799 matches
-
imaginar. Pentru cercetarea de față, care nu ia în discuție valoarea scrierilor, căutată sau obținută involuntar de autori, și care nu ierarhizează acești martori ai identității medievale românești, rămâne importantă substanța imaginarului care se regăsește în texte și în imagini, formalizată, dar și transferată către cultura orală prin alegorie, metaforă, eufemism, simbol etc. sau în diferite "genuri" de fantastic. Pentru a completa descrierea modelului propus, în primul rând ar trebui reamintită discuția în jurul conceptului de reprezentare. Spuneam că aceasta poate fi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la latinescul milites). în sfârșit în centru se află membrii aparatului - membri permanenți retribuiți de partid sau de organizațiile satelit (sindicate, municipalități etc.) - și grupul conducător* - Biroul Politic, Comitetul Central. Același dispozitiv este specific și partidelor-stat, în modul cel mai formalizat: înainte de a fi aderat, sau chiar membru al nomenclaturii, trebuie să faci dovada calităților tale în Komsomol - sau în organizațiile tineretului comunist -, iar apoi să fii candidat la intrarea în partid. Fiecărui nivel de apartenență îi corespunde un grad de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în timp ce PCF se marginealizează. în Spania, Portugalia și în Grecia, după ce luaseră ochii în anii 1970, comuniștii sunt, la rândul lor, marginalizați de partide socialiste puternice. Iar între 1956 și 1989, când mișcarea comunistă internațională* nu mai are o organizare formalizată, socialiștii construiesc o puternică internațională. Conflictul deschis de Lenin, în 1903, în sânul socialismului s-a transformat, în 1917, într-o schismă între un socialism al democrației și al economiei de piață, pe de o parte, și un comunism cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și unul de O. E. Williamson. Tot în categoria modelelor de tip managerial pot fi incluse modelele lui M. Gordon, R. Marris, J. Lesourne, precum și modelele cu efecte Penrose. Întrucât ele tratează în profunzime problematica dinamicii întreprinderii și prezintă expresii formalizate ale acestei dinamici, am preferat să le rezervăm pentru un capitol viitor. I.2.1. Modelul maximizării cifrei de afaceri (al lui Baumol) W. J. Baumol a luat în considerare acest obiectiv deoarece cifra de afaceri este o măsură a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cazul inputurilor) sau este determinată prin calcule (cazul outputurilor și a parametrilor de stare). În finalul acestui capitol vom prezenta ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al subsistemului financiar al întreprinderii care utilizează aceste ecuații. Vom folosi următoarele notații consacrate: vectorul de intrare al sistemului (inputul) la momentul t - având dimensiunea (r,1) îl vom nota cu ut; În funcție de modul de considerare al parametrului timp, sistemele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
disfuncționalități sau chiar a unor efecte negative. Interesant este faptul că cele mai multe dezavantaje ale birocrației provin chiar din avantajele ei. De pildă, dacă „specialistul” își supraevaluează poziția, pot apărea perturbări ale procesului comunicațional (monopolizarea, filtrarea informațiilor etc.); activitățile monotone, înalt formalizate și reglementate, ar putea duce la afectarea relațiilor interpersonale și la scăderea moralului personalului; rigiditatea ierarhiei și-ar putea pune amprenta asupra deciziilor (dat fiind faptul că deciziile se iau la fiecare nivel ierarhic în parte, șeful superior nu va
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atât mai specializate sarcinile, mai diferențiate unitățile, mai dezvoltate compartimentele ei administrative; 4. cu cât organizația este mai mare, cu atât mai extinsă va fi mărimea medie a unităților ei; 5. cu cât organizația este mai mare, cu atât mai formalizate vor fi comportamentele ei. Ipoteze pentru factorul sistemul tehnic: 6. cu cât sistemul tehnic este mai reglementat, cu atât mai formalizate vor fi operațiile de muncă și cu atât mai birocratice structurile nucleului operațional; 7. cu cât sistemul tehnic este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai extinsă va fi mărimea medie a unităților ei; 5. cu cât organizația este mai mare, cu atât mai formalizate vor fi comportamentele ei. Ipoteze pentru factorul sistemul tehnic: 6. cu cât sistemul tehnic este mai reglementat, cu atât mai formalizate vor fi operațiile de muncă și cu atât mai birocratice structurile nucleului operațional; 7. cu cât sistemul tehnic este mai sofisticat (mai greu de înțeles), cu atât mai elaborate vor fi structurile non-operaționale, în special mai larg și mai profesionist
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
