2,904 matches
-
cu infamii aceia din familia Caetani. Iar mitra pe care Bonifaciu și-a tras-o pe cap, cu siguranță, nu-l face mai bun. Dacă ar fi putut, ne-ar fi exterminat deja. Numai frica de soldații noștri și de fortărețele pe care ni le-au ridicat Îl ține departe de ușa noastră. Dar poate că... - Poate că? - Poate că, de data asta, noi vom ajunge primii, continuă Franceschino, mânat de ura sa. Când vom fi toți! - Ce vrei să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
peste hârtie, concentrându-și ce-i mai rămăsese din vedere asupra desenelor. - Da, l-am văzut eu pe Guido Bigarelli trasând planurile castelului, pentru a Îndeplini porunca Împăratului. Dante Începea să Înțeleagă. - E unul din castelele lui Frederic? Una din fortărețele cu care Împăratul Își marca hotarele Împărăției? - Nu, nu la hotare, ci În Capitanata, În centrul provinciei, pe o Înălțime de unde, În zare, se vede țărmul mării. În plină lumină de Miazăzi. Castelul de la Santa Maria al Monte. Tremurând, bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fără nici o Întrerupere, fără acele despărțituri pe care cineva le-a clădit ulterior ca să obțină alte Încăperi. Priorul breslei aprobă cu un semn din cap. - E așa cu siguranță. Cu mult mai solidă și mai bine apărată ar fi fost fortăreața, fără acele deschideri. Mai rezistent ar fi fost zidul În a-i ține pe dușmani pe dinafară. Dante așeză hârtia pe pupitru, după o ultimă privire. O intuiție bruscă Își deschisese drum În mintea lui. - A-i ține pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Înconjura În partea de sus, peste patru acvile imperiale cu aripile larg deschise. O lucrătură de preț, demnă cu adevărat de buzele unui Împărat. Cele opt fețe ale pocalului aminteau de forma perfectă a templului din Ierusalim. Dar și de fortăreața neterminată a lui Frederic, și de construcția care arsese pe pământurile familiei Cavalcanti. Sub acvile erau Încrustate niște caractere grecești. Cizelată În Răsărit, așadar, probabil la Constantinopol. Însă cineva o stricase, zgâriind grosolan trei caractere latinești cu un vârf de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cum l-ar putea salva, de fapt, pe Popa? Avea ea dreptul? Primise ea vreun răspuns? Nu, Contesa nu primise nici un răspuns. Misionariatul era vocația ei de când era copilă. Dar poți să fii un adevărat misionar de aici, dintre pereții fortăreței tale? Oare nu trebuie să te amesteci cu vulgul, să cunoști durerea și mizeria, să-i cunoști pe acești oameni în mediul lor de viață? Și dacă mai tare greșea încercând să facă bine? Dar realitatea era atât de rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
umăr la umăr la începutul unei lupte, fiecare încercând să-l doboare pe celălalt doar fixându-l cu privirea. Dintre cele două instituții, Alex, cunoscută și sub numele de „Tristețea Cenușie“, avea o înfățișare mai brutală, dată fiind arhitectura de fortăreață gotică, la fiecare colț cu câte un turn în formă de dom și cu alte două turnuri mai mici deasupra zidurilor din față și din spate. Ocupând o suprafață de circa 16 000 de metri pătrați, era, dacă nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că nu era unul de Kurt Weill, și avu ca efect trimiterea noastră la culcare. A doua zi dimineața, am mers un pic pe jos spre nord în Jakob’s Platz, unde vizavi de o biserică frumoasă se înalță o fortăreață construită de un vechi ordin al cavalerilor teutoni. În punctul său sud-estic, ea include un edificiu sub formă de dom care este Elisabeth-Kirche, în timp ce în punctul sud-vestic, colț cu Schlotfegergasse, se află vechea cazarmă, acum sediul poliției. Din câte știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nu poți „contracta” cu toți: universul nu poate fi câmpul de bătălie al oricărei intersubiectivități. Comunitatea este posibilă doar acolo unde ne aflăm; ea se deplasează potențial odată cu noi: Grădina n-ar putea fi o închisoare sau un azil, o fortăreață sau un ospiciu. Filosoful nu se limitează la cadrul strict al comunității filosofice, ba poate chiar e mai filosof și cu mai bune rezultate în afara ei, dincolo de porțile Grădinii. De unde și necesitatea unei anumite perspicacități: nu filosofezi și nu duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie s-o urmezi pentru a te bucura de tine însuți. Hedonismul nu presupune egoismul, și nici măcar bucuria răutăcioasă, ci construirea de sine ca o cetate, o fortăreață de necucerit. Lucrețiu utilizează metafora castelului construit pe un pisc stâncos - persistență a sublimului și a posturii romantice! Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o fortăreață de necucerit. Lucrețiu utilizează metafora castelului construit pe un pisc stâncos - persistență a sublimului și a posturii romantice! Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale, poți vedea jos, asemeni unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale, revendicarea nobleții, căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Se adaugă la aceasta și faptul că există o concurență acerbă pentru o catedră, iar conducerea își întregea bugetul și din amenzile substanțiale aplicate slujitorilor Almei Mater. După aceste explicații, pedagogul îi conduse spre o clădire imensă, cu aspect de fortăreață, plasată în centrul întregului așezământ. Pe drum, el le spuse: Dotarea ultraperfecționată, sistemul docimologic obiectiv, faptul că nu avem voie să lăsăm corigenți sau repetenți nu explică decât în parte succesele noastre. După opinia conducerii, care de altfel este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pe suflet. Rareori trecea câte un pelerin îndrăgostit care-și spăla chipul la jumătatea distanței dintre cer și pământ. - Intră în codrul din stânga pieptului. Vei da la o parte arbuștii albiți de nesomn, vei afla că așteptarea mi-a fost fortăreață...Sunt acolo, prizonier în verdele tău! - Ce bine că mă auzi. Eram pe cale de a înnebuni în muguri flămânzi. Noroc că am așternut aplauze peste mâlul rămas de la petrecerea izvoarelor! - Caută vechile noastre șoapte. Au mai rămas câteva în temnița
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
bănuiește că este chemat la apărarea și salvarea mladelor neamului românesc, imaginând în mod stupefiant, un atentat asupra sănătății copiilor din partea Nadiei Comăneci, prin participarea ei la o reclamă de televiziune. Incredibilă și insuportabilă poziția aceasta de construire a unei fortărețe de apărare a copiilor în fața Nadiei, care a fost, este și va fi un idol al copiilor lumii, care a ajutat, susținut și salvat, va ajuta, susține și salva copii din România și din lume. Nimic nu e situat în
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
nicicând nu apunea deasupra veșnicelor , verzi grădine, domnea de la-nceputurile lumii și până azi regina Fantezie” ... „Vreau să zbori, i-a spus stăpânul casei, iar casa și-a luat zborul ... Cineva a spus - arde zăpada ! Iar luminile s-au stins”.Fortăreața Machu Pichu domină lumea, dar nu pe cea de aici, pe cea de dincolo de munții munților. .Capul meu stă pe tava privirilor voastre, tâmplele îmi zvâcnesc ca furtuna-n fereastră, cum de nu pot muri după ce am scris un poem
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
prin care se declară război dușmanului, s-a obișnuit să se indice această zi când toate oștirile trebuiau să se echipeze și să se întrunească la locul rânduit ».2 Deși la început această sărbătoare provenea din perioada când insula era fortăreața,cu timpul, prin sincretism și asimilare a obiceurilor practicate în așezările vecine românești, ( sărbătoarea măsuratului oilor), aceasta a pierdut semnificația inițială. Pe langă asimilarea unor obiceiuri, populația de pe insulă întreținea legături comerciale cu populația de pe mal. Aceștia își vindeau produsele
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
luă legătura cu el printr-un curier care duse un bilet la hanul Egeea, acolo unde Hasim din Rekem se afla cu câțiva din oamenii săi. Prin misiva sa, procuratorul Ponțiu Pilat îi ceru acestuia să nu vină încă la fortăreața Antonia ci doar îi porunci să-l aștepte pe Naulius, secretarul său care avea să-i ,,reînnoiască niște contracte”. Hasim din Rekem înțelese astfel că procuratorul dorea să-i dea o nouă misiune și de aceea trimise pe unul din
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
procuratorul Ponțiu Pilat era și el beneficiarul unei părți din această sumă. După ce citi biletul Ponțiu Pilat îl aruncă în focul din trepied. Cei doi magistrați tineri, Rufus Serenius și Valerius Audanius sub îndrumarea magistratului Fulvius Simbinacus începură ancheta în fortăreața Antonia. Cei doi intrară în temnița fortăreței unde la porunca procuratorului fuseseră închiși cei care urmau a fi supuși procedurilor. În încăperi separate aceștia începură cercetarea cazului. Magistratul Valerius Audanius interoga pe unul din soldații care făcuseră de strajă la
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
