431 matches
-
Marino, Viața unui om singur. De reținut un detaliu oarecum picant, dar revelator. La unul din părinții "noii stângi" culturale franceze, Roland Barthes, marele cărturar român "a fost surprins să descopere că nu cunoștea nici o limbă străină, că era plat, formalist, snob, frivol, intolerant cu Benedetto Croce, profesând ierarhii rigide, subiective, într-un cuvânt, un "terorism" cultural incompatibil cu geniul Occidentului". Se pare că e un portret tipic al unui "corect". Acesta nu va accepta niciodată adevărul unei maxime a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
după 20 de ani de administrație românească, numele românilor au rămas scrise ca în timpul stăpânirii maghiare. Subprefectul Gheorghe Guiman a fost și el propus pentru transfer, deoarece nu cunoștea situația din zonă, iar activitatea sa „rutinară și de un birocratism formalist” s-a dovedit nefolositoare pentru administrația județului. În schimb, prefectul a cerut D.G.P. să revină asupra mutărilor decise pentru comisarul dr. Victor Groza (la Timișoara) și agentului de informații Ilie Opriș (la Odorhei), extrem de utili în serviciul de contrainformații, mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chiar ale parlamentarilor, legate de slăbirea, declinul, decadența, eclipsa puterii parlamentelor contemporane"6. Avînd în vedere asemenea exigențe, autorul identifică unele aspecte grave privind degenerarea parlamentarismului contemporan, aspectele pornind din tentațiile transformiste (mai ales în cazul Italiei), dar și exagerările formaliste, ba chiar și pragmatiste. Cînd un parlament tinde să se transforme într-un organism guvernant, el sfîrșește, în mod inevitabil într-un tip de degenerare care facilitează instalarea unui guvern de sorginte prezidențială. Tot la fel se întîmplă și atunci
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
formale, instituțiilor, normelor și procedurilor și, în același timp, o neglijare a funcționării reale a sistemelor politice, a interacțiunilor între structuri, pro-cese și transformări. Făcînd abstracție de cîteva excepții, știința poli-tică din anii '50 era, așadar, fundamental eurocentrică, descriptivă și formalistă. Dacă Easton se îndrepta în direcția comportamentismului pentru a orienta știința politică pe drumul teoretizării și al științificității, Almond și Powell [1966] își propun să urmeze direcția politicii comparate și a dezvoltării politice. Răspunsul la expansiunea în cîmpul politicii trebuia
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a instrumentelor cu care să se analizeze procesele de formare, funcționare și transformare ale sistemelor politice. Dincolo de formalism Criticile lui Almond și Powell aveau în vedere mai ales știința politică americană. Dar știința politică europeană a fost și ea mereu formalistă, așa cum apare în studiile clasice despre clasa politică și despre partide (de la Ostrogorski pînă la Michels), dar și în analizele referitoare la formele de guvernare: de la Friedrich [1932] pînă la Finer [1949]; totuși, atenția sa față de structurile formale, față de instituții
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
faptul că apariția pe scena politică a unor noi state, situate în afara sferei tradiționale de interes și de influență a culturii occidentale, a creat mari probleme analitice, impunînd și făcînd posibilă totodată elaborarea unei paradigme mai puțin etnocentrice, mai puțin formaliste și mai puțin descriptive. Dar, firește, ceea ce este posibil nu ajunge să fie imediat și pus în practică. Și, pentru a înțelege mai bine ceea ce s-a întîmplat cu știința politică la începutul anilor '60, trebuie să ne întoarcem puțin
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pe de o parte, modernizarea și dezvoltarea politică; pe de altă parte, analiza politică comparată. Multe dintre studiile referitoare la dezvoltarea politică sînt supuse criticilor îndreptate de Almond și Powell către știința politică tradițională: etnocentrice, descriptive și, de multe ori, formaliste, chiar dacă sînt, evident, ne-"instituționaliste", pentru că rareori au fost în măsură să realizeze o analiză temeinică a instituțiilor care apăreau în țările din Lumea a Treia. De altfel, și în acest domeniu se înregistrează importante contribuții cu tentă comparativă, macrosociologică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Hoișie cere: "Trebuie să renunțăm la birocrație, formalism, să renunțăm la mormanele de hârtii, situații; ne transformăm în contabili"9. Ce hârtii erau de făcut la asociație? D. T.: De la organigramă, la structuri și evidențe. Hoișie are dreptate, aspectele acestea formaliste erau mai importante, trebuia raportat, trebuia dosar pe orice activitate. Până la urmă, astea erau dovada și cerința. S. B.: Era de înțeles că erați sufocați, dar pe de altă parte se protesta în ședințe. D. T.: Erau argumentele pe care
