442 matches
-
chiar era În clipa aceea, glasul suna ca o bunăvoință, dar după cîteva minute deveni ferm, cu tăișuri, fața Îi era ușor severă. Începusem să pricep Înaintea cui mă aflu. E adevărat, n-am fost supus nici unei molestări, numai că frazarea trecuse de zona politeții Într-o marginalitate abia precaută, și-mi păru rău, nu pentru mine ci pentru el care știa să se poarte și elevat, și care-și dovedea acum o altă Înfățișare. Devenise iritat pentru că la Întrebarea «De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu Înțelesese nimic poate fusese, pentru el, un simplu gest pasager, de neluat În seamă, asemeni atîtor nimicuri fluierate ale vieții. Ea rămase Însă cu o anumită Încărcătură pe care Încerca zadarnic s-o măsluiască În cuvinte. Începu o lungă frazare despre viitor... - Viitorul, domnișoară,...reluai, dar fui Întrerupt: - E partea noastră de miracol, domnule judecător. - E adevărat. - Eu, de exemplu, mă văd de cele mai multe ori bunică, odihnindu-mă pe o bancă Într-un parc mare, plin cu flori, cu statui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
compozitoarei Carmen Petra- Bassacopol din modernismul enescian, îmbrățișând tehnici și limbaje înnoitoare ale muzicii (neobarocul, neoclasicismul, neoromantismul), pe care le-a remodelat prin și cu ajutorul substratului folcloric. Subtilitatea interpretării ce denotă o inteligență a conducerii sunetului, cald și profund, a frazării, a pătrunderii geometriei ansamblului architectonic, o datorăm solistului Ion Bogdan Ștefănescu, care este acompaniat de Orchestra de Cameră Radio aflată sub conducerea dirijorului Cristian Brâncuși. Ultima lucrare înregistrată pe CD este Suita simfonică din poemul coregrafic Miorița, op. 47 (1980
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
particularitățile fiecărei lucrări a ciclului (alcătuit din 20 de fugi și canoane). Am admirat deopotrivă coordonarea impecabilă a muzicienilor pe parcursul întregii lucrări și dialogul firesc al acestora, cât și sonoritatea plină de noblețe, remarcabilă prin profunzime, prin sensibilitate, prin subtilitatea frazării, prin dozarea atentă în plan dinamic și agogic. Muzicienii au interpretat cu profesionalism, cu discernământ, cu responsabilitate și dăruire monumentala capodoperă bachiană. Timp de o oră și 40 de minute cât a durat prezentarea lucrării, sala Ateneului a devenit o
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
cu interpretarea Concertului nr. 3 pentru pian și orchestră, în do minor, op. 37, de Ludwig van Beethoven. Abordarea acestui concert reprezintă un act muzical de maturitate, ca rezultat al unor acumulări în domeniul tehnicii și interpretării pianistice. Inteligența muzicală, frazarea, elaborarea sunetului, cunoașterea stilului beethovenian, sensibilitatea - sunt doar câteva dintre calitățile tinerei pianiste deosebit de tenace în cultivarea unui repertoriu care cere mult studiu și renunțări. La bis, a interpretat Toccata din Suita nr. 2, în Re major, op. 10 de
Pianista Sabina Oprea si violonista Aurora Zodieru-Luca by Mariana Popescu () [Corola-journal/Journalistic/83532_a_84857]
-
un bîlbâit, l-a antrenat pe solist în sfera teatrului muzical, transformându-l într-un veritabil homo ludens, obligându-l să-și exerseze umorul și capacitatea de adaptare-fulger la trecerile nu tocmai simple de la rostirea unor litere și silabe, la frazările nefisurate, de o muzicalitate care fără cusur! O prezență la fel de stenică și de surprinzătoare a fost cea a Trio-ului ”Sternin”, înființat în 2010 și alcătuit din pianista Daria Tudor - elevă în clasa a XI-a la Liceul ”Dinu Lipatti
