589 matches
-
juca, ci mergea doar la șpriț. Erau coagulați de când erau studenți. Am mers și eu cu ei de câteva ori și era OK gașca asta. Dar eu am intrat mai târziu în grupa lor, căci eram afiliat la altă gașcă fotbalistică. Mai departe, Sorina Bălănescu era de la Filologie, I. Mercheș de la Chimie, de la Universitate, Constantin Toma era de la Biologie, e academician. De M. Ignat nu-mi amintesc. S.B.: La Drept, la ședința de dare de seamă și alegeri din 3 octombrie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că și P.R.M. are puternice rădăcini național-comuniste iar acest partid și-a dovedit viabilitatea rezistînd, cu destul succes, un deceniu și jumătate pe scena politică românească. 186 În ambele orașe, diviziunile religioase și naționale s-au exprimat și în domeniul fotbalistic, ambele mari orașe avînd două cluburi rivale de moarte, protestante (autohtone), precum Liverpool și Rangers Glasgow, si catolice (irlandeze), Everton și Celtic Glasgow. 187 O frescă deosebit de expresiva a acestei adevărate ciocniri a civilizațiilor antagonice (cea irlandeză fiind rurală, gaelica
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ca echipele să nu mai schimbe terenul decât după prima repriză. La 16 noiembrie 1878 finala Wanderers Clapham Rovers s-a disputat în nocturnă, partida fiind prima din istoria jocului de fotbal disputată în astfel de condiții. Desigur, ca spectacol fotbalistic, jocul nu a satisfăcut, deoarece instalația de nocturnă era rudimentară: 4 reflectoare mobile alimentate de dinamuri și baterii de acumulatoare care nu puteau fi îndreptate cu destulă promptitudine asupra fazei de joc. Oficializarea profesionalismului în fotbal, apare ca o continuitate
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a 50-a aniversare a lui „Football Association”, International Board acceptă lărgirea componenței sale cu doi reprezentanți ai F.I.F.A., ambii cu vot deplin baronul Laveleye (Belgia) și C.A.W. Hirschmann (Olanda). Primul război mondial face ca în Europa activitatea fotbalistică să fie practic paralizată. În schimb, în anul 1916, în capitala Argentinei Buenos Aires, este fondată Confederatia Sud-Americană de Fotbal care grupează federațiile existente în America de sud și care dispune organizarea, din trei în trei ani, a unui Campionat Continental
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
echipa Uruguayului, care a întrecut, pe stadionul parizian Colombes, echipa Elveției cu scorul de 3 0. Anul 1927 este un an reprezentativ în istoria modernă a jocului de fotbal european, în acest an punându-se bazele a două mari competiții fotbalistice internaționale: 1. Cupa Internațională se creează în Europa, reunind naționalele Ungariei, Austriei , Cehoslovaciei, Italiei și Elveției. Competiția s-a desfășurat de-a lungul a trei ani, prima ediție (1928-1930) revenindu-i Italiei; 2. Cupa Europei Centrale, la care puteau participa
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
părăsesc din nou F.I.F.A. în anul 1928. În același an, pe 26 mai, Congresul F.I.F.A. reunit la Amsterdam decide organizarea în 1930 a Cupei Lumii (actualul Campionatul Mondial) în Uruguay. România a fost prima țară înscrisă, la această primă manifestare fotbalistică de cel mai înalt nivel, datorită secretarului federației române: Octav Luchide. 1934 în Italia se dispută a doua ediție a Campionatului Mondial. Au fost și câteva absențe marcante: Anglia (nu era membră a F.I.F.A. și nu recunoștea justețea raporturilor de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
circulat și încă mai circulă numeroase versiuni. În decursul anilor, ele au fost difuzate în mass-media și chiar în unele lucrări de specialitate, fără a avea, din păcate, vreun suport documentar. Astfel, Mario Gebauer, unul din vechii conducători ai activității fotbalistice din România, a încercat să acrediteze versiunea după care mingea de fotbal ar fi apărut pentru prima oară în București, în anul 1899, însuși susținătorul acestei datări fiind posesorul unei astfel de mingi încă din anul 1904. Deși posibil, ne
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor sportivi din acele vremuri. În anul 1909 s-a înființat, în București, echipa „Colentina FC”, formată din englezii de la fabrica de textile cu același nume. Un pas important pe calea organizării mișcării fotbalistice din țara noastră l-a constituit înființarea, în anul 1909, „Asociației cluburilor de foot-ball din România”, având un comitet de conducere format din șase membri, câte doi din fiecare club existent la acea dată: Vierek și Breyer (Olympia), Koppes și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Primul „campionat” a fost câștigat de Colentina FC, urmată în clasament de Olympia, la o diferență de numai un punct. Vicecampionii” aveau acum în formație și mulți jucători români, aproape toți elevi ai Liceului Cantemir. Dar cel mai important eveniment fotbalistic al anului 1909 l-a constituit partida disputată la 26 octombrie, pe „Bolta Rece”, între selecționata celor trei cluburi și echipa Clubului sportiv universitar din Cluj („K.K.A.S.). Oaspeții, mai experimentați, au câștigat destul de greu cu 5 4 (3 1
