2,730 matches
-
își întărească defensiva. În ziua următoare, noile estacade amplasate l-au împiedicat pe De Ruyter să intre în port. Cu toate acestea, soldații olandezi au debarcat fără sprijinul tunurilor flotei și au fost măcelăriți în încercarea de a ajunge la fortificațiile franceze situate pe culmile dealurilor abrupte. În două ore, soldații au revenit la flotă cu 143 de morți și 318 răniți, comparativ cu cei doar 15 francezi morți. Aspirațiile sale s-au năruit și, deoarece a fost pierdut elementul surpriză
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
în municipiul Sibiu, pe sub care este un gang de trecere între Piața Mare și Piața Mică. El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În decursul timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma inițială. Turnul Sfatului se află în Piața Mică nr. 1. Incinta a II-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnul
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În decursul timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma inițială. Turnul Sfatului se află în Piața Mică nr. 1. Incinta a II-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnul Sfatului, Turnul Scării Aurarilor și fragmente de curtine edificate în perioada 1224-1241, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.02. Turnul
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.02. Turnul a fost construit în secolul al XIII-lea, fiind folosit inițial ca poartă de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În imediata sa apropiere se află clădirea ce adăpostea Primăria Sibiului (aflată în Piața Mică nr. 31), atestată documentar pentru prima dată în 1324. Cea de-a II-a incintă fortificată a orașului datează din perioada 1224-1241. În urma
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
de episcopi sunt cunoscute de nume fără întrerupere până în prezent, în parte pentru că ei erau feudalii ale orașului în Evul Mediu. Orașul român a fost demolată prin intermediul războiului gotic și invazia lombarzilor că pretutindeni în Europa, iar pietrele reutilizate pentru fortificații. Amfiteatrul, însă, a rămas intact. Comună Arezzo între anii 1098 și 1384 a devenit un oraș-stat independent, episcopul pierzându-și puterea. Tendința ghibelină a orașului s-a opus Florenței gulfe. După înfrângerea familiei conducătoare Tarti, ce îi sprijină pe ghibelini
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
și șenale de acces, drumuri tehnologice în porturi, monumente istorice aflate în porturi, cheiuri și pereuri situate pe malul căilor navigabile, în fără incintelor portuare destinate activităților de navigație; 23. terenurile destinate exclusiv instrucției militare; 24. pichetele de grăniceri și fortificațiile de apărare a țarii; 25. piștele de decolare, aterizare, căile de rulare și platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea și terenurile pe care sunt amplasate; 26. statuile și monumentele declarate de interes public național; 27. ansamblurile și siturile istorice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169713_a_171042]
-
1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. Ca urmare a prevederilor din acest tratat, fortificațiile din oraș au fost demolate. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Teritoriul basarabean redobândit în 1856 a fost împărțit în
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
1469. Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „"fiind de față întreg clerul moldovenesc"”. Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist. Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481. Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki. Lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Vasile Lupu în 1653, continuate de Gheorghe Ștefan (1653-1658) și terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija, în
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
centre urbane având statut de municipiu. În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația autohtonă să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă. Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de "sacerdos de villa Hunad, Hunok". Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe vechiul drum al sării dintre Depresiunea
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de
Prima bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335679_a_337008]
-
al școlii, iar în 1619 primarul Martin Eisenburger a dat dispoziție să se contruiască încă o clădire lângă clădirea existentă, această nouă clădire purtând inscripția "Schola Seminarium Reipublicae-1619". Clădirea nouă are la bază un turn de apărare provenit de la o fortificație mai veche. În 1620 rectorul Simon Hartmann a organizat clasele medii după modelul celor mai importante trei școli din Transilvania la ora aceea (Brașov, Sibiu și Bistrița), absolvenții având dreptul de a se prezenta la orice universitate. S-au introdus
Școala din deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/314954_a_316283]
-
listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat documentar, ca „Roskan”, în anul 1491. În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale Caba: biserica-monument istoric ”Buna Vestire”. Lăcașul, tip „sală”, este compus dintr-un altar semicircular decroșat
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
secolului al XV-lea, castelul a fost locul unde au fost închiși Prinții din Turn. Sub dinastia Tudor, Turnul a fost utilizat mai puțin ca reședință regală și, în ciuda unor încercări de a-l reîntări și de a repara castelul, fortificațiile sale au rămas în urma evoluțiilor tehnice ale artileriei. Perioada de apogeu a utilizării castelului ca închisoare a fost în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, când numeroase personalități căzute în dizgrație, cum ar fi Elisabeta I înainte de a
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
săi au construit și mai multe. Noua elită conducătoare a efectuat ceea ce a fost descris ca „cel mai extins și concentrat program de construcție de castele din întreaga istorie a Europei feudale”. Ele erau clădiri cu scopuri multiple, servind drept fortificații (utilizate ca baze de operațiuni în teritoriu inamic), centre de administrație, și locuințe. William a trimis un contingent înainte pentru a pregăti orașul pentru intrarea sa, pentru a-i sărbători victoria și pentru a construi un castel; după cum scrie biograful
