669 matches
-
Atitudinea schizofrenului în ședința de investigare psihologică este o atitudine modificată, care stă sub semnul bolii sale, de la dificultatea intrării în relație, pîna la cooperarea minimă, de la apelul nonverbal la sprijinul examinatorului, până la comentariile, întreruperile, reluările și referințele personale, frizând incoerența și plasând pacientul înafara realității și a situației. În ședința de investigare se vor observa atent comportamentul schizofrenului, modificările acestui comportament și, mai ales, măsura participării, acestea fiind o expresie a distorsiunilor generate de boală. 2.1. Investigarea inteligenței
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Am avut o istorie de mardeiași dacă te luai după Dumitru Almaș sau Radu Theodoru. După cărțile alea, Ștefan cel Mare, Fane Babanu pentru intimi, e viteaz până la exasperare și Rrromânul în general e bun de crapă. Așa bun, că frizează prostia. Mai țin minte de atunci și o carte cu Român Gruia Grozovanul. Și altele pe care uite că nu mai am chef să vi le spun. Pe atunci, încercam să mă port exact ca băieții ăia. Ca un erou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
găsit o corespondență În psihologia fragmentată, obsesivă a unei lumi dominate de război, de teroare și de fanatism religios. Presiunea exercitată În familie și societate afectează relațiile: absurdul aparent al poveștii, odată proiectat pe acest fundal, devenea credibil. Dorințe care frizează nebunia, stări care duc la delir, totul părea dintr-odată acceptabil pe fondul de haos provocat de aceste conflicte. La premieră, McMaster a fost convins: „Nu credeam să văd Puritanii și să cred În poveste“. La fel și spectatorii britanici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
NU A PARTICIPAT LA “REVOLUȚIE” ÎN ZIUA DE 14 DECEMBRIE , ORA 16 ÎN PIAȚA UNIRII IAȘI , întrucât a fost arestat încă de la ora 11,00 aceeași zi . N.n. Se înțelege prin urmare , că în toate “ipostazele 14 decembrie”, aportul dsale frizează șolticăria și impostura . 3 - Ambiguitatea depozițiilor , inadvertența punctelor de impact din textele dsale conduc la ideea că NU A FĂCUT NICI UNA , NICI ALTA ! NU A FOST ÎN PIAȚA UNIRII ÎN ZIUA DE 14 DECEMBRIE 1989, ORA 16 . NU A FOST
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
a modei, fie în codurile de onoare ale diferitelor caste (militare, diplomatice, juridice, religioase, parlamentare, medicale, sportive etc.), ca și la hipodrom, în "flirtajul ecvestru" etalat de Claymoor, ori în boema cafenelelor (...) Totul se face pasional, cu o efervescență ce frizează constant patologicul, chiar și în zonele (domeniile) tradițional caracterizate prin rigoare, calcul rece și stilistică à quatre épingles". Acestei mode (sau acestui model) i se supune și romanul de dragoste epistolar dintre Veronica Micle și Eminescu, "pe cât de omenesc, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poate spune că esențialul carierei lui scriitoricești s-a desfășurat în anii de dinaintea instaurării regimului totalitar. Un roman oarecum izbutit, deși fără mari pretenții, este Fete bătrâne (1946), cronică a vieții într-un minister, carte amar-satirică, având o dezvoltare ce frizează grotescul, deschizând drumul, într-un fel, unei literaturi care va explora absurdul vieții de birou. „Fetele bătrâne” sunt mai multe tinere funcționare, încă necăsătorite, obsedate de găsirea unei „partide”. Cititorul află că ministerul în care ele lucrează e o instituție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
