282 matches
-
acest fapt are șanse de valabilitate: datorită dominației judicative, însă. Numai că aici nu mai este vorba despre ceva strict formal, așa cum este vorba, preeminent, în orizontul dictaturii judicativului, ci despre altceva: eveniment, act, survenire, ivire (din neant!), surprindere, cruzime (frăgezime), hybris generator de "nou", răsărire etc. Timpul reprezintă toate acestea la un loc: de aceea el este determinat, apărând ca o ființare anume, care de fiecare dată este ea însăși și nu altceva. Ființarea căreia îi este proprie revelarea ființei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul sentimental-ironic al lui Heine continuă monocord, în sens patetic. Adresate Corinei (fiica ucisă de bombele unui zeppelin, în 1916), Cântec de leagăn și Cântec sfânt țin de un temperament cvasifeminin, repliindu-se asupră-și la orice atingere. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
modelul Institutului de literatură „Maxim Gorki” din Moscova (...). Poemul are întâi de toate, o acțiune limpede, ușor de urmărit, și întemeiată pe un sentiment încă prea rar exprimat de poeții noștri de azi - dragostea. E povestea simplă și plină de frăgezime, de simțire, a unei tinere studente, fostă sondoriță, viitor inginer. E îndrăgostită de un asistent, cu care lucrează împreună, la o inovație; crede că acesta o iubește pe prietena ei, și-și stăpânește suferința: dar află că el o iubește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-le timbrul tău personal, acel nescio quid care face că deși înțelegem deopotrivă pe Eminescu și pe Coșbuc, Eminescu nu e Coșbuc. Speța se confundă cu unicul (...). Poezia tov. Frunză se caracterizează printr-o franchețe și aș zice printr-o frăgezime a sentimentului. (...) Definiția pe care și-o dă singur poetul este valabilă. Scriu versuri - mai bune, mai rele, Dar din adâncul inimii mele. Nu e nimic chinuit și situații care mai par unora încă greu de acceptat sunt înfățișate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
era obiectul unei cochetării deosebite... Într-un oval de o grație ce nu poate fi descrisă, puneți doi ochi negri, cu niște sprâncene atât de arcuite, încât păreau pictate; peste ochii aceștia aruncați vălul genelor lungi care, plecându-se, umbreau frăgezimea trandafirie a obrajilor; desenați o gură frumos conturată, cu buzele întredeschise grațios, pentru a lăsa să se vadă niște dinți albi ca laptele... veți obține tabloul complet al acestui căpșor fermecător... Farmec, drăgălășenie, exuberanță pe toate le avea. Armand Duval
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă în siajul feluritor modernisme. Pentru C., tradiția, o „adâncă neliniște”, contează ca un factor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
45,4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]