unei părți din această sumă. După ce citi biletul Ponțiu Pilat îl aruncă în focul din trepied. Cei doi magistrați tineri, Rufus Serenius și Valerius Audanius sub îndrumarea magistratului Fulvius Simbinacus începură ancheta în fortăreața Antonia. Cei doi intrară în temnița fortăreței unde la porunca procuratorului fuseseră închiși cei care urmau a fi supuși procedurilor. În încăperi separate aceștia începură cercetarea cazului. Magistratul Valerius Audanius interoga pe unul din soldații care făcuseră de strajă la intrarea în mormânt când magistratul Fulvius Simbinacus
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
cerut asta Lacerta ci e porunca procuratorului Ponțiu Pilat care vrea să fie absolut sigur de mărturia voastră. -Înțeleg! spuse soldatul. După puțin timp Lacerta fu scos și legat la unul din stâlpii aflați într-una din curțile interioare ale fortăreței Antonia. Pedeapsa începu. Loviturile de bici și icnetele legionarului se auziră până în camera de lucru a lui Ponțiu Pilat care ieși pe o mică terasă interioară de la care se putea zări cumplita scenă. Procuratorul nu spuse nimic, doar privi în
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
orală: -Vorbește așa către stăpânul tău, spuse el cu glas stins: Se va face așa cum am convenit.” Sclavul făcu o plecăciune și plecă făcând câțiva pași înapoi înainte de a ieși pe ușă. După puțin timp arhiereul primi o știre din fortăreața Antonia de la un om care nu era iudeu și care avea treburi cu documente comerciale pe acolo, acesta fiind de fapt un spion al său. Citi deci biletul transmis de omul său și află că Ponțiu Pilat poruncise flagelarea soldaților
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
predarea lui Baraba după trei zile, în mânile procuratorului Ponțiu Pilat. Fariseul sesiză imediat pericolul în care se afla acum Hasim și îi trimise acestuia vestea printr-un curier. Totul fusese făcut la timp, pentru că Hasim fusese chemat urgent la fortăreața Antonia de către Ponțiu Pilat iar negustorul bănuia acum că procuratorul voia să-l chestioneze în legătură cu ascunzătoarea lui Baraba. De aceea Hasim se hotărî că nu avea altă cale și că trebuia să divulge lui Ponțiu Pilat unde era ținut tâlharul
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
pe ale căror draperii era brodat un nume elinesc, căci Hasim știa că mulți se înteresau cine a venit și cine a ieșit din fortărerață. *** Magistratul Fulvius Simbinacus îl chemase pe centurionul Gaius Cassius într-una din barăcile de la parterul fortăreței Antonia. Rămași singuri, magistratul îl pofti să se așeze la singura masă din încăpere. -Ți-am auzit povestea Gaius, spuse Simbinacus. E în totalitate adevărată? Gaius își aplecă capul. -Ați auzit bine magistre, dacă vi s-a spus că sângele acelui
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
în munte, spre un loc în care îmi spusese Mădălina, fiica mea, că mă voi bucura din toată inima. Și așa a fost... Legenda icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Maria Mănăstirea Kykkos a apărut în fața noastră ca o adevărată fortăreață, cu fațada din piatră bazaltică de o frumusețe deosebită, cu fresce și colonete vechi de sute de ani, făurite parcă special pentru desfătarea ochiului, minții și sufletului deopotrivă. Impresionanta construcție datând din epoca bizantină, fondată de împăratul Alexios Komnenos undeva
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
rulam era luminată și puteam observa din când în când localitățile prin care treceam pregătite parcă pentru începerea unei noi săptămâni... era duminică seara. La Paphos am făcut un scurt popas în acea seară și am vizitat portul; ruina unei fortărețe, pefect luminată și numai bună de vizitat - ne-a atras atenția de pe faleză; ne-am dezmorțit picioarele plimbându-ne cu „Țuca”, magnifica și zburdalnica noastră jucărie vie pe țărmul mării și curiozitatea ne-a împins înspre port. Când ne-am
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
și numai bună de vizitat - ne-a atras atenția de pe faleză; ne-am dezmorțit picioarele plimbându-ne cu „Țuca”, magnifica și zburdalnica noastră jucărie vie pe țărmul mării și curiozitatea ne-a împins înspre port. Când ne-am apropiat de fortăreață am găsit pe un perete o placă din marmură pe care am citit în două fraze istoria edificiului care era atât de frumos luminat spre a atrage vizitatorii încât nu puteai să nu fii curios să vezi ce-i acolo
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]