571 matches
-
în mod sumar. Atacul prin surprindere condus de Nelson, a făcut ca dintre 13 nave franceze, 11 să ajungă pe fundul mării sau să fie capturate de englezi. Doar două nave franceze se salvează "Généreux" și "Guillaume Tell" și două fregate "Diane" și "Justice". Confruntarea navală din anul 1798, a rămas un punct de referință în cărțile de istorie. Practic, Nelson, privându-l de flota lui, l-a izolat pe Napoleon în Egipt. Bătălia stabilește superioritatea marinei engleze și este o
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
nu spânzurat, dar Nelson la dorința reginei Maria Carlota (prietenă apropiată cu amanta sa, Lady Hamilton) ,îl refuză și ignoră cererea instanței de a-i da 24 de ore timp lui Caracciolo să se pregătească. Caracciolo este spânzurat la bordul fregatei napolitane "Minerva". Nelson îi ține pe iacobini închiși și aprobă un val de execuții, în pofida cererilor de clemență ale reginei Maria Carlota și ale lui Lady Hamilton. Când navele de transport pentru iacobini, sunt într-un final autorizate să poarte
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
îl face pe Napoleon să-i ordone generalului François Étienne de Rosily Mesros, să meargă la Cadiz, pentru a prelua comanda flotei. Totuși, Villeneuve decide să navigheze înainte de sosirea succesorului său. În 20 octombrie 1805, flota franceză este reperată de fregatele de patrulă britanice, iar Nelson este informat că se îndreaptă spre vest. La 4 dimineața în 21 octombrie, Nelson ordonă ca HMS "Victory" să se îndrepte spre flota inamică și semnalizează restului flotei sale să se pregătească de luptă. În
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
nu fi ușor de identificat de către lunetiștii inamici. Dar Nelson îi răspunde că este prea târziu să se schimbe și, în plus, decorațiile sunt medalii militare pe care nu îi este teamă să le arate inamicului. Căpitanul Henry Blackwood de pe fregata HMS "Euryalus", îi sugerează lui Nelson să vină pe nava lui pentru a vedea mai bine lupta. Nelson refuză, și deasemenea refuză sugestia lui Hardy de a lăsa HNS "Euryalus," comandată de Blackwood să vină înaintea lui "Victory" pentru a
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
dintre Caroline Matilda și Christian s-a încheiat prin divorț în aprilie 1772. După divorț, Struensee și complicele său Enevold Brandt au fost executați la 28 aprilie 1772. La 28 mai 1772, Caroline Matilda a fost deportată la bordul unei fregate britanice la Celle, cu reședința la Castelul Celle de pe teritoriul german de Hanovra al fratelui ei. Nu și-a mai văzut niciodată copii. La Celle, ea a fost cunoscută pentru caritate ei față de copiii săraci și orfani. De asemenea, s-
Caroline Matilda de Wales () [Corola-website/Science/316484_a_317813]
-
cunoscut de vizitatori. Cel mai mare dar și cel mai puțin colorat din cele trei specii este pescărușul mascat, a cărui față dar și vârfurile penelor sunt acoperite de pete de culoare neagră, contrastând cu albul imaculat de pe restul corpului. -"fregatele": Pirații din Galápagos sunt aceste păsări enorme, din care există două specii: fregata uriașă și fregata magnifică. Văzute în aer, aceste creaturi de forma unui pterodactil seamănă cu o creatură venită din vremea dinozaurilor. În timpul ritualurilor de împerechere masculii își
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
cele trei specii este pescărușul mascat, a cărui față dar și vârfurile penelor sunt acoperite de pete de culoare neagră, contrastând cu albul imaculat de pe restul corpului. -"fregatele": Pirații din Galápagos sunt aceste păsări enorme, din care există două specii: fregata uriașă și fregata magnifică. Văzute în aer, aceste creaturi de forma unui pterodactil seamănă cu o creatură venită din vremea dinozaurilor. În timpul ritualurilor de împerechere masculii își umflă porținunile de piele de culoare roșie din jurul gâturilor până ce acestea ajung ca
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
este pescărușul mascat, a cărui față dar și vârfurile penelor sunt acoperite de pete de culoare neagră, contrastând cu albul imaculat de pe restul corpului. -"fregatele": Pirații din Galápagos sunt aceste păsări enorme, din care există două specii: fregata uriașă și fregata magnifică. Văzute în aer, aceste creaturi de forma unui pterodactil seamănă cu o creatură venită din vremea dinozaurilor. În timpul ritualurilor de împerechere masculii își umflă porținunile de piele de culoare roșie din jurul gâturilor până ce acestea ajung ca niște baloane gigantice
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
