501 matches
-
un numar egal de fotoni. Astfel, raportul dintre activitatea fotosistemului PSII și a fotosistemului PSI oscilează între 0,43 și 4,1 cea mai mare valoare fiind determinată la plantele expuse la lumină puternică. III.4. Dioxidul de carbon și fotosinteza Plantele realizează fotosinteza în prezența luminii și cu aportul dioxidului de carbon. Sursa de CO2 pentru plante o constiuie aerul atmosferic. Concentrația CO2 în aer este în general constantă, și anume 0,03%. Totuși ea suferă variații diurne și sezoniere
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de fotoni. Astfel, raportul dintre activitatea fotosistemului PSII și a fotosistemului PSI oscilează între 0,43 și 4,1 cea mai mare valoare fiind determinată la plantele expuse la lumină puternică. III.4. Dioxidul de carbon și fotosinteza Plantele realizează fotosinteza în prezența luminii și cu aportul dioxidului de carbon. Sursa de CO2 pentru plante o constiuie aerul atmosferic. Concentrația CO2 în aer este în general constantă, și anume 0,03%. Totuși ea suferă variații diurne și sezoniere. In aerul din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
diurne și sezoniere. In aerul din sol cocentrația este de aproximativ 10 ori mai mare iar uneori poate crește de până la 100-200 de ori când există condiții favorabile descompunerii produselor organice. Variațiile diurne sunt mici, datorate scăderii prin consumul în fotosinteză în timpul zilei și creșterii prin degajare în respirație noaptea. Variațiile anuale sunt datorate creșterii primăavara și toamna și scăderii, ca urmare a fotosintezei intense, vara. Menținerea constantă a concentrației de CO2 rezultă din echilibrul existent în natură. Cea mai mare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ori când există condiții favorabile descompunerii produselor organice. Variațiile diurne sunt mici, datorate scăderii prin consumul în fotosinteză în timpul zilei și creșterii prin degajare în respirație noaptea. Variațiile anuale sunt datorate creșterii primăavara și toamna și scăderii, ca urmare a fotosintezei intense, vara. Menținerea constantă a concentrației de CO2 rezultă din echilibrul existent în natură. Cea mai mare cantitate de CO2 este produsă de respirația plantelor și animalelor, fiind de origine biogenă. Cel mai important consumator de CO2 este fotosinteza, care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a fotosintezei intense, vara. Menținerea constantă a concentrației de CO2 rezultă din echilibrul existent în natură. Cea mai mare cantitate de CO2 este produsă de respirația plantelor și animalelor, fiind de origine biogenă. Cel mai important consumator de CO2 este fotosinteza, care folosește 174 miliarde tone C/an. In prezent, activitatea industrială determină o creștere a concentrației de CO2 în atmosferă. Cercetarile experimentale au aratat că o concentrație de CO2 de 0,02% în atmosferă este apropiată de valoarea minimă necesară
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care folosește 174 miliarde tone C/an. In prezent, activitatea industrială determină o creștere a concentrației de CO2 în atmosferă. Cercetarile experimentale au aratat că o concentrație de CO2 de 0,02% în atmosferă este apropiată de valoarea minimă necesară fotosintezei. Mărind concentrația de 10 ori, intensitatea fotosintezei crește proportional. Peste 2-4% CO2, concentrațiile sunt inhibitoare, iar cele de 10-15% sunt toxice. Sporirea concentrației de CO2 poate avea efect stimulator asupra creșterii plantelor. La plantele ierboase, aceasta se poate realiza prin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
