354 matches
-
Iordachescu Ionut Președintele Frontului Democratic al Francofonilor (FDF), Olivier Maingain, l-a numit duminică - la un miting electoral al formațiunii sale - pe președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, “european ziua, dar un naționalist flamand noaptea și în week-end,“ relatează Le Soir și La Derniere Heure, citați de
Vezi cum îl caracterizează Olivier Maingain pe Van Rompuy, președintele CE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57530_a_58855]
-
susținători adunați la centrul cultural din Woluwe-Saint-Pierre, dl Maingain a adăugat că Partidele francofone asociate acordului instituțional sunt pe cale să piardă cursa cu separatiștii și confederaliștii. Despre aceleași partide, politicianul belgian a mai spus că au sacrificat interesele fundamentale ale francofonilor de la periferia Bruxellesului și din Valonia până în punctul în care prosperitatea le este pusă în pericol. Președintele FDF a menționat că toate partidele “au rulat covorul în fața N-VA,“ cu excepția grupării sale. Însă Didier Gosuin, liderul aleșilor FDF din parlamentul
Vezi cum îl caracterizează Olivier Maingain pe Van Rompuy, președintele CE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57530_a_58855]
-
de a adopta o strategie pentru valoni și bruxellezi. “Aș putea să vă spun ca /Guy/ Verhofstadt că N-VA este extrema dreaptă... Dar dușmanul nostru nu este acesta, ci incapacitatea noastră de a face o bună analiză a situației francofonilor și de a avea o strategie,“ a declarat dl Gosuin. Federația Valonia-Bruxelles nu va fi decât o abstracție “atâta timp cât nu vom fi capabili să ne analizăm slăbiciunile și să acționăm în consecință“. Eșecul acestei federații este creșterea ratei șomajului, la
Vezi cum îl caracterizează Olivier Maingain pe Van Rompuy, președintele CE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57530_a_58855]
-
ora 19, de C.C.F. Programul mai cuprinde, în 21 martie, un concert al aceleiași formații de muzicieni din Mulhouse într-un club arădean, precum și un concurs pentru liceeni, lansat la nivel național. Între 30 martie-3 aprilie vor fi propuse studenților francofoni ateliere de inițiere în improvizația teatrală în limba franceză, animate de formatori belgieni. Atelierele vor avea ca rezultat un concurs de improvizație prezentat publicului la Universitatea de Vest, în data de 4 aprilie. M. DIANA PAVEL Festivalul de teatru „T4T
Agenda2005-12-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283502_a_284831]
-
pe care le conducem, proiect care include concerte și un workshop. Ei vin acum la Timișoara, iar noi, clasa de percuție a Conservatorului, sperăm să-i vizităm la începutul lui martie 2005“, ne-a declarat dl Doru Roman. Cadouri pentru francofoni l Prin intermediul C.C.F. În această lună premergătoare Sărbătorilor de iarnă, Centrul Cultural Francez din Timișoara oferă prietenilor instituției - cititori și cursanți - posibilitatea de a primi în mod gratuit un număr de trei cărți în limba franceză. Persoanele interesate (care pot
Agenda2004-46-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283041_a_284370]
-
cât și în străinătate. MONICA DIANA MITROI Teatru francofon l Câștigătorii concursului „Allons en France“ Concursul „Allons en France” este organizat de Ministerul Afacerilor Externe al Franței cu scopul de a-i recompensa pe cei mai buni elevi de liceu francofoni printr-un sejur tematic în Franța. La selecția organizată de Serviciile Culturale ale Ambasadei Franței la București s-au prezentat mai multe trupe de teatru francofon din țară, între care și trupa „Le cercle magique” de la Liceul „J. L. Calderon
Agenda2005-28-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283920_a_285249]
-
de la Liceul „J. L. Calderon”, iar printre câștigători s-au aflat și membri ai acestei trupe, și anume Sorina Cicea, Maria Sala și Laura Legian, ultimele două obținând mențiuni speciale. Cinci tineri români, membri ai unor trupe de teatru școlar francofon din țară, vor beneficia astfel de un sejur în Franța, delegația română fiind condusă de prof. Gabriela Năsăudean, coordonatoarea trupei de teatru francofon „Le cercle magique”. Această manifestare se desfășoară între 9 și 17 iulie și reunește 140 de elevi
Agenda2005-28-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283920_a_285249]
-
mare interes: De la exodul inteligenței la mobilitățile transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un „Spațiu de informare" asupra întreprinderilor franco-române, cu standuri ale acestora, și întrunirea asociațiilor studenților francofoni din România, inițiată de Asociația Studenților Francofoni din Iași și de Centrul Cultural Francez. Urmare a unui deziderat de veritabilă coerență, forumul constituie aspectul principal al unui ansamblu de manifestări denumit „Zilele francofoniei", ce se derulează în toată luna martie
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un „Spațiu de informare" asupra întreprinderilor franco-române, cu standuri ale acestora, și întrunirea asociațiilor studenților francofoni din România, inițiată de Asociația Studenților Francofoni din Iași și de Centrul Cultural Francez. Urmare a unui deziderat de veritabilă coerență, forumul constituie aspectul principal al unui ansamblu de manifestări denumit „Zilele francofoniei", ce se derulează în toată luna martie.
