350 matches
-
Bruxelles se folosesc oficial două limbi: franceza (90%) și neerlandeza (10%). Din punct de vedere istoric, regiunea Bruxelles-ului aparține spățiului neerlandofon, franceza fiind vorbită în mod sistematic doar după stabilirea capitalei belgiene aici. În 1915, orașul avea 20% de francofoni, acest procentaj crescând la 85% în 1975. Dialectul regional vorbit tradițional este brusselara, un dialect neerlandofon cu puternice influențe franceze. Vorbitorii dialectului sunt din ce în ce mai puțini în detrimentul celor două limbi oficiale ale regiunii. Începând cu 1989, locuitorii regiunii Bruxelles își aleg
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
între cele două orașe apărând astfel o rivalitate. La sfârșitul dominației austriece, nobilimea și burghezimea din Brabant se mută treptat la Bruxelles. La nașterea Belgiei, în 1830, orașul era populat de flamanzii autohtoni, dar și de valoni, germanofoni, precum și de francofoni de origine pariziană. Valonii s-au instalat la Bruxelles ca muncitori, iar parizienii erau refugiați din urma revoluției franceze. Puterea era controlată de burghezia și de nobilimea din Brabant. Doar aceste categorii aveau drept de vot, și se preocupau de
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
o singură limbă. În secolul al XIX-lea Bruxelles a cunoscut o dezvoltare industrială, care a dus la sporirea numărului locuitorilor de origine valonă. În același timp, localnicii erau obligați să vorbească franceza. Astfel, în secolul al XX-lea numărul francofonilor a depășit numărul vorbitorilor de idiomuri brusselare și flamande. Datorită industriei, orașul Bruxelles s-a extins și a acaparat unele comune din jurul său. Din această cauză și datorită conviețurii între populația originară flamandă și muncitorii valoni, noua populație mixtă a
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
instituții. În Regiunea Capitalei Bruxeles există: Pe lângă acestea, statul federal și comunitățile franceze și flamande au dreptul de a exercita anumite competențe pe teritoriul regiunii. Numeroși membrii ai diverselor parlamente pot cumula mai multe funcții. 19 din cei 72 membrii francofoni ai parlamentului Regiunii Bruxelles sunt membrii ai Parlamentului Comunității franceze din Belgia, iar până în 2004 în aceași situație erau 6 membrii neerlandofoni care erau membrii ai Parlamentului Flamand. Actualmente votanții pentru partidele flamande aleg separat reprezentanții în parlamentul regional și
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
Comunității franceze din Belgia, iar până în 2004 în aceași situație erau 6 membrii neerlandofoni care erau membrii ai Parlamentului Flamand. Actualmente votanții pentru partidele flamande aleg separat reprezentanții în parlamentul regional și în cel Flamand. Compunerea Parlamentului Regional 2004-2009: Total Francofoni: 72 scaune Total Neerlandofoni: 17 scaune. Total: 89 scaune (72 scaune francofoni + 17 scaune neerlandofoni). Guvernul regiunii este numit de către Parlamentul regional, pe o perioadă de cinci ani, și este compus dintr-un ministru-președinte francofon, doi miniștri francofoni și doi
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
membrii neerlandofoni care erau membrii ai Parlamentului Flamand. Actualmente votanții pentru partidele flamande aleg separat reprezentanții în parlamentul regional și în cel Flamand. Compunerea Parlamentului Regional 2004-2009: Total Francofoni: 72 scaune Total Neerlandofoni: 17 scaune. Total: 89 scaune (72 scaune francofoni + 17 scaune neerlandofoni). Guvernul regiunii este numit de către Parlamentul regional, pe o perioadă de cinci ani, și este compus dintr-un ministru-președinte francofon, doi miniștri francofoni și doi neerlandofoni. Ei sunt ajutați și de două comisii lingvistice, una de fiecare
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
2004-2009: Total Francofoni: 72 scaune Total Neerlandofoni: 17 scaune. Total: 89 scaune (72 scaune francofoni + 17 scaune neerlandofoni). Guvernul regiunii este numit de către Parlamentul regional, pe o perioadă de cinci ani, și este compus dintr-un ministru-președinte francofon, doi miniștri francofoni și doi neerlandofoni. Ei sunt ajutați și de două comisii lingvistice, una de fiecare parte. Compunerea "actualului" guvern (2003) : Finațarea autorităților regionale din Bruxelles e un punct de controversă. Anumiți politicieni francofoni sunt de părere că regiunea ar trebui să
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
este compus dintr-un ministru-președinte francofon, doi miniștri francofoni și doi neerlandofoni. Ei sunt ajutați și de două comisii lingvistice, una de fiecare parte. Compunerea "actualului" guvern (2003) : Finațarea autorităților regionale din Bruxelles e un punct de controversă. Anumiți politicieni francofoni sunt de părere că regiunea ar trebui să obțină cel puțin niște mijloace suplimentare de finanțare, datorită celor aproape 100.000 de persoane ce aparțin de celălalte două regiuni, dar care muncesc în regiunea Bruxelles, și care nu plătesc impozit
