1,405 matches
-
Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi C.3 Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4 Detalii Reducerea habitatului de pajiște stepizată ce reprezintă zona de distribuție a populației speciilor de fluturi se manifestă în special în zonele învecinate cu plantațiile de salcâm și frasin. Plantațiile cu specii alohtone invadează habitatele de pajiște reducând suprafața lor și compoziția în specii ierboase pe o mare parte a sitului, inclusiv în rezervația naturală. Toate aceste procese duc la fragmentarea habitatului larvar cu plante gazdă și formează bariere
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Reducerea habitatului de pajiște stepizată ce reprezintă zona de distribuție a populației speciei menționate se manifestă în special în zonele învecinate cu plantațiile de salcâm și frasin. Plantațiile cu specii alohtone invadează habitatele de pajiște reducând suprafața lor și compoziția în specii ierboase. Frasinul este periodic replantat prin acțiunea silvicultorilor pe zonele de pajiște. Plantațiile de pin negru, deși nu se extind ca suprafață, continuă să reducă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
datorată succesiunii ecologice a arbuștilor autohtoni în pajiștile stepizate. Reducerea habitatului ocupat de populațiile de P. bavius hungarica din cadrul sitului ROSCI0040 Coasta Lunii și rezervației naturale Dealul cu Fluturi este un impact resimțit în prezent datorită extinderii plantațiilor de frasin și salcâm din sit. Salcâmul are în mod special capacitatea de a coloniza versanți cu alunecări de teren și sol descoperit. Specia gazdă a P. bavius hungarica, Salvia nutans, preferă și ea același tip de habitat. Astfel, întâlnim o competiție
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
specii pentru spațiu pe zona de abrupt a sitului. Fragmentarea habitatului ocupat de P. bavius hungarica din cadrul sitului și rezervației naturale este un impact resimțit în prezent din cauza extinderii naturale, sau prin acțiuni de replantare, a plantațiilor de frasin și salcâm și a brâielor de vegetație arbustivă autohtonă. Toate aceste procese duc la fragmentarea habitatului larvar cu plante gazdă și formează bariere în zborul adulților. Ca urmare, atât în fază larvară, cât și în faza adultă, lepidopterele vizate sunt
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Reducerea habitatului de pajiște stepizată ce reprezintă zona de distribuție a populațiilor speciilor menționate se manifestă în special în zonele învecinate cu plantațiile de salcâm și frasin. Plantațiile cu specii alohtone invadează habitatele de pajiște reducând suprafața lor și compoziția în specii ierboase. Frasinul este periodic replantat prin acțiunea silvicultorilor pe zonele de pajiște. Plantațiile de pin negru, deși nu se extind ca suprafață, continuă să reducă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
habitatului ocupat de populațiile de C. thrips și G. borelii lunata din cadrul sitului ROSCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi este un impact resimțit în prezent datorită extinderii naturale, sau prin acțiuni de replantare, a plantațiilor de frasin și salcâm și a brâielor de vegetație arbustivă autohtonă din sit. Toate aceste procese duc la fragmentarea habitatului larvar cu plante gazdă și formează bariere în zborul adulților. Ca urmare atât în fază larvară, cât și în faza adultă, lepidopterele
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
oferă adăposturi liliecilor trebuie însemnați și protejați. ... – Îmbunătățirea calității de viață a speciilor de lilieci prin amplasarea de căsuțe / cuiburi artificiale. ... – Susținerea unui coronament cu producție mare de hrană, favorizarea speciilor de foioase specifice, cum este paltinul de munte, fagul, frasinul, specii cu abundență mare de insecte. ... – Păstrarea unei diversități naturale cu arbori și arbuști din specii autohtone. ... – Menținerea suprafețelor cu apă stătătoare și curgătoare în păduri- acestea servesc atât ca habitate de hrănire și surse de apă, cât și rute
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Delta Dunării (m)” 9516 „Zăvoi de salcie de productivitate inferioară pe locuri joase în lunca Dunării (i)” 9517 “Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (m)” 6344 „Rariste de stejar și frasin din hasmace mici (i)” 6345 „Rariste de stejar, frasin și plop din hasmace mici (i)” 8412 „Stejăret amestecat de hasmac (i)” 8413 „Rariste de stejar pedunculat si brumăriu din hasmace mici (i)” 412 „Frasinet de hasmac de productivitate mijlocie (m)” 413 „Frasinet de hasmac de productivitate inferioară (i)” 6341