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
regional între țările partenere. La eveniment au participat peste 100 de reprezentanți ai țărilor membre și observatoare (Albania, Bulgaria, Macedonia, Moldova, România, Lituania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Republica Cehă), reprezentanți ai Agenției Internaționale a Francofoniei și ai Polului multilateral de experți francofoni în domeniul formării profesionale și tehnice. În realizarea proiectului de reformă, un aport important a fost adus și de către Colegiul Tehnic „H. Coandă“ din Timișoara, unde există și o specializare bilingvă română-franceză, cu profil administrativ, liceul timișorean fiind reprezentat și
Agenda2004-45-04-gen8 () [Corola-journal/Journalistic/283025_a_284354]
-
economice și comerciale, cei doi oficiali au exprimat satisfacția față de dinamismul investitorilor libanezi în România, care ocupă primul loc în topul investitorilor arabi. Alături de palierul economic și comercial, au fost evocate oportunități de dezvoltare a legăturilor culturale, prin intermediul cooperării în cadrul francofon sau pe linia universitară.
Ce a discutat Corlăţean la Adunarea ONU cu omologul libanez, Adnan Mansour by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35119_a_36444]
-
semnaleze diverse cazuri de copii aflați în situații de criză pot apela la Telefonul Copilului - 983 -, la care specialiștii D.G.A.S.P.C.T. preiau mesajele. MONICA DIANA MITROI Certificat european pentru un proiect jurnalistic l Conceput și realizat de elevi timișoreni francofoni După cum am anunțat, luni, 23 ianuarie, la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației din București, elevelor Diana Cojocaru și Laura Bica-Aremia de la Liceul „Jean Louis Calderon“ (redactor șef și, respectiv, redactor șef adjunct la revista „TYPO“), însoțite de
Agenda2006-04-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284669_a_285998]
-
o activitate prolifică: articole despre probleme sociale ale tinerilor, anchete, interviuri cu personalități ale județului Timiș și personalități care au vizitat Timișoara, toate prezentate on line de redactorii de la „J. L. Calderon“. Ciberjurnalul „TYPO“ a devenit un forum al tinerilor francofoni din lumea întreagă. Cu prilejul festivității, la Centrul de Informare al Comisiei Europene în România de la București a fost organizată o expoziție în cadrul căreia au fost prezentate două volume imprimate „TYPO“, CD-ROM-uri, fotografii, postere, pliante de prezentare. Expoziția a fost
Agenda2006-04-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284669_a_285998]
-
am avut mai mult parte de Grimmsmärchen ori Karl May decît de Jules Renard sau La Comtesse de Segur... Tata, medic și el, era pasionat de Zweig și Curzio Malaparte. E drept că intelectualii formați în timpul meu erau, în general, francofoni și francofili. În plus, însă, trebuie să spun, mama era și o perfectă vorbitoare de engleză, înamorată de Chesterton și Bernard Shaw, Somerset Maugham, Henry James, Emily Dickinson, mai tîrziu de Scott Fitzgerald, Faulkner și Hemingway. Faptul că am ajuns
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
plic mic în care se vor închide datele de identificare ale concurentului. Piesa desemnată câștigătoare va fi publicată în română și franceză și va fi reprezentată în cadrul manifestărilor proiectului Tandem. S. P. Atelier de creație literară l Întrecere pentru adolescenții francofoni Adolescenții născuți între anii 1987-1994, buni cunoscători ai limbii franceze, se pot înscrie, până în 20 ianuarie a.c., la Concursul Internațional de Creație Literară lansat de Atelierul de Lectură ASBL prin intermediul site-ului www. leaweb. org, care propune drept temă a
Agenda2006-01-06-cultur () [Corola-journal/Journalistic/284577_a_285906]
-
care a apărut în revista Forbes arată că franceza va deveni cea mai vorbită limbă până în anul 2050. Limba franceză se extinde cu repeziciune peste tot în lume, chiar și în Africa. În 2050, vor fi 750 de milioane de francofoni, comparativ cu 220 de milioane câți erau în 2010. Ar putea deveni cea mai vorbită limbă din lume după engleză și mandarină. Rămâne de văzut dacă așa va fi. Mai sunt și alți experți citați de Le Monde care spun
Surprinzător. Care va fi cea mai vorbită limbă peste câțiva ani by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39909_a_41234]
-
și alți experți citați de Le Monde care spun că tot engleza va ocupa primul loc la acest capitol. Datele statistice arată o viziune dinamică asupra locului pe cale îl ocupă limba franceză în lume. Potrivit datelor furnizate până în 60 % din francofoni au sub 30 de ani, la nivel mondial există peste 900.000 de profesori de limbă franceză, limba franceză este limbă oficială în 32 state membre și guverne membre ale OIF, ocupă locul doi în Uniunea Europeană ca grad de utilizare
Surprinzător. Care va fi cea mai vorbită limbă peste câțiva ani by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39909_a_41234]
-
de profesori de limbă franceză, limba franceză este limbă oficială în 32 state membre și guverne membre ale OIF, ocupă locul doi în Uniunea Europeană ca grad de utilizare, iar pe continentul african este reprezentată prin cel mai mare număr de francofoni.
