58,680 matches
-
tocmai the voice over, adică defectul major al unui scenariu ( conform "regulilor" de creație din manualele de scenaristică, inspirate, firește, nu din 8 și jumătate, ci din succesele de public ale industriei filmului; Nu spune industrie", îi spune fratele artist fratelui stupid, obsedat să se adapteze șabloanelor de succes, oricît de cretine, ale acelei industrii).Toată istoria Hollywood-ului încape în povestea și în condiția celor două direcții fraterne... Filonul cel mai savuros al filmului de o autenticitate a nevrozei care l-
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
mișcă aerul munților și înnegresc orizontul, cum se mai poate numi cineva Sf. Gheorghe?) Această denumire medievală mi s-a părut întotdeuna o sfidare, o incredibilă obrăznicie, un atentat imperialist la ordinea politică și socială, o insultă nerușinată la adresa marelui frate de la Răsărit care și-a sigilat altarele și a transformat bisericile în staule. (Cînd Palatul de iarnă a căzut, și o dată cu el toate palatele din Urali și pînă la Rodopi și din Vladivostok pînă la Zagreb, cînd colectivizarea s-a
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
Gheorghe Ceaușescu O știre de la sfârșitul lunii iulie arată că ne aflăm aproape de încheierea totală a unei, din nefericire, mult prea lungi epoci istorice: dictatorul Cubei, Fidel Castro, și-a delegat atribuțiile pe termen nelimitat fratelui său Raul. Indiferent cum vor evolua lucrurile, starea de sănătate a omului nostru de la Havana arată că sfârșitul ineluctabil se apropie și, împreună cu el, și regimul socialist cu care și-a fericit compatrioții. Generația mea a înregistrat cu stupoare eșecul
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
Castro s-a putut salva din naufragiul care a cuprins sistemul pus la punct de Kremlin, profitând de faptul că Washingtonul așteapta ca dictatorul să cadă de la sine. Ineluctabil, momentul se apropie. Am avut ocazia să vizitez paradisul socialist al fraților Castro în toamna lui 1998, când am participat la un simpozion organizat de fundații occidentale împreună cu Academia din Havana despre evoluțiile de după Războiul Rece. Cuba este un tărâm binecuvântat: peisaje edenice, vegetație luxuriantă, o climă extraordinar de plăcută, femei splendide
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
în baza vigilenței socialiste. De altminteri, singura ședință care a avut loc într-o sală demnă de o asemenea reuniune și s-a bucurat de prezența unui public numeros a fost la deschidere, când președintele parlamentului cubanez, un apropiat al fraților Castro - nu i-am reținut numele -, a rostit o importantă cuvântare pigmentată cu permanente insulte la adresa americanilor, insulte formulate într-un stil de o vulgaritate care să-l umple de invidie și pe președintele Partidului România Mare; a fost prima
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
o exercită prin reprezentanții săi actuali asupra ei. Când vedem cât de greu se mișcă la noi lucrurile, oare cât le va trebui cubanezilor pentru a șterge definitiv și irevocabil spiritul care, în chip pervers, le-a fost inoculat de frații Castro?
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
interbelică fusese primar al comunei Răchițele, din Munții Apuseni, iar după instaurarea comunismului a devenit conducătorul unui grup de partizani. Volumul are un evident caracter polemic; el a apărut ca replică la o altă carte, Suferința nu se dă la frați, scrisă de istoricii clujeni Cosmin Budeancă și Cornel Jurju și apărută în 2002. Răchițeanu și Boc îi acuză pe cei doi istorici că i-au creat lui Șușman o imagine de erou, fără a consemna fărădelegile pe care acesta le-
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
hîrtiei. În lumea agrestă a lui Preda, ciomăgeala e un act curent care rezolvă radical conflictele. Niculae Moromete, copil încă, lovește cu măciuca un alt copil care voia să-l sperie deghizat în fantomă. Acesta se răzbună tot cu bîta. Fratele mai mare al lui Niculae, Achim, organizează un duel între acesta și adversar în care primul își ia revanșa. Începerea ostilităților este trîmbițată de fratele-arbitru astfel: "- Repede-te în el, ...pe mă-ta de urît!" Un tînăr, Birică, fură o
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
mare al lui Niculae, Achim, organizează un duel între acesta și adversar în care primul își ia revanșa. Începerea ostilităților este trîmbițată de fratele-arbitru astfel: "- Repede-te în el, ...pe mă-ta de urît!" Un tînăr, Birică, fură o fată. Fratele ei, Victor Bălosu și Birică se bat pe cîmp. Miai e bătut de Năstase care înșela oamenii la cîntarul morii, }ugurlan, lovit inițial, revine în forță și îl bate pe Năstase, un jandarm pe }ugurlan. }ugurlan bate în final jandarmul
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
tăiat o mahala întreagă, dar minte. În urma influenței turcești, în Țările Române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
primire evocă momentul nașterii autorului și comentariul sec al tatălui care îl evaluează astfel pe noul născut: "Pare mai în vîrstă decît este" și, comentează auto-ironic autorul, aceasta constatare i-a rămas mereu valabilă, ca formă și ca fond. Figura fratelui mai mare, mort la naștere și mereu evocat în familie, conduce la o reflecție despre stafii și o anume pseudo-gemelitate. Intrarea salcîm debutează ca o amintire din copilărie pentru a se transforma într-o digresiune amuzată despre nomenclatura botanică ce
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
Liviu Dănceanu Am fost să-l văd pe Enescu. Mi s-a părut oarecum singur și trist. Pe lespedea sobră de piatră, tăiată parcă de mâna fratelui Brâncuși, pesemne că demult nu s-a mai pus o floare. Am vrut să-i ofer un mărțișor. Mi-a mulțumit și m-a lăsat să înțeleg că ființa lui e rănită de faptul că sub numele său e încrustată
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
