitați, cum ar fi George Nichita, devin cazuri speciale
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
ar putea continua copios, fie adîncind investigația în timp, fie extinzînd-o în contemporaneitate. însă nici unul dintre cei amintiți mai sus, cu excepția poeților de avangardă și a lui Arghezi, nu are o relație atît de profundă și de subtilă cu lumea formelor plastice așa cum a avut-o George Bacovia. Și relevanța acestei relații nu stă în evenimentele exterioare, mai mult sau mai puțin administrative, - cum ar fi un premiu național pentru desen pe care l-a primit Bacovia pe cînd era elev
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
cărții, de realizarea sa ca un obiect artistic de sine stătător, performanța ei absolută stă în noul orizont de lectură pe care îl deschide în ceea ce privește înțelegerea personalității lui Bacovia pornind de la relația sa cu universul imaginii și, în particular, cu forma plastică. Schițele extrase din carnetele de însemnări, alături de textele olografe, adică acele structuri care conservă gîndirea formei și dezvăluie dinamica unui temperament artistic, mijlocesc o întîlnire cu personalitatea poetului pe care doar atmosfera poeziei, de una singură, nu o poate
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
orizont de lectură pe care îl deschide în ceea ce privește înțelegerea personalității lui Bacovia pornind de la relația sa cu universul imaginii și, în particular, cu forma plastică. Schițele extrase din carnetele de însemnări, alături de textele olografe, adică acele structuri care conservă gîndirea formei și dezvăluie dinamica unui temperament artistic, mijlocesc o întîlnire cu personalitatea poetului pe care doar atmosfera poeziei, de una singură, nu o poate revela. Față de poetul Bacovia, cel care construiește eliptic și dă golului o pondere aproape materială, cel care
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
poate revela. Față de poetul Bacovia, cel care construiește eliptic și dă golului o pondere aproape materială, cel care pare a ezita în fața obiectualității lumii vizibile, desenatorul manifestă o siguranță ieșită din comun. Linia curge cu o maximă fluență, ea descrie forma prin propria sa dinamică, iar precizările nu se fac prin insistențe și reveniri, ci prin reverberații ale traseelor inițiale. Volumele moi și aeriene se nasc prin comentarii succesive, prin multiplicări ale aceluiași semn, asemenea cercurilor concentrice pe suprafața unei ape
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
controlate cu multă sensibilitate și dezinvoltură, din punctul de vedere al viziunii de ansamblu ele se situează pe o plajă destul de largă, cuprinsă între schița realistă și aspirația romantică, de nuanță simbolisto-prerafaelită. Iar în acest spectacol de linii și de forme, în care vigoarea și gingășia se amestecă fără nici o crispare, poezia lui Bacovia se oglindește altfel decît în materia cuvintelor și în interstițiile lor albe. Aici, în imagine, ea are o mai pregnantă dimensiune senzorială, tactilă aproape, care nu exclude
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
imagine, ea are o mai pregnantă dimensiune senzorială, tactilă aproape, care nu exclude nici particuralizările și nici incursiunea psihologică. într-un anumit fel, ceea ce ,,pierde" Bacovia în discursul liric, adică obiectualitatea și tactilitatea lumii, conservă în viziunea și în construcția formelor plastice, alcătuind, astfel, un întreg pe care cartea aniversară îl susține cu multe argumente.
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]