845 matches
-
făcut și o mulțime de prostii de tranziție! Dorin Popa: Da, atât am fost noi în stare să producem ca și clasă politică în acești ani, ai dreptate! Ba chiar am avut surpriza să constat, anul acesta, cu prilejul Sommet-ului Francofoniei și pe 26 sept. 2006, când am fost anunțați că vom intra la 1 ianuarie 2007 în Uniune, că biata noastră clasă politică este măcar cu un cap mai responsabilă decât presa de la noi care, în bună măsură, a găsit
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
banalitatea preparatelor nu poate să nu le fi sărit în ochi. După 1990, parcă în logica fluxului și refluxului, Franța gastronomică revine în forță. Pentru a da un singur exemplu, majoritatea restaurantelor bucureștene care au asigurat mesele invitaților la Sommet-ul Francofoniei din toamna anului 2006 nu au avut în meniuri nici un fel de bucate românești, deși este greu de presupus că nu ar fi existat, în rândul participanților, interes sau măcar o minimă curiozitate pentru specificul nostru culinar. Departe de noi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
avut în meniuri nici un fel de bucate românești, deși este greu de presupus că nu ar fi existat, în rândul participanților, interes sau măcar o minimă curiozitate pentru specificul nostru culinar. Departe de noi gândul că la o întrunire a francofoniei felurile de mâncare franceze nu ar fi cele mai potrivite, dar o notă de originalitate din partea țării-gazdă ar fi fost lăudabilă. Această scurtă trecere în revistă a bucătăriei înalte, aristocratice, ne permite să observăm absența cvasitotală a preparatelor specific românești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un viitor nesigur."692 Fig. 18 Linia cu personalitate a lui Reiser și personajul său etalon pentru infama "Hara-Kiri" Ideologia nu este vehiculată doar prin banda desenată, ci și prin comentariile la adresa ei. Hergé, belgianul creator al unui simbol al francofoniei, Tintin, a fost acuzat de fascism de către stânga franceză în anii '50 (mai cu seamă în revista Rouge, lunar al Ligii comuniste troțkiste, care a și organizat o conferință cu titlul "Tintin, agent al imperialismului american", dar ulterior și în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de exemplu m.p. de suprafață pentru individ În metroul de la ora șapte nu mai este nici p, ce să mai vorbesc de m. Apropo de noul parlament, Gelu Negrea strigă-n Universul Bucureștilor: „Le roi este mort, vive le roi!” Francofonia lui Gelu e de-a dreptul alarmantă, deoarece le roa nu este mort defel, o fi o greșeală de tipografie, ci dimpotrivă, e născut În zodia peștilor, despre care se spune că trăiesc Încă dinaintea noastră. În declarația sa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Timișoara, între 24-26 martie, la Casa „Marienheim“ (str. Aurora nr. 8) au loc zile de reculegere pentru tineri (în limba maghiară), animator fiind P. Starostka Sza- niszló SDS din Ungaria. ( L. S.) l În 20 martie, de Ziua Internațională a Francofoniei, „Romfilatelia“ a lansat emisiunea filatelică „Centenar Léopold Sédar Senghor“, în cinstea fostului președinte al Senegalului (1960-1980), membru al Academiei Franceze și cofondator al mișcării francofone. ( C. V.) l La sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) au loc hramuri ale bisericilor ortodoxe române
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
cultură și duce o politică de asimilare la vedere, în numele unui concept temeinic cetățenia. Legea din 4 august 1994 definește limba franceză ca "element fundamental al personalității și al patrimoniului Franței". Ba chiar Franța are un puternic orgoliu hegemonic prin francofonie, reușind să atragă multe state sub acest spectru cultural. Alain Dieckhoff citează pe Pierre Nora, care spunea: "Nici o țară n-a stabilit o adecvare perfectă atât de riguroasă între statul național, economia sa, cultura sa, limba sa și societatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Tipul flexionar ie-ii: am înregistrat 102 substantive: abdominalgie, apendicectomie, autoacuzație, autoeducație, autoironie, automedicație, balcanologie, bioenergie, calcemie, carmangerie, ciupercărie, claustrofobie, concatenație, conotație, contracepție, conversie, coronografie, demofobie, depresie, difuzie, diglosie, discografie, dizarmonie, ecografie, ecospecie, edentație, emisie, empatie, enterologie, etruscologie, extensie, etnie, filmografie, francofonie, frecție, frezie, hidroizolație, hiperinflație, iconoclastie, imagologie, implantologie, intelighenție, intubație, izometrie, kinetoterapie, levitație, lustrație, malnutriție, mamografie, meloterapie, metaloplastie, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microproducție, microsomie, migrație, misandrie, muzicografie, maximafilie, monosemie, naratologie, ocluzie, oscilografie, oscilometrie, paleoarheologie, paranghelie, parapsihologie, parotidectomie, pedofilie, pizzerie, pneumologie, podologie, postgaranție
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. 2 Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele frumuseții. Sunt lucruri simple care trebuie avute în atenție. Vă sfătuim, în special pe voi cele tinere, să evitați produsele cosmetice industriale pe bază de substanțe chimice. Nici frecventarea saloanelor cosmetice