centralizarea temporară a structurilor ei; 13. disparitatea în mediu încurajează organizația să se descentralizeze selectiv spre diferite constelații diferențiate de muncă; Ipoteze pentru factorul putere: 14. cu cât este mai mare controlul extern al organizației, cu atât mai centralizată și formalizată va fi structura ei; 15. o coaliție externă divizată tinde să creeze o coaliție internă politizată, și invers; 16. moda favorizează o structură la modă, uneori chiar și atunci când este inadecvată (vezi Mintzberg, 1983, pp. 123-150; 2004, pp. 197-203). Concluzia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
particulare de mediu (Ouchi, Jaeger, 1980, p. 28). # Și totuși, o întrebare persistă: să fie oare atât de puternic specificul național și cultural încât el singur să explice succesul organizațional? Cercetările arată că, în contextul organizațional american, care este contractual, formalizat și impersonal, au început să fie utilizate practici manageriale specifice tipului J de organizare. Aceasta i‑a și determinat pe Ouchi și Jaeger să descrie un al treilea tip ideal de organizare, pe care l‑au notat cu Z. Noul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o foarte strânsă corelație. Astfel, el a găsit că formalizarea și integrarea, care împreună constituie un singur factor structural, corelează într-o măsură mai mare cu raționalitatea și într-o măsură mai mică cu interacțiunea și asertivitatea. Existența în structurile formalizate și integrate a unor legături orizontale (comitete, grupuri de proiect, ofițeri de legătură) demonstrează corelația puternică cu caracteristicile raționalității. Specificul muncii managerului. Restructurarea muncii managerului este atât de evidentă, încât aproape că nu ar mai fi cazul să stăruim asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al negocierii. A fost fundamentat de Walton și McKersie (1965) și, dintr-un anumit punct de vedere, este relativ asemănător cu cel anterior. Propunându-și să descrie conflictul într-o manieră exhaustivă (atât structural, cât și funcțional-dinamic) și mai ales formalizată, autorii deosebesc patru dimensiuni distincte ale negocierii care reprezintă, după propria lor expresie, # patru sisteme de activități, fiecare posedând propria sa funcție pentru părțile aflate în conflict, propria sa logică internă și propriul său ansamblu de acțiuni și tactici (Walton
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
restrictive. Nivelul slab de schimbare, absența unei competiții serioase și a omogenității clientelei fac sarcinile administrative să se simplifice. Autoritatea formală este fundamentată mai mult pe poziția ocupată, nefiind o problemă foarte importantă. Controlul este exercitat de programe și politici formalizate, decât de inițiative manageriale. Sugestiile de schimbare și de acțiune sunt respinse pentru că vârful executiv simte că nu poate controla evenimentele și nu poate realiza ce trebuie pentru a revitaliza firma. Lipsa de scopuri și apatia împiedică orice încercare de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor, sociologii s-au consacrat, așa cum observa deja Guy Rocher În primul volum din Introduction à la sociologie générale (Rocher, 1970, p. 111), studierii „modurilor de a gândi, de a simți și de a acționa mai mult sau mai puțin formalizate care, fiind Învățate și Împărtășite de un număr de persoane, servesc, Într-un mod În același timp obiectiv și simbolic, la constituirea acestor persoane Într-o colectivitate particulară și distinctă”. Această „standardizare” nu-i face Însă asemănători pe toți indivizii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și coordonare (deci, căci), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel), grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda)". Conectorii pragmatici acționează în limbile naturale, în timp ce conectorii logici în limbile formalizate. Conectorii logici se opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii pragmatici "leagă nu numai cuvinte ale limbii naturale ci și conținuturi semantice"; (2) verifuncționalitate vs. argumentativitate; (3) analiza logică a conectorilor pragmatici: "teoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
simplă, conține ansamblul regulilor de rescriere și de transformare pentru definirea structurii canonice a povestirii, deținute de membrii unei comunități culturale. Ceea ce pun în practică subiecții este schema care cere anumite așteptări, schema care nu face decît să reflecte regularitățile formalizate în manieră ideală ale unor norme. Dintr-o altă perspectivă, schemele sînt chiar cunoștințe despre situații și evenimente și experiențele realizate pornind de la gramatica povestirii, care nu permit să se facă distincția între ipoteza unei cunoștințe specifice a structurii narative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în evidență un proces generativ de texte corect formate constituie, în egală măsură, apanajul funcționării propoziției și frazei, identitatea și validitatea regulilor fiind verificabile la nivelul imediat inferior textului. Mai mult, în abordarea generativistă se ajunge la rezultate similare viziunii formalizate, atunci cînd se apreciază că modelul generativ al frazei este identic ori asemănător celui care produce megafraze (texte), derivate prin operații gramaticale recursive. Se poate remarca, însă, că o gramatică a textului nu este posibilă în afara stabilirii unui cadru și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru partid. Există cazuri în care deputatul și-a schimbat afilierea politică și mulți votanți l-au urmat. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, partidul se consideră drept un mandatar al reprezentantului. În schimb, partidul cere loialitate care este adeseori formalizată: "Fiecare membru de partid trebuie să declare în scris că va demisiona din poziția dobândită la alegeri dacă decide să părăsească partidul din orice motiv". Această regulă este înscrisă în statutele Partidului Socialist Francez. Partidul supraveghează ascensiunea politică la nivel
