381 matches
-
fascismul se dezvoltă repede. În toamna anului 1921, el are deja mai mult de 300.000 de membri și se transformă în Partidul Național Fascist care își crează un program în care profesiunile de credință naționaliste și reacționare vor înlocui frazeologia antiburgheză. Dar alegerile din 1921 îl decepționează pe Mussolini care nu reușește să aducă decît 23 de fasciști în noua Cameră în care sînt aleși 122 de socialiști și 107 "populari". Astfel, șeful Partidului Național Fascist hotărăște să recurgă din
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
radical diferit de regimurile totalitare, mussolinist sau hitlerist. Fascismul stricto sensu este și el prezent în aceste țări, sub forma originală a "fascismului ca mișcare", iar în acest sens, numeroase organizații își au obîrșia în acesta prin ideologia lor, prin frazeologia revoluționară și prin violența metodelor Inlosite, trăsături care sînt efectiv de esență fascistă. Ori rapor-i urile existente între aceste mișcări care contestă ordinea exis-irntă și regimurile autoritare care domnesc în această parte a l uropei sînt rareori dintre cele mai
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care a fost câteodată și confundat -, Ș. a lăsat și o tragedie, Catilina (1886), în versuri destul de stângace. Încercându-se în proză, a redactat aproape în întregime romanul În țară, rămas în manuscris, fără a reuși să treacă de o frazeologie searbădă. SCRIERI: Virtutea militară. 1877, București, 1878; Poezii lirice, București, 1883; Biserica Episcopiei Argeșului. Istoria și descrierea ei, București, 1886; Catilina, București, 1886; Jubileul lui 1848, București, 1898; Legende, balade și poezii, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Constantin Mille, Săptămâna literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
care urmăresc realizarea specifică, în cît mai multe limbi, a unor fenomene și categorii gramaticale mai generale (negația, interogația, pronumele relative etc.), lucrările în care se acordă un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și cu structurile lingvistice din alte limbi romanice. Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
cu alte metode și interese, de către folcloriști e o opțiune interesantă și profitabilă. în cazul românei se vede destul de bine că preocupările folcloristice și literare legate de proverb au fost mult mai numeroase și mai constante decît cele lingvistice asupra frazeologiei. De la culegerile clasice - Iordache Golescu, Anton Pann, Iuliu Zanne, I.C. Hințescu, M. Gaster, neomițînd pe G. Baronzi sau pe M. Schwarzfeld, cu Practica și apropourile lui Cilibi Moise, citînd texte din Calendare sau reviste precum Comoara Satelor - se ajunge pînă
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
morți", conform căreia critica (și, în consecință, nici istoria literară, pentru a nu mai vorbi de memorialistică) n-ar mai trebui să-i discute pe autorii decedați. Falsul formează sarea și piperul textului. Dintr-o sămînță de neant, pornește o frazeologie stufoasă din care decupăm: Ce mi-au auzit urechile zilele trecute? Că nu știu cine a mîncat un mort! Știrea era prezentată ca un fapt senzațional și pusă sub umbrela mizeriei materiale și morale actuale. Se invocau cerurile, soborurile de preoți, se
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
Rodica Zafiu În Craii de Curtea-Veche există o comparație atribuită frazeologiei populare, dar deloc comună, ba chiar șocantă prin asocierea contrastantă și prin ambiguitate. În descrierea farmecului apus al Penei Corcodușa, sunt pomeniți ochii „mari verzi, verzi-tulburi, lături de pește cum le zice românul, genați și sprâncenați, cu privirea cam rătăcită
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
Tonul trebuie neapărat să fie de sfîrșit de lume, iar hiperbola groasă trebuie să acopere fleacul pe care îl spui. Rețeta de obicei nu dă greș: orice banalitate e bună dacă o rostești cu gravitatea unui oracol. Rezultatul e o frazeologie gongorică care dă impresia de profunzime. Numai că dincolo de luciul vorbelor nu se ascunde nimic. Citatul de mai sus deschide un articol despre fotbaliști: Maradona și Messi. Nu putem decît să regretăm că Traian Ungureanu nu a rămas un comentator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