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
teritoriu inamic), centre de administrație, și locuințe. William a trimis un contingent înainte pentru a pregăti orașul pentru intrarea sa, pentru a-i sărbători victoria și pentru a construi un castel; după cum scrie biograful lui William, William din Poitiers, „anumite fortificații au fost terminate în oraș în ciuda frământărilor uriașei și brutalei sale populații. Căci el [William] a înțeles că era de cea mai mare importanță să-i minuneze pe londonezi”. La acea vreme, Londra era cel mai mare oraș din Anglia
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
Edward Confesorul îl însemnase drept centru al guvernării și, cu un prosper port, era important pentru normanzi în stabilirea controlului asupra teritoriului. Celelalte două castele din Londra - Castelul lui Baynard și Castelul lui Montfichet - au fost înființate în aceeași perioadă. Fortificația ce avea să fie mai târziu denumită „Turnul Londrei” a fost construită pe colțul sud-estic al zidurilor romane ale orașului, folosindu-le drept fortificații prefabricate, Tamisa protejând suplimentar către sud. În această primă fază, castelul ar fi fost înconjurat de
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
castele din Londra - Castelul lui Baynard și Castelul lui Montfichet - au fost înființate în aceeași perioadă. Fortificația ce avea să fie mai târziu denumită „Turnul Londrei” a fost construită pe colțul sud-estic al zidurilor romane ale orașului, folosindu-le drept fortificații prefabricate, Tamisa protejând suplimentar către sud. În această primă fază, castelul ar fi fost înconjurat de un șanț și apărat de o palisadă de lemn, și probabil că avea camere amenajate pentru William. Majoritatea castelelor normande timpurii erau construite din
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
fratele mai tânăr al lui Richard, prințul Ioan, care a sosit în Anglia în lipsa lui Richard pentru a încerca să preia puterea. Cum Turnul era principala cetate a lui Longchamp, acesta a întărit-o cât a putut de mult. Noile fortificații au fost puse la încercare pentru prima oară în octombrie 1191, când Turnul a fost asediat pentru prima dată în istoria sa. Longchamp a capitulat în fața lui Ioan după doar trei zile, hotărând că are mai multe de câștigat din
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
la forma de astăzi. Henric a pierdut legătura cu baronii săi, și o lipsă reciprocă de înțelegere a dus la frământări și la resentimente față de domnia sa. Ca urmare, el a fost dornic să se asigure că Turnul Londrei este o fortificație puternică; în același timp, Henric era un estet și dorea să aibă în castel o locuință comodă. Între 1216 și 1227, s-au cheltuit aproape 10.000 de lire pe Turnul Londrei. Mare parte din lucrări s-au concentrat pe
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
iar pe laturile de nord, vest și est, unde zidul nu era apărat de râu, s-a săpat un șanț defensiv. Extinderea către est a dus castelul dincolo de limitele vechii așezări romane, marcate de zidul ce a fost incorporat în fortificațiile castelului. Turnul fusese de multă vreme un simbol al oprimării, disprețuit de londonezi, iar programul de construcții al lui Henric a fost unul nepopular. Astfel încât, atunci când corpul de gardă s-a dărâmat în 1240, localnicii au sărbătorit. Extinderea a produs
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
nouă curte. În fața noii curtine a fost amenajat un nou șanț cu apă. Partea vestică a curtinei lui Henric al III-lea a fost reconstruită, Turnul Beauchamp luând locul vechiului corp de gardă. S-a construit o nouă intrare, cu fortificații elaborate, cuprinzând două corpuri de gardă și o barbacană. Într-un efort de a face castelul autonom, Edward I a adăugat și două mori de apă. Șase sute de evrei au fost întemnițați în Turnul Londrei în 1278 sub acuzația de
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
palat regal în care să trăiască un rege și o regină”. Garda personală a regelui era formată din cel puțin de la 1509. În timpul domniei lui Henric al VIII-lea, s-a evaluat că Turnul are nevoie de lucrări considerabile la fortificații. În 1532 Thomas Cromwell a cheltuit 3593 de lire pe reparații și a importat pentru acestea aproape 3000 de tone de piatră de Caen. Chiar și așa, nu a fost suficient pentru a aduce castelul la standardul fortificațiilor militare contemporane
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
considerabile la fortificații. În 1532 Thomas Cromwell a cheltuit 3593 de lire pe reparații și a importat pentru acestea aproape 3000 de tone de piatră de Caen. Chiar și așa, nu a fost suficient pentru a aduce castelul la standardul fortificațiilor militare contemporane, proiectate să reziste la atacuri puternice de artilerie. Deși fortificațiile au fost reparate, clădirile palatului au rămas neglijate după moartea lui Henric. Starea lor era atât de proastă încât erau practic de nelocuit. Din 1547, Turnul Londrei a
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
pe reparații și a importat pentru acestea aproape 3000 de tone de piatră de Caen. Chiar și așa, nu a fost suficient pentru a aduce castelul la standardul fortificațiilor militare contemporane, proiectate să reziste la atacuri puternice de artilerie. Deși fortificațiile au fost reparate, clădirile palatului au rămas neglijate după moartea lui Henric. Starea lor era atât de proastă încât erau practic de nelocuit. Din 1547, Turnul Londrei a fost utilizat ca reședință regală doar când simbolismul său politic și istoric
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
sub auspiciile Oficiului de Logistică. Puțin mai mult de 4000 de lire s-au cheltuit în 1663 pe construcția unui nou depozit, astăzi denumit Armureria Nouă, în curtea interioară. În secolul al XVII-lea au existat planuri de lărgire a fortificațiilor Turnului în stilul "trace italienne", dar nu s-a acționat niciodată în această direcție. Deși dotările garnizoanei au fost ameliorate prin adăugarea primelor cazărmi special construite pentru soldați („Cazarma Irlandeză”) în 1670, spațiile de locuit erau încă într-o stare
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]