Surprinzător. Care va fi cea mai vorbită limbă peste câțiva ani by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39909_a_41234]
-
speranța învierii... De unde, ideea că, înfățișându-te înaintea Forței supreme, vei da neapărat socoteala pentru tot ce ai făcut cât trăiși... Pe Miron Radu Paraschivescu, marxist de salon, cum îi ziceam, categorie inventată de mine pentru intelectualii noștri fini, majoritatea francofoni și de stânga din născare, îl preocupă moartea în ultimul timp. Mereu se gîndește la ea, mai ales de când s-a întors acasă la Văleni, de la Paris, unde a fost consultat la o clinică celebră. Autorul Cânticilor țigănești are o
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
o editură de top din Franța, să zicem Gallimard, are o cifră de afaceri de 4-5 ori mai mare decât toate editurile românești la un loc. Sau că Hexagonul are de cinci ori mai mulți cititori, la care se adaugă francofonii din Elveția, Belgia, Canada, țările magrebiene etc. Practic, tirajul cărților prozatorilor români traduși de editurile franceze pentru Salon du Livre a fost de 2.500-3.000 de exemplare, mai mare decât tirajul mediu de la noi. Din punctul de vedere al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
și nedrept, că o publicație de talia acesteia trebuie să ajungă, iată, semestrială...) impun, polemizînd, subînțeles, cu cei pentru care franceza începe să fie asimilată limbilor moarte, o imagine-caleidoscop a francofoniei. Numărul, tematic, comme d'habitude, se numește chiar așa: Francofonii/ Francophonies. De la francofonie la francofolie, trecînd prin mai potolita, decît ultima, francofilie, ne plimbă Sofia Oprescu, în Argument. Aflăm că francofoniei i-a dat cuvînt "un geograf cu nume de poet - Onésime Reclus - în 1880". Gloria ei, deci, nici nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
singur printre străini, să-l uităm în această zi măreață. Am decis să ne adunăm în Piața României din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge... Și să ne sărbătorim limba așa cum se cuvine. Afișul alăturat ne este mărturie. Trăind printre francofoni, nu puteam concepe să organizăm serbarea numai între români. AȘa se face că lângă Eminul nostru din Piața României, vor fi prezente Și personalități montrealeze, care ne vor demonstra că vorbesc limba română (!). Ați înțeles bine, există oameni de cultură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cursuri programate simultan, vă invităm să ne comunicați alegerea dvs: 14:00-14:45 Cultură și civilizație românească (istoria și geografia României). CURS ÎN LIMBA FRANCEZĂ Descriere : În urmă solicitărilor, oferim acest curs în franceză, pentru a da posibilitatea prietenilor noștri francofoni de a cunoaște cultură și specificul românesc. Cursul poate fi oferit la cerere și în engleză. Grup de varsta : clasa I primară până la sfârșitul nivelului secundar Profesor : COSMIN SOARE 14:00-14:45 Să descoperim textele din literatura română prin intermediul interpretării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
retoricii, așa arată dialogul celor două culturi aflate într-un schimb de lungă durată, cu beneficii de ambele părți. Cum ar fi fost literatura română fără Baudelaire al ei, Tudor Arghezi, sau fără Ion Minulescu, sau fără atâția alți autori francofoni și francofili până în fibrele cele mai intime ale ființei lor artistice... Și cum ar arăta literatura franceză fără un Tzara, Ionesco sau Cioran, Gherasim Luca sau Benjamin Fondane sau Nicolae Breban ? De neimaginat ! Revendicați de ambele spații, iată-i pe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lui Balzac și a lui Flaubert rămâne franceza marilor saloane. Dar unde se mai află acestea ? Starea limbii franceze depinde de vorbitorii ei. Ei o vor cultiva, practicând-o, în situații de comunicare din cele mai diferite. Iar noi, românii francofoni, vom vorbi franțuzește și ca omagiu față de istoria noastră comună. - Ca profesor universitar, la Catedra de Limbă și Literatură franceză din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, cum percep studenții D-voastră cultura franceză ? Aveți studenți care predau acum în Franța
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]