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
multă eficiență întrecerea. Fiecare asociație a studenților comuniști - colectiv de educare prin muncă și pentru muncă a studenților". Astfel de cerințe s-au păstrat și în perioada în care ați condus UASC? D. T.: Da, erau planuri de acestea. Erau formaliste, le făceau și partidul, și UTC-ul. S. B.: Într-o ședință de birou, din aprilie 1980, Ciurdea Viorica deplânge faptul că CCTS este sub patronajul studenților, restul tineretului având acces doar joia, și propune trecerea CCTS sub patronajul județenei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
românești contemporane imi par a fi semnificative, raportat la tema principală a lucrării de față, referitoare la genealogia dictaturii judicativului: a) reconstrucțiile științei logicii, fiindcă ele vizează în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în una sau alta dintre "poziții". Ambele sensuri sunt prinse de o anume concentrare a "ecstazelor" temporale în prezentuire (fără a fi aduse aici, cu sens de ne-prezență, atât chemarea trecutului, cât și survenirea viitorului). Și de aici nota formalistă uneori dominantă a reconstrucțiilor filosofice din orizontul dictaturii judicativului. A doua timporizare a subiectului și predicatului, al cărei sens a fost doar descoperit aici, face loc, în orizontul reducției, "termenului" care a însoțit de cele mai multe ori, în istoria filosofiei, timpul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
practice. Mai târziu, student la Berlin, Mihai îi va spune deschis într-o scrisoare: dacă nu ți-am scris până-acum cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere argumentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât a se chivernisi, după cum o numești d-ta, trebuie să fie un om de nimic. Ești un părinte nenorocit adevărat. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a 16 pagini mari Vladimir Streinu efectuează o stringentă analiză estetică a creației autorilor amintiți, reținând sâmburele peren. Dacă la Cezar Bolliac, bunăoară, nu poate fi vorba de talent, „nimic nu oprește istoria literară să rețină lirismul social, tenebros și formalist ca direcții certe ale întinsei lui activități de versificator”2, dacă despre Costache Stamati - observă Vladimir Streinu - se poate spune cu dificultate că e poet, „putem reține de la întâiul Alecsandri ca semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de securitate, ci și furnizor de securitate, nu numai gata să câștige drepturi, ci și capabilă să-și asume obligații pe plan internațional. C. Abordări noi și un stil nou în politica externă Guvernul va trece de la diplomația defensivă, reactiva, formalista și ineficientă la o politică externă activă, imaginativa, energică și pragmatică. Politică externă nu va mai fi concepută că o scuză pentru o politică internă greșită, sau ca o metodă pentru înfrumusețarea imaginii celor care dețin puterea. Guvernul va promova
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului arată că "Orice acuzat are dreptul la asistența unui apărător. Pentru că acest drept să aibă un caracter practic și efectiv, iar nu pur teoretic, exercitarea să nu trebuie să fie subordonată îndeplinirii unor condiții excesiv de formaliste: revine organelor de justiție sarcina de a asigura caracterul echitabil al unui proces și, în consecință, de a veghea că un avocat care, în mod evident, participă la proces pentru a apăra pe clientul său, în lipsa acestuia, să i se
DECIZIE nr. 145 din 14 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131649_a_132978]
-
un pas în direcția umanizării științei"4, o viziune care ne va ajuta să conștientizăm faptul că un nou domeniu, o nouă știință este reprezentată de Comunicarea interculturală. La data apariției cărții, teoria cunoașterii științifice era dominată de o tendință formalistă și normativă, dar Kuhn, prin conceptul său de "paradigmă", revoluționează gândirea științifică. Paradigmele stau la baza acordului oamenilor de știință asupra fundamentelor ce disting orice cercetare științifică matură; ele sunt definite ca "realizări științifice universal recunoscute, care, pentru o perioadă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Cu iacobinii însă, ea se va remodela în grandiosul proiect al Națiunii universale, al viitoarei patrii a libertății în care oamenii vor învăța să renunțe la propriile interese pentru a se devota interesului public. Prima dintre aceste concepții este doar formalistă, în vreme ce a doua suscită pur și simplu teama. Ea te face să te gîndești la acel pasaj în care Rousseau arată cu degetul "pe acești pretinși cosmopoliți care, justificîndu-și dragostea de patrie prin dragostea față de speța umană se laudă că
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