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
peste 180 de membri și Asociația Europeană a studenților în Drept (ELSA), al cărei grup de inițiativă s-a constituit la Iași în 1998 și care numără 169 de membri. În al doilea deceniu post-revoluționar au mai apărut Asociația Studenților Francofoni din Iași (ASFI), înființată în 2001, Asociația Studenților Europeni Iași (AEGEE-Iași), înființată în 2003, Asociația Națională a Studenților în Științe Administrative (ANSSA), înființată în 2003 cu scopul de a contribui la dezvoltarea unei administrații performante cu specialiști competenți în gestionarea
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
august, 1993. Guvernul federal este format din miniștri și secretari de stat ce reprezintă partidele politice ce formează coaliția de guvernământ. În mod formal miniștrii sunt numiți de Rege, iar numărul acestora este limitat la 15, numărul miniștrilor neerlandofoni și francofoni fiind egal conform Constituției. Miniștrii nu sunt membri ai parlamentului, dar aceștia trebuie să răspundă pentru acțiunile lor în fața Parlamentului. Belgia fiind un stat federal, puterea executivă este distribuită între guvernul federal și guvernele regionale și comunitare. Guvernul federal păstrează
Politica Belgiei () [Corola-website/Science/303277_a_304606]
-
contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților de cercetare conjugate și interdisciplinare desfășurate la nivel național și internațional.
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
sunt monolinguale în sensul că doar partidele regionale pot porpune candidați. Singura excepție este circumscripția Bruxelles-Halle-Vilvoorde care conține cele 18 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles și 35 comune neerlandofone din Brabantul Flamand din care 6 sunt comune cu facilități pentru francofoni. Pentru a fi eligibil, un candidat trebuie să fie cetățean belgian rezident și cu o vârstă peste 21 ani. Rezultatul alegerilor din 10 iunie 2007 pentru Camera Reprezentanților: Senatul este format din 71 de membrii: 40 membrii aleși prin vot
Parlamentul Belgiei () [Corola-website/Science/311768_a_313097]
-
lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Acesta are competențe în chestiuni pe termen lung și are drept de vot identic cu Camera în chestiuni constituționale și de ratificare a tratatelor internaționale. Senatorii aleși, 25 flamanzi și 15 francofoni, sunt aleși în mod direct în trei circumscripții naționale. Din reprezentanții comunităților, 10 sunt aleși de comunitatea flamandă, 10 de comunitatea franceză și 1 de comunitatea germanofonă. Senatorii cooptați sunt 10 membrii aleși de primele două grupuri de senatori. Regulile
Parlamentul Belgiei () [Corola-website/Science/311768_a_313097]
-
membrii cooptați. Membrii majori ai familiei regale care sunt în lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Senatorii sunt aleși în mod direct în trei circumscripții naționale. Electorii sunt divizați în două Colegii Electorale: unul neerlandofon și unul francofon (din care face parte și comunitatea germanofonă). Cele trei circumscripții electorale sunt Flandra, Valonia și Bruxelles-Halle-Vilvoorde ce cuprinde Regiunea Capitalei Bruxelles și 35 comune neerlandofone din provincia Brabantul Valon care înconjoară regiunea. În circumscripția flamandă electorii pot vota doar pentru
Senatul Belgiei () [Corola-website/Science/311771_a_313100]
-
au loc alegeri pentru un Congres național, care adoptă constituția pe data de 7 februarie 1831. Deoarece majoritatea celor 300.000 membri ai colegiului electoral care a ales Congresul provin din burghezie, precum și datorită sentimentelor anti-olandeze și a convingerii că francofonii erau majoritari în noul stat, limba franceză este declarată singura limbă oficială. Pe data de 4 noiembrie 1830 la Londra se deschide o conferință despre viitorul Belgiei. Marile puteri recunosc independența Belgiei pe data de 20 ianuarie 1831. Noul stat
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
Belgia redevine stat neutru, odată cu ajungerea la putere a mișcării naziste în Germania. Perioada interbelică este marcată de renașterea naționalismului flamand. Acesta nu este balansat de o memorie națională belgiană. Pentru flamanzi memoria războiului este una inumană datorită comportamentului ofițerilor francofoni. Divizarea armatei în regimente valone și regimente flamande, precum și o politică de neutralitate au făcut ca Belgia, cu toate că dispunea de o armată de două ori mai mare decât în 1914, să nu poată face față unei noi invazii germane. Din
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
în filologie al Universității de Vest din Timișoara (2005) și doctor în istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Pen Club, membru al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în Științe Umane (ARCHES), membru al Institutului de studii comparate central și est-europene A Treia Europă, membru al filialiei din România a Societății Internaționale Toma de Aquino, membru al laboratorului de cercetare "L’Europe centrale et orientale depuis le Moyen-Âge