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
fel Cu cel pe care l-au marcat. În plus, adresa de pe liste Era și ea altundeva. Însă pe ei nu-i deranja Că nu au date realiste. Finalul? A fost dezarmant. Căci ne-au tăiat pe loc castanul, Drept frasin deghizat sărmanul, Cu domiciliul... de flotant. Sursă foto: Internet Sursă pamflet: Cât se poate de reală Referință Bibliografică: 'PROFESIONIȘTII' / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2227, Anul VII, 04 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Manolescu
'PROFESIONIŞTII' de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 () [Corola-blog/BlogPost/377550_a_378879]
-
Nimic nu se compară cu admirația. Bach ține loc temporar lui Dumnezeu. Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate ne reînfrățesc. ********************************************* Frumusețea nu
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
îmbrăcăminte, bradul purtat la anumite evenimente mai mult sau mai puțin triste. Copacul vieții, sau sephirotul, sau chacrele și energia lor, Kundalini sau șarpele, au toate corespondent în basmele românești și în cultul nordicilor - fie celți, fie germani. Pentru ei frasinul sau stejarul și dragonul au aceeași semnificație ca și pentru indieni și iudei. Ca europeni ne putem referi la Dragon, balaurul cu șapte capete - ca și numărul chacrelor. Balaurul nostru scoate foc pe gură. Energia este uneori asemănată cu focul
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
devreme iar noaptea trecuse atât de repede încât nu avusese când să viseze ceva, îi părea rău că nu mai visase ca noaptea trecută cum zbura pe deasupra stâlpilor de telegraf, cum înălța zmei colorați de hârtie la marginea pădurii de frasini, sau cum se urca tocmai în vârful plopului scris de la Belezanka (se numea scris fiindcă cineva săpase în coaja copacului niște cuvinte foarte ciudate ca niște desene, că nimeni nu putea desluși ceva,au venit și de la partid crezând că
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
îi cunoșteam inima.Mă rog ,dar una peste alta el mă iubea,eu îl iubeam și din așa dragoste mare nu ieșeau scântei ,ci mai degraba dese împăcări.Dealurile copilăriei mele erau pline de corni înfloriți, de jugastru,salcâmi, stejari,frasini,arțari,multe,multe sălcii și flori cât cuprinde.O să mă întrebați de flori ,păi gurița leului,margarete ,sânziene,cimbrișor,mierea ursului,clopoței,laptele câinelui pe care îl rupeam.Nu mă întrebați cum mă făceam ,, totuna'' cum ar fi zis bunicul
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
sunt nenumărate și pe la noi, mai ales în zonele de munte sau la pensiuni. În jurul chioșcului creșteau niște arbuști cu tulpinile contorsionate, cum sunt cele de viță de vie din bolți, cu frunzele verzi, de forma celor de salcâm sau frasin, însă plini cu flori în ciorchini mari de până la cinsprezece - douăzeci de centimetri lungime, mov la culoare și deosebit de parfumați. De la chioșc și până la poartă era amenajată o zonă cu legume iar pe cealaltă parte a aleii o livadă cu
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
vârf de deal, Undeva spre dreapta e o ulicioară Când înfloresc pomii, parcă-i un regal. Iarba e mai verde ,aerul mai tare Și privighetoarea cântă mai duios, De pe prispa casei când privesc în zare Răsăritul este parcă mai frumos. Frasinul bătrân umbrește ograda Din el ciripesc zeci de păsărele, O ciocănitoare-mi curăță livada, Ațipesc în leagăn gândurile mele. Dintr-un vârf de gard privește o cioară Spre un colț de pâine uitat pe pervaz, Eu o las să-l
LA TARA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373237_a_374566]
-
de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții veșnice, încredere sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata fusese adusă pe lume în ziua de Crăciun. Tocmai de aceea tată-său îi dăduse numele de Cea născută de Crăciun, adică Natalia
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
