529 matches
-
R. arată aici că oamenii acționează sub imperiul a trei instincte primare fundamentale: foamea, dorința sexuală și frica de moarte, textul motivând astfel viziunea crudă, veristă, a realismului său. Ipostază remarcabilă de asemenea, Jurnalul scriitorului se caracterizează printr-o mare franchețe. R. nu-și ține însemnările zilnice cu gândul de a le încredința tiparului; de altfel, a interzis testamentar dezvăluirea lor înainte de a fi trecut câteva decenii de la moartea sa. Refuză categoric să facă literatură în aceste pagini, unde notează și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
L. s-a ocupat și mai tarziu, alcătuind volumul de transpuneri Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
nășteau în focul „revoluției culturale”, preamăreau munca, pacea și partidul. Această perioadă este cercetată de Ion N. Oprea, cu discreție, cu conștiinciozitate, cu autenticitate, fără comentarii, așa cum fac eu, lăsând scrierile alese să vorbească de la sine, să ne lovească cu franchețea lor, cu realitatea lor, cu competența unui cercetător ce și-a extins căutările dincolo de ziarele comentate: în Analele Academiei Române, în dicționare de specialitate, în operele literare ale celor scoși din anonimatul și tăcerea vremilor. Marele merit al autorului constă în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
pentru tineret de la Costinești (1985), Trofeul Micului Cititor pentru volumul Liliac alb în ianuarie (1985). Filmul Declarație de dragoste a mai fost premiat la câteva festivaluri internaționale (Egipt, Franța, Italia ș.a.) În plan literar, calitatea scenariilor lui Ș. o reprezentau franchețea, prospețimea și lipsa tezismului. Mai precis: linia foarte subțire a ideii pedagogice, lucru vital pentru o tematică sufocată îndeobște de lirism ideologizat. Carențele scriiturii (idealismul melodramatizat, dialogul livresc și infuzia liricoidă, departe de modelul real al subiecților) dispăreau în tratarea
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
ele au la bază structuri psihice de factura celor mai sus discutate. Ele sunt dispoziții morale care construiesc atitudini ale persoanei, ca „modalitate de a se prezenta” În lume, dar, mai ales, În relațiile interpersonale cu alții. Sinceritatea este deschidere, franchețe, siguranță, lipsa falsității. Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai ales, În relațiile interpersonale cu alții. Sinceritatea este deschidere, franchețe, siguranță, lipsa falsității. Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea expresiei. Ș.A. a contribuit și la îmbogățirea literaturii cu fabulele lui Nicolae Oțelea și ale lui Dimitrie Țichindeal (fie și doar prelucrate), adaptările a diferite scrieri de circulație continentală datorate lui Vasile Aaron și lui Ioan Barac. Prin Ion Budai-Deleanu
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
unei pierderi a contactului cu viața. Atenția este capricioasă, dispoziția afectivă bizară, cu tendințe impulsive, timidități, enervări subite, se irită, plâng sau râd nemotivat. Copiii prezintă acum o activitate dezordonată. La această vârstă ideile sunt tranșante, paradoxale sau lipsite de franchețe. Se manifestă o stare de angoasă, denumită „neliniștea adolescenței”. Toate tendințele ating o ordonare paroxistică și în primul rând sexualitatea. Mediul familial devine prea strâmt și prea fragil. Legile morale, sociale și religioase - prea constrictive. Sufletul plutește între ipocrizie și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestea remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul sporește “onestitatea și franchețea” respondenților. Administrarea chestionarelor de către operatorii de anchetă da naștere unei comunicări interumane de un tip deosebit, pentru că în cadrul acestei comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia efectele feedback-ului asupra emițătorului și asupra relației emițător receptor. Asupra emițătorului : evidențiază condițiile
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
timp la conducerea gazetei, pe care o va asigura în continuare Eminescu. În martie 1879 Slavici își manifestă intenția de a se retrage și chiar publică un anunț în acest sens, dar, în realitate, va continua să funcționeze ca redactor. Franchețea lui Eminescu, care îl face adesea să se ridice deasupra intereselor de partid, intransigența și, uneori, chiar rigiditatea dovedite atunci când se referă la apărarea drepturilor naționale, la condițiile puse de puterile europene pentru a recunoaște independența de stat a României
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
slăvirea personajului homeric. Diferă ei? Și da, și nu. * Iată-l pe Ulise al sofiștilor, care pare cel mai puțin agreabil. Este un personaj contradictoriu, iar sofiștii s-au certat mult pe seama lui. I s-au pus la îndoială sinceritatea, franchețea, caracterul. Nu are rost să-i amintim cititorului de câte ori și în câte ocazii îl pune Homer pe Odiseu să mintă, să înșele, să păcălească, să ducă proștii de nas3. Căci stăpânea „cele o mie de renghiuri”, fiind cu „o mie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în forme libere
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
un spectacol. Comentator exact și prob, cu percepții de finețe, criticul, căruia nu i-ar fi stricat mai mult aplomb, nu lasă impresia că ar avea vreun parti-pris. Consemnările sale inspiră încredere prin echilibrul și decența argumentării, ca și prin franchețea atitudinii. Tranșant, dar politicos, calm (în aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează demersul. Dacă de „măști” O.