In prezent, activitatea industrială determină o creștere a concentrației de CO2 în atmosferă. Cercetarile experimentale au aratat că o concentrație de CO2 de 0,02% în atmosferă este apropiată de valoarea minimă necesară fotosintezei. Mărind concentrația de 10 ori, intensitatea fotosintezei crește proportional. Peste 2-4% CO2, concentrațiile sunt inhibitoare, iar cele de 10-15% sunt toxice. Sporirea concentrației de CO2 poate avea efect stimulator asupra creșterii plantelor. La plantele ierboase, aceasta se poate realiza prin administrarea de îngrășăminte organice care sporesc activitatea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și intensifică respirația solului, care este sursa de CO2. In sere sau răsadnițe se pot folosi conducte de gaz metan sau CO2. Datorită numărului mare, cloroplastele determină o suprafață mare de absorbție a CO2. III.5. Frunza ca organ al fotosintezei Frunza este organul principal al fotosintezei deși fotosinteza are loc și în alte organe verzi (tulpină, fructe tinere). Frunzele au o structură specifică, adaptată pentru desfășurarea fotosintezei și anume: • Prin dispoziția lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sursa de CO2. In sere sau răsadnițe se pot folosi conducte de gaz metan sau CO2. Datorită numărului mare, cloroplastele determină o suprafață mare de absorbție a CO2. III.5. Frunza ca organ al fotosintezei Frunza este organul principal al fotosintezei deși fotosinteza are loc și în alte organe verzi (tulpină, fructe tinere). Frunzele au o structură specifică, adaptată pentru desfășurarea fotosintezei și anume: • Prin dispoziția lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei cantități optime de lumină necesară fotosintezei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
CO2. In sere sau răsadnițe se pot folosi conducte de gaz metan sau CO2. Datorită numărului mare, cloroplastele determină o suprafață mare de absorbție a CO2. III.5. Frunza ca organ al fotosintezei Frunza este organul principal al fotosintezei deși fotosinteza are loc și în alte organe verzi (tulpină, fructe tinere). Frunzele au o structură specifică, adaptată pentru desfășurarea fotosintezei și anume: • Prin dispoziția lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei cantități optime de lumină necesară fotosintezei. Datorită fototropismului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o suprafață mare de absorbție a CO2. III.5. Frunza ca organ al fotosintezei Frunza este organul principal al fotosintezei deși fotosinteza are loc și în alte organe verzi (tulpină, fructe tinere). Frunzele au o structură specifică, adaptată pentru desfășurarea fotosintezei și anume: • Prin dispoziția lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei cantități optime de lumină necesară fotosintezei. Datorită fototropismului (orientarea frunzelor spre sursa de lumină) frunzele își curbează pețiolul, și în acest fel limbul frunzei este îndreptat perpendicular
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fotosintezei deși fotosinteza are loc și în alte organe verzi (tulpină, fructe tinere). Frunzele au o structură specifică, adaptată pentru desfășurarea fotosintezei și anume: • Prin dispoziția lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei cantități optime de lumină necesară fotosintezei. Datorită fototropismului (orientarea frunzelor spre sursa de lumină) frunzele își curbează pețiolul, și în acest fel limbul frunzei este îndreptat perpendicular pe direcția razelor solare. Limbul frunzei este lățit, prezintă o suprafață mare și o grosime mică. • Schimbul de gaze
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
spre sursa de lumină) frunzele își curbează pețiolul, și în acest fel limbul frunzei este îndreptat perpendicular pe direcția razelor solare. Limbul frunzei este lățit, prezintă o suprafață mare și o grosime mică. • Schimbul de gaze (CO2 și O2) în timpul fotosintezei este realizat de formațiuni ale epidermei, numite stomate, repartizate în mod diferit pe cele două fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
diferit pe cele două fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde, cu dimensiuni de 3-10
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde, cu dimensiuni de 3-10 µ lungime și 0
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se desfașoară procesul de fotosinteză: cloroplastele. III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde, cu dimensiuni de 3-10 µ lungime și 0,5-4 µ grosime, vizibile la microscopul optic. Cloroplastele se pot deplasa în celule în mod pasiv, odată cu curenții citoplasmatici sau în mod activ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari ale membranelor tilacoidale și de prezența pigmenților fotosintetici. Observarea cloroplastului la microscop permite vizualizarea a două părți distincte: 1.Stroma, o porțiune clară, omogenă, care reprezintă masa fundamentală a cloroplastului, denumita și matrix. In stroma
