452 matches
-
Măgura, Chioasa și Satul Nou. Satul se află așezat la 4 km de Măgura Slătioarei, la 15 km de Horezu, zona de importanță turistică deosebită prin două obiective UNESCO respectiv Mănăstirea Horezu și biserica Viorești (din localitatea Gorunești, cu celebra friza a potecașilor, amintind de ocupația austriacă a Olteniei după pacea de la Pasarowitz, cănd granița se află chiar la Râpile Slatioarei, o formă geologică care se întinde pe versantul vestic și sudic al Măgurii, formată din șiroiri de noroi sălbatice ..alături de
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
arhitectură baroc în componența sa. Arcul de triumf bucureștean, inspirat la rândul său de Arcul de Triumf din Paris, terminat în 1922, arhitect Petre Antonescu, este mai elegant, mai suplu, fiind cel mai "baroc" din aceste trei monumente ale victoriei. Frizele și bazoreliefurile care îl acoperă sunt realizate din marmură românească de la Rușchița, conferindu-i eleganță, prestanță și prezență inconfundabilă în peisajul bucureștean. Cuvântul care se folosește astăzi pentru a desemna barocul în toate limbile este de origine portugheză ("barocco"), trecut
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
această denumire în cinstea Arhanghelului Gabriel. Ea este frumos împodobită cu bazoreliefuri ce conțin imagini orientale stilizate ale unor plante și animale. Interioarele, cândva aparținând unor bogați comercianți armeni, se remarcă datoria dispunerii frumoase a ferestrelor lor duble, ce conțin frize pictate și tavane cu grinzi frumos șlefuite. Cu toate acestea, nimic din atmosfera interioară sau exterioară, degajată de aceste case nu trădează opulență ci, dimpotrivă, persistă un simț estetic echilibrat al arhitecturii, supus în special funcțiunii sale habituale. În ultimii
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]
-
1896) își expune lucrările la Salonul Artiștilor Independenți și la galeria Bing. Munch se îndepărtează de limbajul artistic impresionist, fiind mai interesat de valorile decorative și de expresivitatea liniilor. În cadrul expoziției "Secesiunii" din Berlin (1902) expune 22 tablouri din ciclul "Frize de viață". La Berlin, face primii pași în domeniul graficii și execută în special "acvaforte" și litografii. În toamna anului 1908 se internează într-o clinică din Copenhaga din cauza unei accentuate depresiuni afective. În 1910 începe lucrările de decorare a
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
legate una de cealaltă. În viziunea lui Munch, femeia iubită se confundă cu Madonna suferinței. Femeia cu sânii dezgoliți și părul despletit, cu capul lăsat pe spate este în culmea extazului iubirii. "Dansul vieții", cel mai mare tablou din ciclul " Frizele de viață", ilustrează amintirile, dorințele, dezamăgirile și experiențele artistului. Munch transformă o distracție plăcută, cum este dansul, într-un balet al nălucilor. Măiestria cu care Munch a reușit să dezvăluie secretele ascunse ale temelor abordate va fi un exemplu pe
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
portal de intrare in arc frânt și trei ferestre de formă dreptunghiulară. Deasupra intrării se afla un balcon sprijinit pe console, în retrageri treptate. La dreapta și stânga acestuia se găsesc cele 3 ferestre dreptunghiulare cu sprâncene de cornișe și frize de denticule in partea superioară. Celelalte fațade sunt lipsite de elemente decorative, doar ferestrele dispun de anumite accente. Subsolul clădirii este acoperit cu bolți semicilindrice din cărămidă, pe când parterul poartă un tavan de lemn sprijinit pe grinzi puternice. Ușile de la
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
migdalați în orbitele ușor umbrite cu cearcăne abia vizibile. Desenul sprâncenelor este nuanțat, obținut prin tușe fine de culoare, nasul este drept, cu nările subțiri, buzele sinoase, cu relieful sugerat subtil prin culoare, au colțurile drepte. Unii dintre sfinții în friză păstrează poziția frontală, alții înclină capul grațios, asemeni Fecioarei Hodigitria din icoana “împaratească”. Gustul pictorului pentru alternanța culorilor complementare: roșu, galben, albastru stins, este evident, la fel ca și pentru armurile sfinților militari, bogat cizelate și bătute cu pietre scumpe
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
secolul al XVI-lea, la Bucovăț, dar sub formă mai modestă. La Arnota, în naos, scenele au fost distribuite pe semicalotele absidelor laterale, pe boltă în leagăn și pe timpanul de vest, continuându-se pe registrul cu scene, despărțit de friza sfinților în picioare printr-un rand de medalioane. În altar și pronaos, împărțirea suprafețelor pereților este mai mult sau mai puțin aceeași. În altar, programul de scene începe pe concă, iar în pronaos pe boltire și timpane, cu deosebirea că
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
puterile cerești de îngerii care îi purtau figura înscrisă în medalion, dar și semnificația sa funerară, deoarece la Judecata din urmă Hristos apărea, de asemenea, înconjurat de îngeri. Invocația ca intercesori și protectori în lupte a sfinților militari pictați în friză era accentuată și de reprezentarea Sfântului Eustație cu fiii Agapie și Theoctistos, ținând discul cu imaginea lui Hristos. Pe arcul lat care boltea trecerea dintre naos și pronaos, reprezentarea celor 7 Maccabei și a Celor trei evrei în cuptor - scene
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