văzut descendența protagonistului din școala coloriștilor germani și în care imaginile cinematografice din Predella lui Mauro Lanza ori balaurii omofoni din Gmeeoorh de Xenakis au locuit nestingherit întinderile reverberante de la Saint-Eustache. Același Xenakis atât de asistat și de vernisat de către fratele Radu. Pentru Claudy Malherbe, școala este ordine și chibzuință; o linie de fortificații a bunului gust artistic, iar în cazul său specific, o haltă pe drumul muzicii, așa cum o domnie, de pildă, e o haltă în mersul societății. De peste două
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
acurată caracterizare a personajului lui Cage pe care am găsit-o: "se poartă ca-n western și vorbește ca Andrew Undershaft". Comportamentul se referă și la familie, pe care o domină cu o mînă. Necazul apare cînd îl implică pe fratele său în afacere - lui, warbizz-ul îi e fatal. Scenariul lui Andrew Niccol (și regizor) s-ar putea să fie prea mult pentru amatorul de mall, tocmai din cauza umorului negru împins foarte departe. Pe de altă parte, verva replicilor din voice
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
după ce a pierdut procesul cu dom' Becali... -Cori, dragă, abandonează soacră-sa Etno Tv-ul cu flebețea sa, Nicolae Guță - iar ai băut prea mult... -Eu ? Adică, E-U! Da, el... Dar, trăim zile de vară toridă. Mulți telespectatori se prind frați de cruce cu codrul lăsându-i la despărțire, prin poieni, semnele civilizației, ca să priceapă și el, codrul, că ei, telespectatorii, înțeleg să-l pregătească pentru asaltul final spre... defrișare. Că, mai bine mort, îl consolează ei frățește, decât să audă
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu, dă înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca pe o comoară încredințată lui, omul pe care îl cere Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
creștinii refuzau cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism pentru că se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului; mulți creștini proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau cultul împăratului; creștinismul aducea o religie nouă, monoteistă, morală; creștinii săvârșeau cultul în catacombe; romanii nu puteau înțelege o religie fără idoli și zei; calamitățile erau puse pe seama creștinilor. - n.n. footnote
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a propovăduit-o Hristos. Modestie în conversație, statornicie în credință, decență în cuvinte, dreptate în fapte, generozitate în ajutorări, stăpânire în conduită; a nu face nedreptate și a o ierta pe cea făcută de altul, a trăi în pace cu frații, a iubi pe Domnul din toată inima, a-L iubi pentru că-n El e Tatăl, a te teme pentru că e Dumnezeu, a nu pune nimic mai presus de Hristos, fiindcă nici El n-a pus ceva mai presus de noi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cumplit ca și Ștefan martirul cel desăvârșit care zicea: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta (Fap. 7, 60). Or, dacă el se rugase pentru cei care-l ucideau cu pietre, atunci cu atât mai mult s-a rugat pentru frați. Și după câteva cuvinte referatul continuă astfel: Din cea mai curată dragoste au luptat ei lupta cea mai grea împotriva vrăjmașului<footnote Notă Pr. Bodogae: Adică împotriva diavolului. (n.s. 67, p. 192) footnote> pentru ca odată strânsă de gât fiara să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au întors la Domnul cu totul biruitori. Și întrucât totdeauna au iubit pacea și pe noi mereu spre pace ne-au îndrumat, de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste (Gal. 5, 22). Această istorisire despre dragostea pe care fericiții martiri o aveau față de frații căzuți poate fi de folos din pricina purtării neomenești și fără de milă a celor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste (Gal. 5, 22). Această istorisire despre dragostea pe care fericiții martiri o aveau față de frații căzuți poate fi de folos din pricina purtării neomenești și fără de milă a celor care s-au arătat mai târziu lipsiți de îndurare față de mădularele lui Hristos”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, II, 5-8, în PSB, vol. 13
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mărturisim spre mântuire (...) (Rom. 10, 10)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 531) „Atunci a poruncit (împăratul prigonitor Antioh - n.n.) să fie dus la cazne cel mai mare dintre frați, dar acesta a grăit râzând<footnote Sunt cuvintele celui dintâi dintre fiii preotului Eleazar, ce au suferit moarte martirică - n.n. footnote>: Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bisericească, Cartea a Patra, XV, 31-35, în PSB, vol. 13, p. 162163) „După ce el zise amin și-și sfârși rugăciunea...”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XV-1, XVI-1, în PSB, vol. 11, p. 38) „Cu lacrimi rugau ei pe frați, având nevoie ca aceștia să facă rugăciuni necontenite pentru sfârșitul lor”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, II, 2-3, în PSB, vol. 11, p. 79) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ziceau: Aceia da, sunt într-adevăr martiri, pe care Hristos i-a învrednicit să-i ia la Sine prin mărturisire, pecetluind cu moartea mucenicia lor, pe când noi abia dacă suntem niște bieți și smeriți mărturisitori. Rugau chiar cu lacrimi pe frați, ca unii care au nevoie, ca și aceștia să facă rugăciuni necontenit pentru sfârșitul lor. Căci chiar și dacă dovedeau prin fapte tăria mărturisirii dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și curaj, totuși din frică față de Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care au nevoie, ca și aceștia să facă rugăciuni necontenit pentru sfârșitul lor. Căci chiar și dacă dovedeau prin fapte tăria mărturisirii dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și curaj, totuși din frică față de Dumnezeu opreau pe frați să-i numească martiri”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, II, 2-4, în PSB, vol. 13, p. 191-192) Răsplata martirilor de la Hristos Domnul „Iată de ce doresc și eu mai bine să mor pentru adevăr, căci față de ceea ce se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]