Greciei" în loc de "rege al grecilor", care ar fi implicat și milioane de greci aflați încă sub stăpânire turcească. Tânărul prinț de nici 18 ani a ajuns în Grecia cu 3.500 de trupe bavareze și trei consilieri bavarezi la bordul fregatei britanice "Madagascar". Imediat a adoptat costumul național grec și numele său elenizat, "Othon". Domnia lui Otto este divizată în 3 perioade: a. anii regenței, 1832 - 1835 b. anii monarhiei absolute 1835 - 1843 c. anii monarhiei constituționale 1843 - 1862
Otto al Greciei () [Corola-website/Science/318368_a_319697]
-
criza molipsindu-ne-o cu falimentul lor. Iar, când pe scaunul ocupat de acesta (vedeți, nu zic „sofa” ca la Înalta Poartă) a venit din nou un cetățean al Marii Britanii, vântul de la pupa s-a întors spre celebra afacere cu fregatele luate de la fier vechi cu preț ca de noi. Dar vremurile acelea scuzabile ca „ tranziție” au trecut, Înalta Poarta nu mai are beilic la noi, nici noi nu mai avem capuchehaie la ei, ci am căpătat scaun stabil la masa
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
militar este de producție franceză, cum ar fi: avionul de vânătoare Rafale, Portavionul Charles de Gaulle, rachetele Exocet și tancul Leclerc. Cu toate că Franța s-a retras din proiectul Eurofighter aceasta investește în numeroase proiecte europene cum ar fi Eurocopter Tiger, Fregate multifuncționale, demonstratorul UCAV nEUROn și avionul Airbus A400M. Franța este una dintre țările recunoscute oficial ca „State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleară, cu 350 ogive nucleare fiind a treia putere nucleară. Împreună cu armata Regatului Unit, armata
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
de pe 25 septembrie, Codrington a priimit asigurări verbale că otomanii vor înceta acțiunile navale și terestre din Grecia. După aceste deiscuții, Codrington și-a retras forțele de sub comanda sa în apele insulei Zakynthos aflată sub control britanic, lăsâd doar o fregată la Navarino să țină sub observație flota otomană. Otomanii au încălcat însă în scurtă vreme promisiunea făcută. Ibrahim a fost înfuriat că, în vreme ce el trebuia să respecte încetarea focului, se părea că grecii se bucurau de bunăvoințlui Codrington pentru continuarea
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
tunuri de 18 livre și cu tunuri de 9 până la 12 livre pe suprastructuri (pe semidunetă și teugă). Prin contrast, tunurile marinei erau de 24 sau 32 de livre (uneori încă două tunuri „carronade” de foarte mare calibru pe suprastructuri). Fregatele mari era vase cu două punți cu 50-60 de tunuri, iar cele mai mici cu o singură punte aveau 24-44 tunuri. Cele mai multe vase aliate erau totuși veterane ale războielor napoleoniene. Doar nava amiral a lui Codrington era una de model
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
tunuri. Cele mai multe vase aliate erau totuși veterane ale războielor napoleoniene. Doar nava amiral a lui Codrington era una de model nou, HMS "Asia", lansată 1824, iar "Genoa", o navă franceză rechiziționată de britanici, era lansată în 1816. Francezii trimiseseră trei fregate moderne, iar De Rigny își stabilise cartierul general pe modrena fregată cu două punți "Sirène". În total, aliații aveau 22 de corăbii cu 1.258 tunuri. Otomanii aveau în golful Navarino 78 de corăbii cu 2.180 de tunuri (nu
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
nava amiral a lui Codrington era una de model nou, HMS "Asia", lansată 1824, iar "Genoa", o navă franceză rechiziționată de britanici, era lansată în 1816. Francezii trimiseseră trei fregate moderne, iar De Rigny își stabilise cartierul general pe modrena fregată cu două punți "Sirène". În total, aliații aveau 22 de corăbii cu 1.258 tunuri. Otomanii aveau în golful Navarino 78 de corăbii cu 2.180 de tunuri (nu sunt luate în considerație vasele mici și cele incendiare) . Deși aparent
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
mari mare și o acuratețe superioară a focului decât cei otomani. Aliații dispuneau de o superioritate substanțială o vaselor de primă linie: 10 vase de linie, față de doar 3 ale otomanilor. Acest avantaj era doar parțial depășit de cele 7 fregate cu două punți otomane, față de doar una aliată. Majoritatea vaselor otomane erau unele de capacitate mai mică: 58 de corvete și bricuri, care nu erau de mare folos în fața corăbiilor grele aliate. Ele dispuneau de o capacitate de foc mică
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
vaselor în formație „potcoavă”, cu un capăt în dreptul fortului Navarino și cu celălalt la coasta sudică a insulei Sfactiria, în ambele capete bucurându-se de sprijinul bateriilor de coastă. Prima linie era compusă din nave grele (vase de linie și fregate mari). A doua linie era compusă din restul fregatelor și corvetele mai mari. Linia a treia linie era compusă din vasele mai mici. Ideea era ca vasele mai mici să poată să tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