preluată de la acesta proiecții, devenind secundă și ipotetica. Jocul narativ este, din nefericire, excesiv. Textura epica, fragmentara, confuză este întreruptă pe alocuri pentru a fi înserate fișe de lucru din „Jurnalul românului” în care sunt „colate” articole din ziare. Titlurile frizează absurdul, spre exemplu O dinastie muncitoreasca sintagma bazată pe incompatibilitatea semantica (domnia muncitorilor în detrimentul intelectualilor) acreditata în epoca. Realismul pare obiectiv, dar e subsumat doctrinelor politice ale vremii. Nu există relații între fragmentele publicistice și planul epic, astfel încât coerentă, coeziunea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la Camil Petrescu - ele fac parte din program -, să le reținem pe cele spuse în treacăt despre Proust. Sunt, în Nu, multe puneri la punct de genul acesta. Șerban Cioculescu greșea scriind, în recenzia admonestatoare făcută cărții la apariție, că „frizează banalitatea în simili-analizele critice, unde nu inovează cu nimic”. Ba da, din contra, inovează. Și nu numai în legătură cu Proust. Observațiile de detaliu ale junelui iconoclast sunt, repet, lucide și juste, atestând un simț critic afară din comun. În „studiile” din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nebunie; și din sălciile din împrejurimi și din livezile costișelor veneau răspunsurile în prelungi tremurări melodioase și arzătoare (...). Și nici un glas, nici o ființă omenească pe uliți. Eram singur și așteptam să se întâmple ceva, o minune poate." Momentul de odinioară frizând delirul urma să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce implică elemente esențiale de sociologie, psihologie, istorie și chiar filosofie. Însuși Lev Tolstoi, unul dintre giganții și constructorii nu numai ai romanului, dar și ai uriașului său prestigiu, În modernitate, În epopeea Război și pace, face largi digresiuni ce frizează o nouă și revoluționară filosofie a istoriei. Cred că nu e inutil să adaug că toate aceste „elemente” ale construcției romanești - story-ul, personajele, arta dialogului, polifonicul acțiunii, nemaivorbind de stil și atmosferă, sunt pe cât de dificil de Învățat, de deprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-i așa, fratele ofițer, bărbat frumos, petrecăreț, bon viveur și care duce acele calități ale sufletului slav, l’âme slave, la o imensitate și exacerbare care le transformă iute În defecte grave: generozitate a inimii și pecuniară, sinceritate absolută ce frizează nerușinarea și, poate, mai ales, o capacitate de trăire, de „cufundare” În Prezent care se apropie de un tip de nebunie sinucigașă. Voi face lectorilor mei o confesiune cu adevărat intimă: cu seriozitate și cu acel calm concentrat pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
revistei - denigrare care venea adesea din partea unor colegi de vârsta mea sau mai tineri ce nu aveau nici un fel de experiență În facerea unei reviste literare, În schimb mult aplomb, ce stă rău Românului, vehemență și „decizie În opinie” care frizează, nu rareori, sau proasta creștere, sau o penibilă nerăbdare de „a ajunge!” Unde...?! În cultură - și acest lucru a fost evident chiar și sub vechiul regim! -, În procesul creației, o carieră, un prestigiu real, rezistent, nu se fac doar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
filantropie (azi, când o reală filantropie Înseamnă nu numai a vărsa devize Într-un cont În bancă pentru unii, depărtați, necunoscuți aflați În lipsuri grave, dar, mai ales, să te „deplasezi” În mijlocul lor, poate nu ca Maica Tereza, ființă ce frizează o sfințenie posibilă În plină modernitate, dar, poate, ca acel actor austriac, fiul marelui dirijor Karl Böhm, care, iritat de ipocrizia multor europeni ce-și adorm conștiința expediind dolari sau mărci sau franci sau lire pe adresa unor asociații ineficiente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spunea odată cineva, „ți-e și rușine să fii bătrân!”... Și cu atât mai greu Îmi va fi mie s-o apăr, senectutea, afundat fiind În „ea”, părând a o apăra pro domo. Necum să declar, cu o cutezanță ce frizează poate simpla insolență, că ea este, de fapt, „un dar al destinului, al vieții!”. Un dar al vieții, cu siguranță, și chiar mai mult de atât, poate chiar un „sens al vieții!”