nu Europa, ori țara, ci utilizarea bombastic-frauduloasă a celor două noțiuni. De aici și actualitatea lui, frapantă. După 1989, și România, și Europa au fost introduse în atâtea propoziții goale, circumstanțiale, conjuncturale, încât referentul s-a văzut evacuat dintr-o frazeologie abundentă și redundantă. Așa cum România nu poate fi înțeleasă corect - ci ca o caricatură - din colecția revistei "România Mare", nici Europa (prin care înțelegem Europa Occidentală) nu se lasă descifrată din discursurile de plastic ale europeniștilor de serviciu. Ca să apelez
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
în tot restul teritoriului românesc. Oricum, rinichi e forma care s-a impus în limba literară, în vreme ce rărunchi a rămas un cuvînt învechit și popular - care apare în unele dintre cele mai vechi texte românești și care a dezvoltat o frazeologie destul de bogată (a fi cu seu la rărunchi "a fi om înstărit"; a prinde seu la rărunchi "a se îmbogăți"; a i se rupe rărunchii de milă "a-i fi foarte milă" etc.). De fapt, cuvîntul are și un înțeles
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
I, 3), „o tăiași groasă, nene” (ibid.), „aoleo! ce dă mai fluturi!” (II, 6), „Aoleo! mi-a scăpatără pă dinainte!” (II, 7), „aoleo! ne-a pocnitără-n pălărie” (ibid.). Cele mai multe replici sunt colocviale, cu o prezență puternică a lexicului și a frazeologiei jocului de cărți, inclusiv a formulelor într- o franceză aproximativă (goană dă fante, mazu, paroli, chit a dublu, setleva, chensleva etc.). În limbajul unor profesioniști ai trișatului la joc, e normal ca unele dintre aceste formule să fi căpătat sensuri
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
să ia naștere o nouă cultură și nici formalismul nu mai puteau răspunde cerințelor unei epoci care încă abia mijea, din punct de vedere politic, după înlăturarea monarhiei și instaurarea regimului republican cu primele jaloane ale socialsimului". Putregaiul unei atari frazeologii apare foarte extins. Ușoarele detașări de tendenționismul comunist, al cărui principal promotor a fost poetul, au un iz comic. E ca o parodie de sine, involuntară: "Era teza noastră de a combate atît orice tendință formalistă sau, hai să zicem
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
în spațiul public, confruntările savant-mahalagești transmise în direct la TV, intervențiile specialiștilor în sociologie și ale formatorilor de opinie pricepuți la toate, ochiul și timpanul strecurate în marea hărmălaie de către lucrătorii SRI, proiectele de construcție a unei uriașe catedrale ortodoxe, frazeologia bombastică a politicienilor și credințele fierbinți ale diferiților misionari, în fine, proiecțiile milenariste, clepsidra întoarsă din care se scurg ultimele fire de nisip dinaintea sfârșitului lumii: toate aceste structuri epice vin, parcă, gata preparate din piață și din stradă, scene
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
Lovinescu nu a făcut-o. Într-un Paris mustind de simpatii comuniste, ea a scris fără menajamente împotriva curentului dominant. Și a făcut-o într-o vreme cînd Sartre era adulat pentru militantismul său comunist și cînd Pierre Daix, folosind frazeologia injurioasă a epocii staliniste, scria în Les Lettres Françaises că informațiile privind lagărele de concentrare sovietice este o invenție propagandistică a serviciilor secrete occidentale, și că Viktor Kravcenko, unul dintre primii mărturisitori ai ororilor universului stalinist, este o marionetă plătită
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
petrecută în acel spațiu fiind bătaia, gestul de a ieși pe interval (sau la bătaie) are, simbolic, valoarea de provocare... Are loc astfel (ca și în cazul adjectivului penal) un proces interesant de pătrundere a neologismelor culte în lexicul și frazeologia argotică, prin intermediul limbajului juridic sau administrativ cu care deținuții vin în contact. Cuvintele închisorii sînt folosite de argotizanți, prin extindere, și în afara ei, în spații publice considerate, în mod similar, de recluziune și constrîngere (armata, școala) și, prin analogie, chiar
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
locul intelectualului, de raporturile ideologiei cu infrastructura, ei n-ar fi decît niște oportuniști, angajați - altfel cum? - "într-un soi de lichidare pur oportunistă și cinică a tradiției leniniste". Gauchism-ul lui Phillip Sollers transpare așadar cu necruțare de sub stratul unei frazeologii aparent nonangajate, punînd-o în mare dificultate. E o postură proprie unui număr apreciabil de intelectuali francezi din anii 1970-1980, de cînd se pare că datează interviurile lui Nicholas Catanoy și care încă nu a dispărut. Expresie a unei bune stări