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Și totuși am văzut ce ascundeau ferestrele semenilor mei: masacrele, îngenunchierile... Versuri ca acestea anunță încă din prima secvență a cărții din 1932 și o importantă schimbare de ton, menținută pe întreg parcursul ei: e timbrul lamentației elegiace, într-o frazare mai amplă, eliberată în mare măsură de mai vechea, strălucitoare încărcătură imagistică mai gravă acum, cu solemnități de verset biblic și cu un patos al confesiunii doar sporadic întâlnit în poemele anterioare. Avântul versificației muzicale din Colomba sau Incantații se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Clasa: a IV-a Capacitatea: exprimarea scrisă Subcapacitatea: identificarea părților de vorbire și a rolului lor în propoziții; sesizarea acordului gramatical. Scările sau graficele de autoevaluare sunt instrumente de comparare, care se bazează pe două acțiuni complementare, de ordonare și frazare, operând asupra unor produse ale activității elevilor. Fișele individuale, care reprezintă schematic evoluția, dezvoltarea unei capacități sau afirmarea unor atitudini pot fi utilizate cu succes la clasă și sunt un mijloc pertinent de autoapreciere. În urma rezolvării unei sarcini didactice în
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
de demonstrație, cu sprijinul învățătoarei. În privința profilului de dezvoltare a limbajului, acesta indica un decalaj permanent față de evoluția normală, decalaj care se reduce ape măsura terapiei logopedice, fără a putea, însă a fi compensat total. Astfel încât, la sfârșitul clasei I, frazarea era insuficient dezvoltată, vorbirea rămânând la nivelul propozițiilor simple, 2-3 cuvinte simple, uzuale. Preferă propozițiile independente, neavând încă posibilitatea de a-și exprima ideile prin coordonare și subordonare în cadrul frazei și nu putea reda succesiv logic, conținutul de idei. Pe
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor partituri destinate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cineva și, în egală măsură, sursă pentru minunate descrieri de toalete, bijuterii, interioare. Reușita este conferită de bucuria de a evoca o epocă la care V. ține mult. „Scris cu o matură stăpânire a tonului și a materiei, într-o frazare impecabilă, dar fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
rari. Chiar și la cei mai proeminenți, aflăm stângăcii în formularea considerentelor filosofice, care lasă loc obiecțiilor, atunci când lucrurile se iau în serios. Se știe, firește, că hermeneuticile și formulările tehnice ale filosofilor par prozaice multor literați. Adesea, ei preferă frazări intuitive, mai calde, chiar dacă acestea riscă să trădeze ideile. Orice credem, însă, filosofia trebuie luată ca atare. Iată un exemplu. Nu insist asupra faptului că la Kant nu avem "abandonarea" antinomiilor, cum se scrie în Eminescu incorect politic, ci asumarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se puteau citi însemnări cutremurătoare, de genul "dimineața am tradus din Verlaine, după amiază am lucrat, în tura II-a, la ecarisaj". Eram directorul Editurii "Junimea". Jurnalul trebuia publicat: mărturisea un destin tragic, într-o scriitură reținută și resemnată, cu frazare elegantă și incursiuni culturale de-a dreptul excepționale. Ar fi venit în seria deschisă de Jurnalul altui fost pușcăriaș în anii '50, țăranul bucovinean Toader Hrib ("Cronica de la Arbore", tipărită în două ediții) care, evident, pe alt palier și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fiind timpul foarte scurt (două trimestre). Se poate conchide că în privința limbajului se constată încă un decalaj față de evoluția normală, decalaj care se va reduce treptat pe parcursul terapiei logopedice. S-au obținut pași importanți sub aspect articulator și chiar al frazării și exprimării în propoziții simple. Apare în povestire foarte frecvente acel „și” copulativ, neavând încă deprinderea de a-și exprima ideile prin coordonare și subordonare. Nu reuște întotdeauna să redea logic conținutul de idei sugerat de imagine sau interlocutorul său
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unui romantic exilat în rigorile secolului XX. Viorica Toporaș, prin trăire și temperament, pare consaguină cu ilustra locatară de la Balcic, și-i dedică întreaga devoțiune. Pictînd în acuarelă locuri îndrăgite altădată de regina Maria ea evocă un timp devenit istorie. Frazarea formelor, ritmul interior,coloritul nuanțat și pur evocă un loc și restituie o absență. Delicatețea acestei pagini de jurnal intim la Balcic are sensul și valoarea unei mărturisiri. Memoria restituie o lume și valori care au fost, priza directă exaltă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