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
capitalul social ori din drepturile de vot ale celeilalte persoane; ... b) una dintre persoane exercita controlul asupra celeilalte persoane; ... c) persoanele sunt legate permanent cu una și aceeași persoană printr-o relație de control; ... 25. sistem de plăți - aranjamentul colectiv formalizat, cuprinzând reguli și proceduri standardizate comune cu privire la executarea ordinelor de transfer între participanți, precum și infrastructura corespunzătoare prin care se realizează toate sau o parte din activitățile de procesare, manipulare, compensare și decontare a oricăror mijloace de plată și/sau plata
LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind activitatea bancara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120283_a_121612]
-
filosoficului ca atare etc. Dintre toate faptele amintite mai sus, ca fiind semnificative prin raportare la evenimentul constituirii logos-ului formal, întrebarea dialectică are, poate, potențialul non-judicativ cel mai consistent. Modelul ei se află în dialogurile lui Platon. Ipostaza sa formalizată o găsim însă în Cărțile I și a VIII-a ale Topicii și în Respingerile sofistice ale lui Aristotel; ea apare, aici, cu un rol determinat de reguli, subordonată fiind construcției raționamentelor dialectice, în primul rând, apoi eristice etc. Acum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectarea rostirii filosofice după alte canoane, poate după unele corespunzătoare logos-ului întreg, neredus la aspectul său formal? Dar ce șanse mai are logos-ul de a reveni la sine chiar în orizontul cunoașterii omenești, acolo unde el a fost "formalizat", de-naturat? Dar, dată fiind "tradiția eficace" a dictaturii judicativului și, în urmare, "necesitatea" raportării la aceasta atunci când este deschisă o problemă care vizează gândirea, rostirea, făptuirea -, interpretarea unor construcții logice, a unor reconstrucții filosofice, a unor teorii științifice, chiar a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituiri obiectuale ale unei conștiințe evaluative) enumerate mai sus și diferențe între ele, confruntări de puncte de vedere privind rostul pragmatic al unora sau al altora etc. Toate acestea sunt firești în orizontul logos-ului formal (și al celui re- formalizat, doar sugerat pană acum). În plus, ele acreditează ideea că expresia, în ciuda posibilităților pe care le are formalizarea excesivă, nu poate fi izolată de elementele sale semantice, că, în fapt, o sintactică pură este imposibilă, iar dacă ar fi, totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se valorizează vechimea la locul de muncă și loialitatea față de companie, în schimb, în culturile cu EI scăzută angajații nu percep schimbarea ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate, iar locurile de muncă în sine sînt mai puțin formalizate, cu un număr de reguli mai redus, dar mai strict respectate decît în culturile naționale cu EI ridicată. 8.9.4. Orientarea pe termen lung orientarea pe termen scurt (OTL/S) Dimensiunea OTL/S se referă la modul în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
intermediară la studenții străini [cu o bibliografie și rezumate în engleză, franceză și rusă], îL, 259-273. [4] BĂCANU, GEORGE, Examenul vorbirii școlarilor cu deficiențe de auz, PedSpec, 14, nr. 3, 1972, 33-62. [5] BEJAT, ELENA, însușirea limbii materne prin limbaje formalizate, pornită de la structurile de adâncime (Limbajul formalizat - factor auxiliar în învățarea limbii) [cu o bibliografie și rezumate în engleză, franceză și rusă], IL, 371-383. [6] BELDESCU, GEORGE; POPESCU ION, Gramatica limbii române (cu noțiuni de vocabular și fonetică), manual pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și rezumate în engleză, franceză și rusă], îL, 259-273. [4] BĂCANU, GEORGE, Examenul vorbirii școlarilor cu deficiențe de auz, PedSpec, 14, nr. 3, 1972, 33-62. [5] BEJAT, ELENA, însușirea limbii materne prin limbaje formalizate, pornită de la structurile de adâncime (Limbajul formalizat - factor auxiliar în învățarea limbii) [cu o bibliografie și rezumate în engleză, franceză și rusă], IL, 371-383. [6] BELDESCU, GEORGE; POPESCU ION, Gramatica limbii române (cu noțiuni de vocabular și fonetică), manual pentru liceele pedagogice, Ed. didactică și pedagogică, 1972
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]