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele frumuseții. Sunt lucruri simple care trebuie avute în atenție. Vă sfătuim, în special pe voi cele tinere, să evitați produsele cosmetice industriale pe bază de substanțe chimice. Nici frecventarea saloanelor cosmetice nu
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
tiparului. - În limba actuală crește ponderea numerică și funcțională a compuselor savante cu sufixoide terminate în -i-e (și nu sunt puține!)20: -algie (*rinalgie), -crație (autocrație, birocrație, tehnocrație), -fagie (*aerofagie, *energofagie), -filie (*pedofilie, *zoofilie), -fobie (aerofobie, *claustrofobie, *demonofobie), -fonie (*cvadrifonie, *francofonie), -gamie (bigamie, poligamie), -grafie (*ecografie, *filmografie, iconografie, *geooceanografie, *holodentografie, *mamografie, *scintigrafie, *serigrafie), -logie (*climatologie, *imagologie, *implantologie, *iridologie, *mediologie, *naratologie, *pneumologie, *profesiologie, *ufologie), -manie (anglomanie, *diplomanie, *eclipsomanie), -metrie (*izometrie, *oscilometrie), -patie (angiopatie, *mateopatie), -plastie (rinoplastie), -scopie (radioscopie), -terapie (electromecanoterapie, electromasoterapie*, mezoterapie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
toate volumele de poezii traduse? Câte recenzii? publicate unde (categoria publicației contează enorm) și de către cine? (Jurnaliști obscuri sau publiciști cunoscuți?) O altă eroare care s-a făcut și se mai face la noi este și miza aproape exclusivă pe francofonie. Ce ecou real, fie și francofon, a avut o traducere sau alta? O singură recenzie într-un ziar central, parizian, transmisă repede la Europa liberă nu înseamnă neapărat și succes. Este nevoie de mai multe mențiuni critice, de intrarea în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
22, IV, 37, 22 28 septembrie 1993. 40. Adrian Niculescu, prima intrare a României în Europa: pașoptiștii, in: 22, V, 37-43, 28 septembrie-3 noiembrie 1993. 41. Adrian Dinu Rachieru, Cele două Românii? (Timișoara, Helicon, 1993). 42. Al. Zub, Europeism și francofonie, in: Dacia literară, IV (serie nouă), 4 (II) 1993, pp. 3-5. 43. Istoriografie românească și sincronism european (grupaj de articole de Liviu Antonesei, Valeriu Gherghel, Al. Zub, Andrei pippidi), in: Xenopoliana, I, 1-4/1993, pp. 5-31. 44. Mircea Iorgulescu, Stânga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
relativă, la scara individului) și variație (la scara comunității, În timp și În spațiu), permanență (În transmitere) și schimbare (În Însușirea lor de către vorbitor). Ele permit un larg evantai de tipuri de apartenență, de la grupurile restrânse (argoul) până la comunități supranaționale (francofonia etc.). De asemenea, necesită adoptarea unor strategii atât personale (adaptarea vorbirii), cât și la un nivel mai general (de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul de vedere al indivizilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stilurilor de viață; ă În orice caz, pare să se admită că doar puterea centrală poate să decidă abandonarea ideologiei și a normei monolingvismului. Aceasta decide, de fapt, În ceea ce privește viitorul limbilor În Franța (și al diverselor varietăți ale francezei În cadrul francofoniei). Ea poate, prin alegerile sale politice, să faciliteze accesul la Învățământ la toate nivelurile (prin formarea de educatori specializați, crearea de posturi pentru pedagogi, programe specifice, editarea de instrumente pedagogice și de manuale, examene și concursuri). Poziția „militanților” Guvernele succesive
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
România și Franța în domeniile culturii, artei, învățămîntului, informației în special audiovizuale, științei și tehnicii și de a face cunoscute direct publicului valorile și realizările fiecăreia din cele două țări în aceste diferite domenii și, în ceea ce privește partea franceză, cele ale francofoniei. Ele pot contribui la punerea în aplicare a Acordului cultural din 11 ianuarie 1965, precum și a programelor de cooperare pendinte de ministere și alte organisme publice ale colectivităților locale sau stabilite de societăți, asociații și alte persoane particulare din cele
LEGE Nr. 27 din 6 martie 1991 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind statutul şi modalităţile de funcţionare a centrelor culturale în cele doua tari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107527_a_108856]
-
Părțile contractante favorizează cooperarea și schimburile de tineri, care se referă la: - descoperirea reciprocă a culturii, civilizației și modurilor de viață din fiecare dintre cele două țări; - democrație și drepturile omului; - solidaritate și probleme umanitare; - educație, în special învățarea limbilor; - francofonie; - activitățile din timpul liber, artistice, sportive și spirituale; - protejarea și restaurarea patrimoniului; - protejarea mediului înconjurător și a naturii; - activități științifice și tehnice în afara școlii; - inițierea în problematică economică și a vieții întreprinderilor; - formarea cadrelor, a responsabililor din asociațiile de tineret
HOTĂRÎREA nr. 333 din 16 iunie 1992 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze cu privire la cooperarea şi schimburile în domeniul tineretului şi Sporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108684_a_110013]