propriu, pe Dunăre și apoi, în 1836, pe mare, și că numărul vaselor moldovene a crescut ulterior simțitor. Numai în anii 1839-1840 au fost construite la Galați 17 corăbii. După războiul Crimeii se construiau la Galați bastimente cu lemn (de frasin) din Bulgaria, fier din Constantinopol, funii din Odessa și Triest, pânză din Odessa. Catargele din brazi, ieftine, lucrate în Moldova, costau, unul, pentru vase de 600 tone, 62-64 franci, în timp ce la Constantinopol prețul lui era de 210-220 franci. Corăbiile construite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și variate pentru dezvoltarea industriei ușoare. Nu mai prejos de aceste considerații se situa materia primă pentru industria de construcții, îndeosebi lemnul. Pădurile ocupau la 1859, în Moldova, 971.366 ha. Stejarului i se atribuiau calități de primul rang, iar frasinul era socotit mai frumos decât în orice altă țară. Deși Moldova nu dispunea de cariere de piatră remarcabile - în această privință țara noastră era mai săracă - existau totuși câteva locuri cunoscute de unde se extrăgea piatra pentru întreaga Moldovă: Scheia, Păun
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu arborele vieții Huapa (al cărui probabil prototip este), din mitologia iraniană, care crește în mijlocul lacului mitic Vourukasha (marea primordială) și care (cf. Avesta) conține germenii vitali ai întregii vegetații. Pe de altă parte, el seamănă cu arborele cosmic Yggdrasil (Frasinul lumii) din mito logia nord- -euro peană, care susține cele trei paliere cosmice și la rădăcina căruia sălășluiește balaurul Haosului, Nidhöggr, la trunchi - capra Heidrun, iar în coroană - vulturul Wederfölmir. Aceste toposuri se regăsesc până la identitate în folclorul românesc, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
MAREȘ, Radu (3.III.1941, Frasin, j. Suceava), prozator. Este fiul Franciscăi Mareș (n. Suhoveschi), învățătoare, și al lui Gavril Mareș, agronom; la naștere a primit prenumele Radu-Mihai. Învață la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1954-1957), urmând ulterior Facultatea de Filologie la Cluj (1959-1964). A lucrat
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
al cărei comitet de redacție făcuse parte G. Tutoveanu. Puternic marcată de experiența războiului, literatura prezentă aici tematizează traumele necicatrizate încă ale acestuia. Publică poezie V. Voiculescu (Îngerul nădejdii), G. Tutoveanu, V.I. Popa, I.U. Soricu, I. Ojog, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu). Războiul este subiectul predilect și în proză, ilustrat prin schițele lui Tudor Pamfile (Căprarul Grigoruț, Zădarnica teamă, Vinovatul). Alți prozatori sunt G.M. Vlădescu, M. Lungianu, D. Iov. Printre textele inedite din paginile revistei se numără o scrisoare
FLORILE DALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]
-
cu mențiuni sumare despre apariții editoriale și unde sunt desființate volumul Morții de Al. Bilciurescu și versurile lui Cezar T. Stoika. Poezie minor confesivă dau, număr de număr, Gr. Veja, I. Giurgea, G. Bujoreanu, N. și I. Argintescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), C.Z. Buzdugan, Cornelia Buzdugan, George Pallady, George Baiculescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen. De la numărul 11-14/1922 colaborează „Zaharia Th. Stancu din Roșiori de Vede” (Scrisorile, Plângeri de toamnă, Dorință, Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
om plecat pe front este crezut mort -, scrierea lui Balzac pe care o tălmăcise în 1910, îi oferă un punct de plecare pentru cea mai reușită nuvelă a sa. Prozatorul atinge acum punctul maxim al mijloacelor narative. Drama lui Ion Frasin este trasată în linii sigure, cu sobrietate și înțelegere. Evenimentele curg fără opreliști, cu o logică a lor. Înțelepciunea protagonistului, puritatea lui sufletească îl ajută să depășească răul pe care, în egală măsură, i l-au făcut războiul și oamenii
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
de corespondență literară, unde sunt incluse un dialog epistolar între G. Tutoveanu și Emil Gârleanu, scrisori privitoare la revista „Făt-Frumos”, aparținând lui A. C. Cuza și lui Mihail Sadoveanu, și mai multe documente bârlădene cu relevanță culturală. Alți colaboratori: Zoe G. Frasin (Tutoveanu), G. Ranetti, Ion Ciocârlan, I. Beldiman. M.W.
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
, George (13.II.1920, Frasin, j. Suceava - 8.XII.1976, Suceava), prozator. Este fiul Leopoldinei și al lui Onisim Sidorovici, țărani. Urmează cursurile primare și liceale la Școala Normală din Cernăuți, absolvite în 1939. Va lucra apoi ca învățător la Bucșoaia-Frasin (1942-1944), Bașcov, județul Dolj
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]