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de prezența pigmenților fotosintetici. Observarea cloroplastului la microscop permite vizualizarea a două părți distincte: 1.Stroma, o porțiune clară, omogenă, care reprezintă masa fundamentală a cloroplastului, denumita și matrix. In stroma se realizează reacțiile de producere a compușilor primari ai fotosintezei. 2.Grana alcatuită din discuri mici, verzi care conțin marea majoritate a pigmenților fotosintetici. Microscopul electronic a arătat că partiția grana este compusă din mici lamele de natură membranară care inchid un spațiu apos și care se numesc tilacoizi. Fiecare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
iar după un timp s-au diferențiat prin cuplarea diferiților cationi în centrul nucleului tetrapirolic: cationul Mg2+ la clorofilă cu proprietăți reducătoare și cationul Fe2+ la hemoglobină care are proprietăți oxidante. Datorită acestor cuplări, clorofila participă la procese de reducere, fotosinteza, iar hemoglobina la procese de oxidare, respirația. Structura moleculei de clorofilă prin polul hidrofil nucleul porfirinic și polul hidrofob - fitolul îi dă acesteia un caracter de o deosebită importanță în fixarea clorofilei în lamele fosfo-lipo-proteice ale granei cloroplastului. Formula chimică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau a clorofilelor prin interacție cu lipidele. Spectrul total al pigmenților fotosintetici obținut de noi într-un extract acetonic pentru frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul acetonic din frunzele de tomate III.8. Mecanismul fotosintezei Deși de la descoperirea fotosintezei au trecut mai bine de 200 ani, mecanismul acestui proces nu a fost încă elucidat. Fotosinteza prezintă două faze distincte: 1. faza care se produce la lumină (sau dependentă de lumina ) 2. faza de întuneric (independentă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
interacție cu lipidele. Spectrul total al pigmenților fotosintetici obținut de noi într-un extract acetonic pentru frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul acetonic din frunzele de tomate III.8. Mecanismul fotosintezei Deși de la descoperirea fotosintezei au trecut mai bine de 200 ani, mecanismul acestui proces nu a fost încă elucidat. Fotosinteza prezintă două faze distincte: 1. faza care se produce la lumină (sau dependentă de lumina ) 2. faza de întuneric (independentă de lumina). III.8
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul acetonic din frunzele de tomate III.8. Mecanismul fotosintezei Deși de la descoperirea fotosintezei au trecut mai bine de 200 ani, mecanismul acestui proces nu a fost încă elucidat. Fotosinteza prezintă două faze distincte: 1. faza care se produce la lumină (sau dependentă de lumina ) 2. faza de întuneric (independentă de lumina). III.8.1. Faza de lumină a fotosintezei Faza de lumină a fotosintezei, denumită faza Hill după numele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
200 ani, mecanismul acestui proces nu a fost încă elucidat. Fotosinteza prezintă două faze distincte: 1. faza care se produce la lumină (sau dependentă de lumina ) 2. faza de întuneric (independentă de lumina). III.8.1. Faza de lumină a fotosintezei Faza de lumină a fotosintezei, denumită faza Hill după numele lui Robert Hill, este faza reacțiilor fotochimice care se realizează în grana cloroplastelor. Reacțiile fazei de lumină nu sunt încă pe deplin elucidate; ele au fost clarificate numai parțial. Se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nu a fost încă elucidat. Fotosinteza prezintă două faze distincte: 1. faza care se produce la lumină (sau dependentă de lumina ) 2. faza de întuneric (independentă de lumina). III.8.1. Faza de lumină a fotosintezei Faza de lumină a fotosintezei, denumită faza Hill după numele lui Robert Hill, este faza reacțiilor fotochimice care se realizează în grana cloroplastelor. Reacțiile fazei de lumină nu sunt încă pe deplin elucidate; ele au fost clarificate numai parțial. Se consideră că ele constau din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]