Navarino și cu celălalt la coasta sudică a insulei Sfactiria, în ambele capete bucurându-se de sprijinul bateriilor de coastă. Prima linie era compusă din nave grele (vase de linie și fregate mari). A doua linie era compusă din restul fregatelor și corvetele mai mari. Linia a treia linie era compusă din vasele mai mici. Ideea era ca vasele mai mici să poată să tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind în același timp protejate împotriva atacului aliat de vasele
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
pentru contracararea intruziunii străine în baza navală. În acest moment au izbucnit luptele la intrarea în golf. Codrington a pretins că ostilitățile au fost deschise de otomani. Luptele au debutat după cum urmează, în conformitate cu sursele aliate: Căpitanul Thomas Fellowes la bordul fregatei "Dartmouth" și sprijinit de șase vase mai mici (2 bricuri și 4 goelete) a luat poziție la intrarea în golf, având ordinul să țină sub observație corvetele și vasele incendiare otomane din flancul stâng al otomanilor. În timp ce navele aliate continuau
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
urmat a fost mai mult una de uzură, în care a contat foarte mult superioritatea aliaților în numărul și calibrul tunurilor. Fazele luptelor por fi rezumate astfel: În jurul orei 16:00, toate cele trei nave de linie otomane și cele mai multe fregate din prima linie fuseseră scoase din luptă. Vasele otomane mai mici din liniile a doua și a treia au fost atacate după aceasta de navele de linie aliate, care în ciuda distrugerilor suferite, erau încă operaționale. De-a lungul luptelor, Codrington
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
care le-a raportat Letellier lui Codrington au fost de aproximativ 3.000 de morți, 1.109 răniți. Din întreaga flotă otomană au mai rămas în stare să navigheze doar 8 vase: un vas de linie cu catargele rupte, două fregate și cinci corvete. Codrington a raportat pierderea a 181 de soldați morți, 480 răniți (inclusiv fiul mai mic al lui Codrington, care servea ca aspirant pe "Asia"). Mai multe vase aliate au fost grav avariate. Vasele de linie ruse "Azov
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
înaintat pe Farragut la gradul de viceamiral. După război, el a fost promovat apoi la gradul de amiral la 25 iulie 1866. Ultima sa misiune activă a fost la comanda Escadrilei Europene între 1867 și 1868, a cărei navă-amiral era fregata cu aburi USS "Franklin". Farragut nu a fost niciodată trecut în rezervă, o onoare acordată doar altor șase ofițeri ai Marinei SUA. Farragut a murit la șaizeci și nouă de ani la Portsmouth, New Hampshire, de un atac cerebral suferit
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
Afganistan și alte câteva sute în Kosovo, ceva mai mulți în Irakul distrus până la sursele de petrol. Tot din martie, dar 2011, a început un război asemănător într-o altă țară producătoare de petrol, Libia, unde România participa cu o fregată pe Mediterana. În Uniune avem obligații, nu și dreptul de "a intra în spațiul Schengen", potrivit planificării. Din nou se aplică vechile discriminări față de Est. Iar guvernanții neeficienți rămân nesancționați atât interior, cât și în noile foruri interguvernamentale și supranaționale
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Dâmboviței. Se circula infect, bară la bară, italienește; o secundă dacă rămâneai pe loc, îți tăia cineva fața. Dâmbovița mirosea a nămol și frunze sleite; o simțeai chiar și prin geamurile închise. Mi-o imaginasem odată traversată de șlepuri și fregate, cu pasarele luminate-n zeci de culori și poduri mobile, ridicându-se până la vârful copacilor, ca în Amsterdam sau la Anvers. O mică iluzie inofensivă, un fragment de realitate virtuală; prin cocleala jumătate solidă, jumătate apoasă, nu avansai nici cu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se ridica mare, rotund și roșu, amintind de vara care abia se terminase și de cerul Înalt și strălucitor al tuturor Începuturilor de călătorie. 17 septembrie 1463, Marea Adriatică, În largul Coastei dalmate Cei cincizeci de Apărători se Îmbarcaseră pe o fregată rapidă, cu trei catarge, adaptată și la Înaintarea prin vâslire În cazul unei scăderi a vântului. Nava, numită „Esperanza”, era mult mai mică decât o galeră de război, dar era bine construită și putea folosi la maximum puterea celei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]