reciti, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 44: Noțiunea de lizibilitate literară se bazează pe un paradox. Ca să capteze interesul cititorului, un text de o lungime oarecare trebuie să fie în același timp accesibil și dificil sau, cu termenii întrebuințați de formaliștii ruși, familiar și nefamiliar". Sonet despre Unire intră, din punctul de vedere al intertextualității (în toate formele acesteia), în acest paradox dezirabil: citind un poem scris la centenarul unei uniri, descoperi, dacă ești foarte atent, că citești și literatură contemporană
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acesteia 4. Alături de sărăcia acestor puține documente ale vânătorilor de reni, arta rupestră a Spaniei orientale oferă istoricului religiilor un material considerabil. Pictura rupestră naturalistă a paleoliticului superior s-a transformat, în "Levantul spaniol", într-o artă geometrică rigidă și formalistă. Pereții stâncoși din Sierra Morena sunt acoperiți de figuri antropomorfe și teriomorfe (mai ales de cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu diferite semne (panglici șerpuitoare, cercuri, puncte, sori). Hugo Obermaier a arătat că aceste figuri antropomorfe se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
caracteristici exterioare în aplicarea taxonomiei ei, și efortul ei se îndreaptă spre categoriile literare și de retorică critică care sunt desemnate pentru a scoate la iveală mecanismele "interne" ale modului în care funcționează textele. Față de propria poziție ia o atitudine formalistă, notând spre exemplu că Tom Wolfe este un "Jeremiah" american care se roagă pentru focul sfânt (64), în timp ce Norman Mailer scrie la o scară "epică" (139, 188). Dar în ciuda referințelor clasice, ea își presară această apropiere formalistă cu observații biografice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ia o atitudine formalistă, notând spre exemplu că Tom Wolfe este un "Jeremiah" american care se roagă pentru focul sfânt (64), în timp ce Norman Mailer scrie la o scară "epică" (139, 188). Dar în ciuda referințelor clasice, ea își presară această apropiere formalistă cu observații biografice și psihoanalitice, declarând că Gay Talese cercetează tema conflictului tată-fiu (3, 35). În acest al doilea grup care este "literar" în tendințele sale se află nu numai declarațiile formaliste ale lui Lounsberry dar și Hugh Kenner. Kenner
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în ciuda referințelor clasice, ea își presară această apropiere formalistă cu observații biografice și psihoanalitice, declarând că Gay Talese cercetează tema conflictului tată-fiu (3, 35). În acest al doilea grup care este "literar" în tendințele sale se află nu numai declarațiile formaliste ale lui Lounsberry dar și Hugh Kenner. Kenner notează că retorica a ceea ce el numește "stilul clar", care a fost adoptată în mare parte de jurnaliștii literari - și folosită ca să obțină un efect de spunere și de jurnalistul literar George
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de existența unui spațiu amenajat în instituție și destinat oficierii de slujbe, consilierii spirituale și discuțiilor folositoare copiilor/tinerilor din sistemul rezidențial de protecție a copilului. Existența unui spațiu destinat unor asemenea servicii religioase mi-a confirmat o prezență deloc formalistă a preotului în DGASPC. Sigur că la această întrebare, cu privire la existența unui loc destinat săvârșirii slujbelor religioase și nu numai, am avut în vedere și faptul că în lipsa unui asemenea spațiu beneficiarii puteau merge și la bisericile din apropierea instituției de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
alocând resurse Bisericii în privința activităților cu caracter social întreprinse de aceasta; se ia însă în calcul și importanța Bisericii în societatea românească contemporană, menționând chiar ceea ce realizează la nivel legislativ cu privire la asistența socială. Biserica este prezentă nu doar ca aspect formalist în sistemul public de asistență socială, ci cu mijloacele ei spirituale, în instituții de ocrotire a copiilor, a vârstnicilor etc. Rezultatele cercetării nu trebuie interpretate ca o reîntoarcere la modul de viață medieval, în care Biserica era în "expansiune", cucerind
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nonverificabile. Pentru a dovedi acest lucru, Weitz trece în revistă o serie de teorii estetice canonice care, prin pretenția de a enumera cu adevărat proprietățile determinante ale artei, ar implica faptul că teoriile anterioare ar fi fost eronate. Astfel, teoria formalistă propune ca proprietate determinantă forma semnificativă, respectiv relația stabilită între diferitele elemente plastice sub forma unor combinații de linii, culori, forme și volume; teoria emotivistă propune ca proprietate determinantă expresia unei emoții într-un mediu public sensibil; teoria intuiționistă vede
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]