-
și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, luând în considerare faptul că acțiunile Uniunii Europene se bazează pe principiile subsidiarității și dezvoltării diversității culturale europene, având în vedere apartenența comună la Francofonie, dorind să dezvolte la maximum sinergiile dintre programe bilaterale și multilaterale, având în vedere: - Acordul de cooperare culturală dintre România și Regatul Belgiei, semnat la Bruxelles la 13 noiembrie 1963; - noua situație constituțională belgiană, care acordă comunităților și regiunilor competența
HOTĂRÂRE nr. 446 din 31 iulie 1998 pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia şi Guvernul Valon, pe de altă parte, semnat la Bucureşti la 21 mai 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121420_a_122749]
-
produselor și a serviciilor; - organizarea de reuniuni profesionale, seminarii, ateliere; - promovarea parteneriatului între întreprinderi mici și mijlocii; - crearea de societăți mixte; - promovarea de parteneriate locale. Articolul 5 Părțile vor colabora în cadrul organizațiilor internaționale, în special al instituțiilor europene și ale Francofoniei. Ele se vor preocupă să utilizeze toate posibilitățile oferite de aceste instituții pentru a participa împreună la programele de dezvoltare și se vor considera în acest scop ca parteneri privilegiați. Articolul 6 În vederea asigurării, urmăririi și evaluării îndeplinirii prezentului acord
HOTĂRÂRE nr. 446 din 31 iulie 1998 pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia şi Guvernul Valon, pe de altă parte, semnat la Bucureşti la 21 mai 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121420_a_122749]
-
internaționale, vizând obiective similare sau complementare. Articolul 6 Concertarea trebuie să permită miniștrilor educa��iei, care au în comun utilizarea limbii franceze, elaborarea de poziții comune, pe care le vor expune în instanțele organismelor internaționale, în special în cele ale Francofoniei. Titlul ÎI Țări membre - Proceduri de adeziune Articolul 7 CONFEMEN se compune din miniștrii țărilor membre, însărcinați cu educația și formarea la diferite niveluri de învățământ. Limba de lucru a CONFEMEN este limba franceză. Articolul 8 Oricare țară în care
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
prevăzut la titlul VIII. Articolul 12 Conferință ține, în mod normal, o sesiune, la fiecare 2 ani, într-o țară membră, care a lansat invitația la sesiunea precedentă. Ea se va reuni înaintea Conferinței ministeriale a afacerilor externe și a Francofoniei, căreia îi va transmite direct concluziile sale. Periodicitatea acestei instanțe poate, cu toate acestea, să fie revăzuta, dacă țările membre decid astfel, din rațiuni, în special de costuri materiale și financiare pe care le antrenează sau pentru a ține seama
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
sale. Periodicitatea acestei instanțe poate, cu toate acestea, să fie revăzuta, dacă țările membre decid astfel, din rațiuni, în special de costuri materiale și financiare pe care le antrenează sau pentru a ține seama de calendarul de lucru al instanțelor Francofoniei. Articolul 13 Organizarea materială a conferinței, precum și organizarea și funcționarea secretariatului, cu ocazia sesiunilor, revin țării gazdă, asistată de secretariatul tehnic permanent. În legătură cu biroul și secretariatul tehnic permanent, țării gazdă îi revin următoarele: - să fixeze dată sesiunii pe care o
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
asupra tuturor eventualelor decizii de modificare; 3. să realizeze sau să facă posibilă realizarea oricărui studiu de natură să continue și să dezvolte reflexiile și dezbaterile conferinței și să permită orientarea programării în materie de educație și de formare a Francofoniei; 4. să identifice, pentru activitățile CONFEMEN, noi mijloace în același timp umane, materiale și financiare; 5. să intensifice relațiile cu țările și cu organismele implicate sau interesate de conferința, în special cu instanțele Francofoniei; 6. să inițieze orice acțiune vizând
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
de educație și de formare a Francofoniei; 4. să identifice, pentru activitățile CONFEMEN, noi mijloace în același timp umane, materiale și financiare; 5. să intensifice relațiile cu țările și cu organismele implicate sau interesate de conferința, în special cu instanțele Francofoniei; 6. să inițieze orice acțiune vizând lărgirea să cu alte țări care îndeplinesc condițiile statutare de aderare; 7. să intensifice audiență, credibilitatea și eficacitatea conferinței; 8. să vegheze la independență conferinței și a instanțelor sale. Biroul se reunește o dată pe
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
La 17 noiembrie 2003, la Nouakchott s-a deschis un Consulat onorific al României, condus de Ould Jidana Saadna, în calitate de consul onorific. În perioada 28-29 septembrie 2006, președintele Mauritaniei a condus delegația țării sale la a XI-lea summit al francofoniei la București. La 29 septembrie 2012, a avut loc la New York, la O.N.U., o întrevedere bilaterală între ministrul afacerilor externe român și ministrul pentru afaceri externe și cooperare al Republicii Islamice Mauritania, cu prilejul celei de a 67
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]