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
autorul constituie "ilustrațiile în text" ale caracterizării generale. Iosif Broz Tito, primit la noi, în 1956, ca "noul Papă la Roma III", "este numai un comitagiu balcanic, o unealtă oarbă, cînd în mîna Londrei, cînd în mîna Moscovei", cu o "frazeologie stereotipă, scoasă din rezoluții", care "înșeală și pe unii, și pe alții, făcîndu-și mendrele, sindrofiile și cumetriile lui balcanice". De Lucrețiu Pătrășcanu, care i-a devenit cumnat, memorialistul s-a simțit decepționat de la primele contacte. "Omul nu mi s-a
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Rodica Zafiu E un fenomen cunoscut și universal: discursul publicitar contribuie la îmbogățirea inventarului de expresii și locuțiuni al limbajului colocvial (despre efectele publicității asupra frazeologiei românești a scris în ultima vreme Liviu Groza). Publicitatea beneficiază de difuzarea maximă (pe care în deceniile de dinainte de 1989 o cunoșteau la noi doar discursul politic oficial și manualele unice), dar e dezavantajată de efemeritate: cele mai multe dintre mesajele sale
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
gnoseologic, etic, estetic și pragmatic. Intenția e augustă, dar rezultatul e din categoria clișeelor care exasperează prin sonorități de pahar spart. Cartea e un model de creștere fractalică prin repetarea pînă la repudiu a poncifelor savante, căci oriunde deschizi cartea, frazeologia care te întîmpină e placidă și inexpresivă: „Prin, contrast, la nivelul praxisului, abundența replierii pe sine vădește vocația înalt cognitivă pe care o presupune angajamenul vital și o necesară convergență către tenacitatea răbdătoare a unei întârzieri înțelepte care evită de la
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
Mușatini, cu plăieși, logofeți și zimbri, la toate serbările naționale și omagiile aduse eroilor neamului, într-un stil propriu, arhaizant, cu cuvinte alese din cronicari și din cărțile bisericești, �românizând" totul: pe Dumnezeu, credința și guturaiul; totul împotmolit într-o frazeologie umflată, saturată de adjective goale, dar �neaoșe"; ziua de naștere a unui bărbat politic, sub pana lui, se înscria �în calendarul emoției și închinării obștei românești". Expresii ca: �dârzeniile și vârtoșeniile neînfricate românești", �străduințele voievodale în oblăduirea vladnicei energii românești
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
urmă: totuși, câinele sur (în locul celui surd) era doar un exemplu de pierdere a motivației, nu și de îmbinare absurdă. Părul de găină e cu atât mai interesant: arată cât de mult contează în utilizarea limbajului - și mai ales a frazeologiei - obișnuința, familiaritatea cu o secvență sau o structură prefabricată - și cât de puțin este luată în seamă motivarea ei logică. Expresia dovedește și rolul esențial pe care îl are în variația lingvistică asemănarea fonetică. Evident, a i se face părul
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
seamă, și asta tocmai din cauza unor fraze terne și interminabile, cărora autorul, inspirat parcă de cel mai malefic înger sfătuitor pe care l-a avut vreodată un scriitor, le-a căzut pradă împotriva voinței sale. Un spirit de rasă căruia frazeologia i-a fost fatală. Genul de intelectual cu natură amfoteră: jumătate din el de o aciditate analitică de mare clasă, cealaltă jumătate de o serbezime de bază răsuflată. Oricum, un autor al cărui exterior livresc a lucrat sistematic împotriva interiorului
Binefacerile secretului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8159_a_9484]
-
control, rămân scenele grotești portretizând decrepitudinea fizică și psihică (vezi familia titularei barului) compatibile cu disputele damelor de pripas, zise și de companie, când limbajul coboară spre argou și măscări. Câteva pagini mai la vale, același limbaj urcă la cotele frazeologiei delirante: londronienii (un fel de slujbași ai Castelului, fără studiile superioare ale naratorului) încing un adevărat simpozion al enciclopediștilor tip Umberto Eco. După ce este evocat Guicciardini, să zicem, farsa etilică se transformă într-o involuntară încăierare menită să-l salveze
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]