de o mare finețe artistică, distrusă însă în cea mai mare parte. În pofida dispariției unor scene, decorul mural care înfrumuseța odinioară interiorul bisericii poate fi reconstituit în patru registre, într-o dispunere inedită a scenelor și a personajelor. Cele două frize superioare cuprind figuri mai mari, comparativ cu cele din al treilea rând; mult micșorate, acestea corespund, câte două, unei singure figuri din friza superioară. Potrivit aceluiași „descrescendo”, sfinții din registrul de la poala peretelui, reprezentați integral, sunt distribuiți câte trei în dreptul
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
poate fi reconstituit în patru registre, într-o dispunere inedită a scenelor și a personajelor. Cele două frize superioare cuprind figuri mai mari, comparativ cu cele din al treilea rând; mult micșorate, acestea corespund, câte două, unei singure figuri din friza superioară. Potrivit aceluiași „descrescendo”, sfinții din registrul de la poala peretelui, reprezentați integral, sunt distribuiți câte trei în dreptul celor patru din aliniamentul imediat superior. Din punctul de vedere al compozitiei, figurile de pe cele două rânduri superioare ale laturii de nord a
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți se aflau înscrise numele
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit. Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte în casete de cărămidă. Interiorul este reprezentativ pentru bisericile tradiționale, cu zidul ce desparte naosul de pronaos plin. Pictura murală din naos
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului, au capiteluri dorice profilate simplu, deasupra cărora curge un antablament cu arhitrava dublată. Cornișa proeminentă se află la o înălțime de 10,10 metri de la bază. Sub atică, pe porțiunea din friză corespunzătoare arcuirii turnului, este înscrisă cronograma IsthaeC tVrrIs trIstI prostrata rVIna restItVit CLeMente aVgVsta theresIa Dono (acest turn era căzut într-o tristă ruină, Augusta Theresia printr-un dar mărinimos l-a refăcut), cu valoarea 1782. Frescele de pe tavan au
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
de loji (în total aproximativ 794 de locuri). În conferința ținută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: "„N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”" Câțiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: "„Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”". În anul 1901, pictorul Ștefan
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost refuzată deoarece suma necesară, cel puțin 80.000 de lei a părut enormă. În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
concepția în stil bizantin, la care se adaugă elemente specifice artei tradiționale românești. Sala este dominată de un șir de arcade care susțin un plafon casetat, arcade ce se sprijină la rândul lor pe un șir de coloane înnobilate cu frize din stucatură aurită. În interiorul arcadelor romane, la ultima renovare au fost adăugate fresce murale reprezentând imaginile unor conducători ai României independente și unele momente de referință din Istoria poporului român. Sala Gotică reprezintă o ambianță arhitecturală gotică, caracterizată prin arcuri
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Sfânt, este reprezentat de chenarul în muluri al ușei de la intrarea dinspre sud și ascuțirea în arc frânt a arcadelor interioare. Cele două turle, larg deschise, cu un brâu la bază în interior, circular și cu profil rotund, cu o friză de ocnițe în exterior, deși construite în stilul artei bizantine se termină cu cupole turtite, tipic otomane. Pentru arta barocă, reprezentativ este iconostasul înalt, catapeteasma restaurată în secolul al XIX-lea cu elemente sculpturale în stil baroc, în floralii aurite
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
Ierarhi. Biserica Mănăstirii Cetățuia este construită în plan triconc, cu absidele naosului și altarului semicirculare în interior și poligonale în exterior, fiecare absidă având câte trei ferestre. Edificiul este înconjurat de un brâu torsadă de piatră, încadrat de câte o friză ornată de frunze sculptate în relief. În registrul superior se află câte două rânduri de ocnițe, cele de sus fiind mai mici decât cele de jos. Zidurile exterioare sunt sprijinite de șapte contraforturi, care nu se înalță niciodată deasupra brâului
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Suceveanu. Bazilica episcopală construită în centrul orașului vechi reprezintă cea mai importantă descoperire de la Histria, întrucât acest lucru însemna faptul că, în secolele V - VI, Histria a ajuns la rangul de episcopie. În 1994, tot Alexandru Suceveanu a descoperit o friză cu opt divinități ale panteonului greco-roman și cu reprezentarea Zeului Soare pe margine. În anul 2000 s-a decis deschiderea unui sector de cercetare în interiorul bazilicii civile, cu scopul de a identifica o eventuală incintă a acropolei arhaice. La începutul
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
originală a fost creată de Valeriu Sepi și prietena acestuia, Lili, ambii studenți la Arte Plastice. Pregătită pentru un dublu LP, pe prima față a apărut, în roșu, pasărea phoenix, iar în interior a fost folosită, drept fundal, imaginea unei frize sculptate de Nicu Covaci într-un mal de lut împietrit al Timișului. În partea superioară, se aflau fotografiile membrilor formației (de la stânga la dreapta: Sepi, Kappl, Covaci, Baniciu, Petrescu), puternic solarizate, astfel încât să nu li se vadă părul și bărbile
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]