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
în lunecoase echivocuri și de trufia oglindirii de sine. Competența omului de teatru pus pe „confidențe” nonsubiective se clădește pe o impecabilă seriozitate. Emoția, componentă a comunicării „la arlechin”, este mereu supusă unei lucidități ce contează deopotrivă pe fermitate și franchețe. Receptiv, cu o anume circumspecție la nou, cronicarul salută abordarea îndrăzneață a unor piese clasice, dar, polemizând virtual cu „superesteții”, respinge experimentele aiurea, „năzdrăvăniile”, „ereziile” născătoare de „avortoni scenici”. Nu se împacă defel cu „săriturile peste cal” ale „mimetismului fals
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
la arlechin”, ATN, 1987, 3; Ion Toboșaru, Consemnări, III, București, 1987, 171-174; Florin Faifer, Criticul în împărăția fișelor, DL, 1996, 23; Ștefan Oprea, Chipuri și măști, Iași, 1996, 190-192; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 312-313; Florin Faifer, Constantin Paiu - seriozitate și franchețe, CL, 2003, 2. F.F.
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
contemporane au fost oferite lectorului francez într-o haină îngrijita. Transpunerile editate că volume nu spun însă totul, P. publicând traduceri din literatura română și într-o serie de reviste franceze. Cu o atât de bogată experiență el recunoaște cu franchețe că nu îi reușește totul. Astfel, deși este admirator al românului Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu, nu se încumeta să îl abordeze fiindcă nu ar putea „utiliza limbajul și atmosfera unui Paris medieval”. Nu a găsit
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
este singurul tânăr eseist român autor a două volume solide înaintea vârstei de 30 de ani... Remarcabilă este nu numai calitatea sa intelectuală, ci, mai ales, poziția lui de mediator între cultura teologică și tradiția culturală europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin al eseistului garantează o lectură alertă și multe chestionări adânci pe tema redescoperirii identității religioase. Preocupat de «restituirea coerenței narative a conceptului de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
eviți conflictele; - să eviți să-l faci pe copil să se simtă inferior; - să nu-l împingi pe copil dincolo de ceea ce este natural pentru el; - să respecți sentimentele și datoriile copilului chiar dacă nu corespund propriilor tale norme; - să răspunzi cu franchețe la întrebările pe care pot să le pună copiii, dar oferindu-le răspunsuri adecvate vârstei lor; - să te interesezi de ceea ce face copilul chiar dacă nu consideri că este ceva direct util; - să tratezi dificultățile copilului fără să-l consideri anormal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
are nevoie de dragoste (...), el numărând pe bună dreptate printre atitudinile sale pulsionale și o parte însemnată de înclinație spre agresiune” (Freud, 1930/1995). Freud nu recunoaște că ar poseda el însuși vreo formă de altruism, afirmând, de altfel, cu franchețe: „În adâncul meu, sunt întru totul convins că dragii mei semeni, cu câteva mici excepții, sunt niște neisprăviți” (Jones, 1957/1975). El admite totuși că, fără influența civilizației, care-l obligă pe om să-și transforme tendințele egoiste în tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
doar criza de identitate, ci și probabilitatea, foarte mare, a instalării ipostazei abjecte sau criminale. Alte eseuri - Notă asupra agoniei, Despre moartea apropiată, Un motiv ocult al tăcerii - dezvoltă ideea morții, dezvăluind contactul cu filosofia lui Sören Kierkegaard. Luciditatea și franchețea sunt duse aici până la autoflagelare, ca și în confesiunile din interviuri și răspunsuri la anchete. Timpul interior se constituie din „ore negre, ore absurde”, singurele dedicate literaturii. Determinat astfel de „exasperare”, „dezgust și consternare”, scrisul e un act magic, echivalent
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
exprima însă individualizându-le, metaforizându-le, conferindu-le timbrul tău personal, acel nescio quid care face că deși înțelegem deopotrivă pe Eminescu și pe Coșbuc, Eminescu nu e Coșbuc. Speța se confundă cu unicul (...). Poezia tov. Frunză se caracterizează printr-o franchețe și aș zice printr-o frăgezime a sentimentului. (...) Definiția pe care și-o dă singur poetul este valabilă. Scriu versuri - mai bune, mai rele, Dar din adâncul inimii mele. Nu e nimic chinuit și situații care mai par unora încă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satisface; - ochiul este uneori încărcat cu energie negativă și răufăcătoare, idee clar redată prin faimosul deochi. Visul pune în discuție mai ales natura dorințelor și calitatea percepțiilor subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui terț. Purtarea ochelarilor exprimă o slăbiciune în perceperea lumii exterioare. Cel care visează are nevoie să fie ajutat sau asistat în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
O asemenea teză se Întemeiază dacă nu pe o contradicție, cel puțin pe o imprecizie: dacă Isus nu era un Mesia politic, atunci pentru ce a fost condamnat la moarte de către Sinedriu și Pilat? În fine, se cuvine pusă cu franchețe o Întrebare conexă: ce rol a jucat Isus În decizia lui Iuda? Fără consimțământul Său divin nici predarea, nici procesul, nici condamnarea, nici răstignirea n-ar fi avut loc. Dacă istoria lumii are un anumit sens pentru creștini, acesta nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lipsa de îngrădiri interioare, din inocență, devine imposibilă mai târziu. Este și o evocare lirică a mediului și persoanelor apropiate, în care afecțiunea se împletește cu persiflarea. Uimirea în fața miracolului copilăriei și a vieții neconstrânse, descrierile de locuri și oameni, franchețea rostirii dau o senzație frustă, dar țes, totodată, o aură de poezie ingenuă. În încercările teatrale ale lui B., dintre care doar Ministrul a fost jucată în 1927, lipsește construcția dramatică, totul reducându-se la comicul de situație și de
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
chiar sunt impresionată. Brad e pur și simplu perfect Știți ce este ciudat? Dacă Lauren n-ar fi fost atât de deschisă, atât de prietenoasă și de naturală, probabil că m-ar fi intimidat și aproape sigur aș fi luat franchețea ei drept o ofensă. Dar eu m-am simțit așa de ușurată că am găsit un aliat, pe cineva care, în ciuda părului lung și închis la culoare și a accentului de britanic de East End, îmi amintea cumva din ce în ce mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]