Ciprian Vălcan () [Corola-website/Science/308802_a_310131]
-
țării, complet enclavată în provincia Brabantul Flamand din Regiunea Flamandă. Are o suprafață de 162 km² (0.53% din Belgia) fiind astfel cea mai mică regiune. Regiunea conține orașul Bruxelles care este capitala federală și regională. Din populație ±85% sunt francofoni și ±15% sunt flamanzi. Regiunea este oficial bilingvă, franceza și olandeza fiind ambele oficiale. Regiunea este formată din 19 comune centrate în jurul orașului Bruxelles. Din motive legate de tensiunile dintre comunități, aceste comune nu au fost reorganizate administrativ la ultimele
Subdiviziunile Belgiei () [Corola-website/Science/305000_a_306329]
-
Români la nord de Dunăre și în Dobrogea, și în Aromâni, Megleno-Români și Istro-Români la sud de Dunăre. Diferențieri etnice analoge s-au produs și în celelalte populații romanice, de exemplu între Italienii de nord și de sud, sau între francofonii de nord (Francienii cu limba de Oïl) și de sud (Occitanii cu limba de Oc). În cazul Românilor și Aromânilor, "vatra străromână" se întindea la nordul liniei Jireček pe ambele maluri ale Dunării, iar diferențierea Românilor de Aromâni (și de
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
2001, i-a succedat în cele din urmă în anul 2004 lui Philipp Stähelin la conducerea acestei formații politice. Ca lider a reușit să refacă popularitatea partidului după înfrângerea electorală din 2003. La 14 iunie 2006 i-a urmat politicianului francofon Joseph Deiss ca membru în Consiliul federal, preluând departamentul economiei de la 1 august 2006. La 10 decembrie 2008 a fost aleasă vicepreședintă a Consiliului Federal pe anul 2009, iar la 2 decembrie 2009 fost aleasă in fruntea acestui organ, devenind
Doris Leuthard () [Corola-website/Science/319463_a_320792]
-
înființarea ei în 1291, Confederația a fost aproape exclusiv formată din regiuni germanofone, primele forme de literatură sunt în germană. În secolul al XVIII-lea, franceza a devenit limba la modă în Berna și în alte regiuni, în timp ce influența aliaților francofoni și a teritoriilor francofone a crescut față de situația anterioară. Printre clasicii literaturii elvețiene de limbă germană se numără Jeremias Gotthelf (1797-1854) și Gottfried Keller (1819-1890). Giganții incontestabili ai literaturii elvețiene a secolului al XX-lea sunt Max Frisch (1911-91) și
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
1819-1890). Giganții incontestabili ai literaturii elvețiene a secolului al XX-lea sunt Max Frisch (1911-91) și Friedrich Dürrenmatt (1921-90), al căror repertoriu de opere cuprinde "Die Physiker" (Fizicienii) și "Das Versprechen" ("Legământul"), ecranizat în 2001 la Hollywood. Principalii scriitori elvețieni francofoni sunt Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) și Germaine de Staël (1766-1817). Între autorii de dată mai recentă se numără Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), ale cărui romane descriu viața țăranilor și muntenilor, într-un mediu dificil, și Blaise Cendrars (născut Frédéric Sauser, 1887-1961
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
s-au stabilit la Bruxelles mai multe familii din nobilime. Sub regimul francez rolul de centru al orașului Bruxelles s-a mărit. La nașterea Belgiei, în 1830, orașul era populat de flamanzii autohtoni, dar și de valoni, germanofoni, precum și de francofoni de origine pariziană. Sub Leopold al II-lea al Belgiei orașul a cunoscut o restructurare importantă datorită numeroaselor clădiri moderne construite pentru administrația națională. În această perioadă s-au amenajat numeroase parcuri și șoselele importante, iar o serie de noi
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
de încredere din parta Camerei Reprezentanților pentru a forma guvernul federal. Consiliul de Miniștri este format din cel mult cincisprezece membri. Cu posibila excepție a Primului Ministru, Consiliul de Miniștri trebuie să fie compus dintr-un număr egal de membri francofoni și neerlandofoni. Sistemul judiciar se bazează pe codul civil ce își are origina în codul napoleonian. Curtea de Casație este instanța supremă, având sub ea Curtea de Apel. Instituțiile politice ale Belgiei sunt complexe; mare parte din puterea politică este
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
serie de guverne de coaliție de orientare creștin-democrată începută în 1958 s-a rupt în 1999 după criza dioxinei, un mare scandal legat de contaminarea alimentelor. A apărut o „coaliție-curcubeu” de șase partide: liberali, verzi și social democrați flamanzi și francofoni. Ulterior, „coaliția violet” a liberalilor și social-democraților s-a format în urma dispariției din Parlament a verzilor după alegerile din 2003. Guvernul condus de premierul Guy Verhofstadt între 1999 și 2007 a guvernat cu bugete echilibrate, cu unele reforme fiscale, o
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]