real de habaneră (cu o recomandare metronomică de ), impunându-se cu necesitate interpretarea într-o manieră exactă și precisă. În acest sens, modalitatea de accentuare a diferitelor elemente melodico-ritmice constitutive ale configurației tematice devine unul dintre aspectele vitale în demersul frazării adecvate a expresiei. Astfel, în cazul exemplului 11, accentele măsurii 17 vor marca prima bătaie și respectiv ultima a timpului întâi, pentru ca în măsura 18 să se sublinieze cea de-a doua parte a timpului secund, evidențiată, de altfel, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
recomanda în circumstanța primelor șase măsuri evitarea completă a efectului de rezonanță. Odată cu măsura 37, discursul inițiază o textură sonoră structurată pe trei planuri evolutive, care necesită a fi conștientizate de către interpret și, ulterior, „individualizate” în planul execuției, printr-o frazare diferențiată a acestora. Evoluția armonică a discursului marchează expresiv momentele esențiale ale tabloului descriptiv, subliniind climaxul primei secțiuni ( ff - măsura 47) printr-o afirmare imprevizibilă a tonalității de , o prevestire a tonalității enarmonice de do# major care va debuta în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
1913. Printr-o tehnică similară celei întâlnite în preludiile La sérénade interrompue sau Minstrels, care juxtapune imaginile în maniera secvențelor cinematografice, La Puerta del Vino surprinde prin naturalețea cu care se înlănțuie izbucnirile pasionale și exaltate ale dansului cu lirismul frazării vocale din cante jondo, originea străveche a stilului flamenco. Indicația de început mouvement de habanera - avec de brusques oppositions d’extrême violence et de passionnée douceur (mișcare de habanera cu bruște opoziții de extremă violență și de pasionată blândețe) reprezintă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
variația prin evoluția ulterioară a discursului. Această diversificare survine o dată cu măsura 23, prin secvențarea micro-unității a’ de pe sunetul sol (micro-unitatea e’), însoțită de o deplasare a entității motivice în raport cu bara de măsură, precum și modificarea plasării legato-ului expresiv în contextul frazării. Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va însoți acest tip de articulație, marcând în exclusivitate sunetele prelungite prin legato. Într-un sens contrar evoluției originare, micro unitatea f’ modifică configurația intervalică a celulei melodice extrase din micro unitatea a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
surzenia exterioară, cât la cea lăuntrică. Surzii exteriori pot fi, la urma urmei, excelenți percuționiști ai cărților. Dar surzii interiori sunt pur și simplu o calamitate: ei nu au cum să simtă cărțile, pentru că le lipsește empatia legată de euritmie, frazare etc. Le lipsește capacitatea de audibilitate a acestei lumi prin intermediul cărților. Cred că într-o situație identică mai sunt doar ciungii: pare să fie de-a dreptul sinucigaș să nu poți atinge cărțile, să nu le poți pipăi cu buricele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
din anii ’50.“ Meira Farkas a studiat și cântat cu Wilhelm Kempff, iar în perioada ei americană, cu interpreți legendari ca Pablo Casals sau Rudolf Serkin. De la Meira Farkas, Cătălina Butcaru a învățat „multă muzică de cameră, și-a perfecționat frazarea, marile structuri, modul de formare a sunetului“. O a treia întâlnire decisivă a fost cu pedagogul rus, stabilit în Austria, la Graz, în 1991, Alexandr Satz, „o personalitate covârșitoare“, elev al unui pianist legendar, Vladimir Sofronițki. Celor trei maeștri care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult cu cât ideile și observațiile sale te invită să-ți verifici propriile opinii, să cauți un răspuns rațional la numeroase întrebări și neliniști ce agită publicul în ultima vreme. De pildă, marea manipulare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult cu cât ideile și observațiile sale te invită să-ți verifici propriile opinii, să cauți un răspuns rațional la numeroase întrebări și neliniști ce agită publicul în ultima vreme. De pildă, marea manipulare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]