940 matches
-
dezintegrează prin emisie de pozitroni. Când pozitronul este direcționat într-un lichid sau solid, el interacționează repede cu un electron și are loc reacția de anihilare a perechii electron-pozitron obținându-se doi fotoni γ după reacția: γ2=+ +− ee Cei doi fotoni γ sunt emiși în direcții opuse și de aceea se folosesc doi detectori plasați la 180 grade unul de celălalt. Detecția sincronizată impune o tehnică performantă pentru a se elimina sursele parazite. Tumografia cu emisie de pozitroni (PET) se folosește
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
microscopic, fie în agregate policristaline, ale căror cristale nu sunt perceptibile. Plasma este un gaz în care atomii se află în stare ionizată, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre, adică particule libere, plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între valorile 15 000o 70 000oK. Plasma rece se obține prin: iluminare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu număr de ordine mai mic sau mai mare. Prin dezintegrare radioactivă, din interiorul nucleului atomic sunt expulzate diferite particule cum ar fi: pozitroni care compun radiația α, electroni care constituie radiația β, neutrini care formează radiația γ moale și fotoni nucleari care alcătuiesc radiația γ dură. Minereurile și substanțele radioactive se caracterizează prin: interacții foarte puternice între particulele emise și substanțe (moleculele, atomii și particulele întâlnite în drumul lor), ionizând sau modificând structura lor interioară; structură atomică oscilantă, în funcție de procesele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care au loc în interiorul nucleului atomic. 1.1.4. Plasma Plasma este un gaz în care atomii se află în stare de ionizare, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre (particule libere), plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între 15 000 70 000 grade Kelvin. Plasma rece se obține prin: iluminare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
între 15 000 70 000 grade Kelvin. Plasma rece se obține prin: iluminare cu radiații ultraviolete; iradiere cu radiații X; descărcare electrică în gaze (în tuburi fluorescente). Materia, substanța se poate descompune în părțile sale componente prin efectul Compton, cu ajutorul fotonilor care au o energie foarte mare, așa cum sunt fotonii ultravioleți, nucleari γ sau X (Röentgen), care interacționează atât cu învelișul electronic cât și cu nucleul atomic, cu protonii si neutronii, particule pe care le pot transforma în particule libere. De
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se obține prin: iluminare cu radiații ultraviolete; iradiere cu radiații X; descărcare electrică în gaze (în tuburi fluorescente). Materia, substanța se poate descompune în părțile sale componente prin efectul Compton, cu ajutorul fotonilor care au o energie foarte mare, așa cum sunt fotonii ultravioleți, nucleari γ sau X (Röentgen), care interacționează atât cu învelișul electronic cât și cu nucleul atomic, cu protonii si neutronii, particule pe care le pot transforma în particule libere. De exemplu, moleculele de hidrogen sunt diatomice, iar fiecare atom
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni, protoni și neutroni liberi, nu numai din gaze, dar și din lichide (fig. 1.9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
materialului din care este confecționat catodul are valoarea ν0 = 6,0·10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din această radiație este: a. 3 ·10 -19 J ; b. 3·10 -17 J ; c. 3·10 -16 J ; d. 3 ·10 -18 J. 6. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
-16 J ; d. 3 ·10 -18 J. 6. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are unitatea de măsură a energiei este: a. h · λ; b. e · Us ; c. h /λ ; d. c /λ. 7. Fotonul în comparație cu electronul: a. are masă de mișcare care depinde de viteza sa ; b. nu are masă de repaus ; c. are viteza c, indiferent de condiții ; d. are sarcină electric pozitivă. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
undă. Dacă se înlocuiește filtrul verde îλ1= 5·10 5cm) cu filtrul roșu îλ2= 6,5·10 5cm), interfranja se va mări de: a. 0,7 ori ; b. 1,2 ori ; c. 1,3 ori ; d. 1,5 ori . 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 57 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dintre două medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0° ; b. 30°; c. 60°; d. 90°. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația: a. ε = mfotonv 2 / 2; b. ε = h · ν; c. ε = melectron · c 2 ; d. ε = h·c/υ. 6. Utilizându-se o fotocelulă cu catod din cesiu iluminat cu radiații de diferite lungimi
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este: a. 0° ; b. 30°; c. 60°; d. 90°. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația: a. ε = mfotonv 2 / 2; b. ε = h · ν; c. ε = melectron · c 2 ; d. ε = h·c/υ. 6. Utilizându-se o fotocelulă cu catod din cesiu iluminat cu radiații de diferite lungimi de undă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fotocatod de cesiu dintr-un tub electronic cade un fascicul de radiații monocromatice cu frecvența ν = 7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu frecvența ν = 7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e = 1,6 ·10 -19 C 1. Unitatea de măsură pentru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție : a. n1; b. n2; c. n3; d. n4. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă înapă= 4/3) a radiației electromagnetice. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unde luminoase. 2. Se știe că ochiul uman normal are sensibilitatea maximă pentru radiațiile verzi cu frecvența 540·1012 Hz. Energia minimă, corespunzătoare acestei frecvențe, care asigură senzația de lumină este, aproximativ, 0,15·10 -19 J. Numărul minim de fotoni „verzi" care impresionează retina este, aproximativ: a. 1; b. 10; c. 280; d. 10 16 . 3. Un sistem afocal este format din două lentile subțiri aflate la 40 cm una de alta. Una dintre lentile are convergența de 5 dioptrii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al lentilei are valoarea: a. -30 cm; b. -10 cm; 74 c. 10 cm; d. 20 cm. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu L reprezintă a. lucrul mecanic necesar accelerării electronilor; b. lucrul mecanic consumat pentru accelerarea fotonilor; c. lucrul mecanic necesar extragerii electronilor din metal; d.lucrul mecanic necesar frânării celor mai rapizi fotoelectroni. 5. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fizice care are expresia Ecmax·c/λ·îυ - υ0) este : a. W; b. J; c. Hz; d. m. 6. Pe o placă de rubidiu, care are frecvența de prag υ0 = 5,2·10 14 Hz, cad în fiecare secundă 105 fotoni de frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
m. 6. Pe o placă de rubidiu, care are frecvența de prag υ0 = 5,2·10 14 Hz, cad în fiecare secundă 105 fotoni de frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare a fotoelectronilor emiși de placă în condițiile date. 1. Unitatea de măsură în S.I. pentru convergența unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]