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Denumirea acestui club provine, după C. Bucur „Contribuții la studiul istoricului educației fizice în Banat”, de la Pavel Cneazul, căpitan al lui Matei Corvin și Ban al Timișoarei în secolul al XV-lea. Interesantă este încercarea de a traduce unii termeni fotbalistici în limba română. Astfel, compartimentele echipei erau denumite: „păzitorul porții, apărători, intermediari, înaintași” sau „păzitorul porții, apărători, demiapărători, atacarea”. La patru ani de la data consemnării primului meci de fotbal în București, nu mai putea fi vorba de ignoranță în aplicarea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Atletic București” (C.A.B.), în care activau jucători din alte cluburi. Noul club și-a amenajat un teren la rondul al treilea de pe Șoseaua Kiseleff (în fața actualului Arc de Triumf), care va constitui, mulți ani după aceea, teatrul întâlnirilor fotbalistice ale capitalei. C.A.B.-ului i-a fost imediat acceptată participarea în campionatul țării, alături de celelalte echipe din prima categorie. Marele eveniment al anului 1912 l-a constituit înființarea „Federației Societăților de Sport din România” (F.S.S.R.), forul organizatoric care
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Asociation” înregistra aproape zilnic noi cereri de înscriere în activitatea competițională a unor echipe înființate în provincie și în cartierele mărginașe ale Bucureștiului. Formații din Giurgiu, Galați, Brăila, Buzău, etc. solicitau afilierea la F.S.S.R. și dreptul la participarea în întrecerile fotbalistice oficializate. În București au apărut noi grupări fotbalistice, ca „Union”, „Victoria”, „Colțea”, „Gloria”, toate repartizate în categoria a II-a districtuală. În luna aprilie a acestui an, a fost reluat contactul cu echipele din Transilvania, prin turneul întreprins de combinata
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în activitatea competițională a unor echipe înființate în provincie și în cartierele mărginașe ale Bucureștiului. Formații din Giurgiu, Galați, Brăila, Buzău, etc. solicitau afilierea la F.S.S.R. și dreptul la participarea în întrecerile fotbalistice oficializate. În București au apărut noi grupări fotbalistice, ca „Union”, „Victoria”, „Colțea”, „Gloria”, toate repartizate în categoria a II-a districtuală. În luna aprilie a acestui an, a fost reluat contactul cu echipele din Transilvania, prin turneul întreprins de combinata bucureșteană Colentina Bukarest la Timișoara și Arad (1-2
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acestui turneu s-a reluat campionatul intern dotat cu „Cupa de Argint” („Herzog”), pe care au cucerit-o englezii de la Colentina FC. Anul 1914 începea cu perspective sumbre pentru pacea omenirii. Din cauza problemelor tot mai grave ale politicii externe, activitatea fotbalistică de pe teritoriul țării noastre cunoaște o relativă stagnare, până în anul 1919 când, printr-o amplă reorganizare, sportul căpăta valențe superioare pe tot cuprinsul României întregite. Mario Gebauer a luat inițiativa înființării „Uniunii Cluburilor de Fotbal”, care avea drept sarcină de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
o relativă stagnare, până în anul 1919 când, printr-o amplă reorganizare, sportul căpăta valențe superioare pe tot cuprinsul României întregite. Mario Gebauer a luat inițiativa înființării „Uniunii Cluburilor de Fotbal”, care avea drept sarcină de a coordona și dirija activitatea fotbalistică de pe tot cuprinsul României mari. În același an (1919) a avut loc și prima participare românească la un turneu internațional, cu ocazia desfășurării la Paris a „Jocurilor Interaliate”. La această competiție internațională, echipa de fotbal, alcătuită ad-hoc și slab antrenată
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu Grecia. În timpul conflagrației mondiale echipele cu jucători străini („Colentina FC”, „Bukarest F.C.”, „Olympia”) se desființează. Singurul club format din cetățeni străini rămăsese „Prahova Ploiești”, care își va atașa și câțiva jucători români. Pentru o mai bună coordonare a activității fotbalistice din întreaga țară, la adunarea generală a F.S.S.R. din 3 decembrie 1919 a fost aleasă o „Comisie de fotbal”, compusă din doctorul Sabu (președinte), D. Bărbulescu, G. Dragomirescu, E. Felix și M. Mușetescu, membri. Comisia, cu sediul în strada Corabiei
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Iată ce scria revista bucureșteană „Viața sportivă” în primul ei număr, la 1 noiembrie 1919: „Între sporturile ce se practică la noi, putem afirma că nu a izbutit nici unul să cîștige mai mulți aderenți ca Foot ball Asociație”. Dintre evenimentele fotbalistice ale anului 1920 consemnăm invitația la „Jocurile Olimpice de la Anvers”, unde țara noastră nu a putut participa din lipsă de fonduri. Odată cu anul 1921, activitatea fotbalistică organizată ia amploare pe tot cuprinsul țării. Întâlnirile frecvente ale echipelor din vechea Românie cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
nu a izbutit nici unul să cîștige mai mulți aderenți ca Foot ball Asociație”. Dintre evenimentele fotbalistice ale anului 1920 consemnăm invitația la „Jocurile Olimpice de la Anvers”, unde țara noastră nu a putut participa din lipsă de fonduri. Odată cu anul 1921, activitatea fotbalistică organizată ia amploare pe tot cuprinsul țării. Întâlnirile frecvente ale echipelor din vechea Românie cu formații din Transilvania și Banat au ridicat nivelul calitativ al jocului, conferindu-i un plus de fantezie și dinamism. Începând din acest an, meciurile de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
primesc caracter de regularitate campionatele de juniori, iar pe plan internațional sunt semnalate meciuri intercluburi, interorașe și ale reprezentativei țării. Apar forme de profesionism deghizat în Banat și Transilvania, precum și tendințe de independență față de F.S.S.R. În vederea organizării superioare a activității fotbalistice, s-a publicat la începutul anului 1922, un regulament program pentru perioada 1 septembrie 1922 31 august 1923. Un obiectiv important, în cadrul acestui program, era acela de a stabili contacte cu fotbalul din alte țări, la nivelul reprezentativelor naționale și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
septembrie de reprezentativa noastră la Cernăuți împotriva „naționalei” Poloniei. În primul trimestru al anului 1923, F.S.S.R. se afiliază unor federații internaționale pe ramuri de sport (rugby, tenis, atletism), între care și la „Federația Internațională de Fotbal Asociație” (F.I.F.A.). Principala preocupare fotbalistică, pe plan intern, a anului 1924, o constituie selecționarea și pregătirea echipei olimpice, care va trebui să evolueze la „Jocurile Olimpice” de la Paris. Dar la Paris „11”-le nostru va fi eliminat de Olanda cu scorul de 6-0. Din anul 1925
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
datorită marilor greutăți financiare prin care treceau, se vehiculează ideea trecerii la profesionism (în anul 1927 se și efectuează o încercare nereușită), înființarea unei federații profesioniste și schimbarea formulei competiționale, dar fără succes, astfel încât între anii 1926 1929, în viața fotbalistică, nu se mai înregistrează nici un eveniment notabil. În anul 1929 se repune pe ordinea de zi problema „autonomiei sporturilor”, iar la 5 august 1929 parlamentul votează „Legea educației fizice” care prevedea că „organizarea și administrarea activității sportive din sânul asociațiunilor
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
dispută în sistem divizie, fiind organizate două serii a câte 7 echipe. O statistică a Federației Române de Fotbal din anul 1933 arată că fotbalul ocupă primul loc în rândul disciplinelor sportive practicate în țara noastră cu 380 de grupări fotbalistice și 16.000 de jucători legitimați. În același an se organizează pentru prima dată în istoria fotbalului românesc „Cupa României” (alături de cea pe ligi), care va angrena toate echipele de fotbal din țară, în jocuri eliminatorii, ultimele 16 echipe rămase
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
1938, se introduc din nou schimbări în structura competițională: Campionatul Diviziei Naționale se dispută într-o singură serie, cel al Diviziei B în două serii a câte 20 de echipe fiecare, iar Divizia C se desființează. În același an activitatea fotbalistică românească este umbrită prin eșecul reprezentativei noastre în meciul cu reprezentativa Cubei (3-3 și 1-2) la a treia participare la un Campionat Mondial (Toulouse 1938). Începând din anul 1939 activitatea fotbalistică se restrânge ca urmare a declanșării celui de-al
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
iar Divizia C se desființează. În același an activitatea fotbalistică românească este umbrită prin eșecul reprezentativei noastre în meciul cu reprezentativa Cubei (3-3 și 1-2) la a treia participare la un Campionat Mondial (Toulouse 1938). Începând din anul 1939 activitatea fotbalistică se restrânge ca urmare a declanșării celui de-al doilea război mondial. În ciuda evenimentelor prilejuite de această conflagrație mondială se încheie Campionatul Divizionar A, reprezentativa României dispută jocuri cu Iugoslavia, Anglia și Italia, echipa Venus (campioana României) participă la Cupa
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
încheie Campionatul Divizionar A, reprezentativa României dispută jocuri cu Iugoslavia, Anglia și Italia, echipa Venus (campioana României) participă la Cupa Europei „Naționala” României la Toulouse (Franța) Centrale unde este eliminată chiar din primul tur de Bologna (0-5 și 1-0). Activitatea fotbalistică a anului 1940 continuă doar cu cele două competiții de bază campionatul și Cupa. Titlul de campioană îl cucerește Venus iar „Cupa României” este cucerită de Rapid București după un epilog rar întâlnit: disputarea a patru jocuri pentru desemnarea echipei
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]