. Pentru unii, se’nțelege, pentru acea ciudată elită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele m-au consolat, m-au fortificat, altele m-au ulcerat, m-au deprimat, m-au agitat. Categoria din urmă a fost mult mai numeroasă. Paradoxal, am ajuns să le privilegiez. În raport cu primele, care frizează din cînd în cînd banalitatea, acestea conțin posibilități mai mari de valorizare estetică. Chiar pe cele mai urîte, mai dospite în răutate, mai pline de jeg, mai „scîrboase” le-am adunat cu mătura și tîrnul și le-am strîns în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și nici, întotdeauna, spre esența personalității unui autor, însă pot să sublinieze ceea ce alte procedee narative nu pot: slăbiciunile, vanitățile, contrazicerile, pe scurt „latura umană”, care, teoretic, presupune culmi de eroism și abnegație, dar, în mai mult de un caz, frizează mizerabilul. Comprehensiv, conștient de propriile mele slăbiciuni, n-am judecat „căderile” cu ochi de cenzor. Mă numesc, nu uit o clipă, Călin, nu Cato! Cititor asiduu al lui E. Lovinescu, mi am dorit realizări de aquafortist, nu de procuror și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fermecător” nu sînt deloc atenți la ceea ce spune: banalități gonflate de belfer confortabil, pe care le articulează pedant și, deopotrivă, luxuriant. Histrioni ei înșiși, lăudătorii săi trebuie că au fost impresionați de retorica sa afectată (dar vidă), de scandările ce frizează parodia. Terminînd en fanfare, I.T. a spus că dorește „buni auguri” cărții și că îl îmbrățișează „copleșitor” pe cel ce-a scris-o. Să mai adaug că a fost îndelung aplaudat? A fost!... *Agitîndu-se prin fața mea cu basca pe cap
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Afacerea» - mi-a spus el în continuare - a avut următoarele consecințe: a afectat 200 de oameni, printre care 150 de doctori în știință. Între timp, doi dintre aceștia au murit: Ciocan și Nica”. Sancțiunile au fost de o duritate extremă, frizînd în cîteva cazuri bătaia de joc. Lui Cezar Bîrzea, căruia tocmai îi apăruse o carte la Paris, i s-a dat un post de măturător. El, Radulian, a fost trimis vînzător într-o tutungerie. După asta, mulți s-au simțit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mîncare acolo!” îl urmăream, din ce în ce mai absent, cum gesticulează, cum se lovește cu mîna peste frunte, cum strînge din gingii, convins că am în față un ins „rău de cinste”, un fanatic, a cărui severitate (învîrtoșată în recluziunea vieții de pensionar) frizează inumanul. A-i conspecta vorbele după ce atinge pragul de sus al indignării e ca și cum a-i încerca să descrii din interior un turbion. La ieșire, încă un motiv de contrariere: pe peretele din fața bucătăriei era atîrnat din nou (lipsise o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de întrebuințări inadecvate a căror ipostază elocventă o constituie extremismele. Un anumit politicianism împru- mută aparent ludic masca caragialescă fără să realizeze riscul de a o integra. „Ei bine, modelul Caragiale constituie astăzi în România alibiul unui anume tembelism care frizează iresponsabilitatea : grotescul stârnește veselia, în loc să provoace actul reflex al scârbei. Există, așadar, un risc, un imens risc, al supunerii la modelul Caragiale : un risc al proastei lui înțelegeri și utilizări, ca să folosesc niște termeni pragmatici. Riscul acesta este generat de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cronicarul, de a cântări valoarea cărților la care se oprește, operație pe care o face obiectiv, neinfluențat de prestigiul autorilor ori de opiniile confraților. T. își formulează judecățile direct, fără să menajeze eventualele susceptibilități, câteodată chiar într-un chip ce frizează brutalitatea. Cronica dedicată piesei Cocoșul negru de Victor Eftimiu debutează cu o introducere în care verva caustică flagelează reclama, falsul și mistificarea. Alteori, în același scop, se recurge la o formulă percutantă, anunțată chiar în titlu: o trilogie (a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
-lea, românii transilvăneni au privit spre Biserica de peste Carpați ca păstrătoare a adevăratei credințe și, în perioadele de represiune, au căutat refugiu în principatele muntean și moldovean. Uneori puterea acelor vremuri a recurs la persecuții împotriva ortodocșilor din Transilvania care frizează teroarea, numai pentru a-i determina pe românii din aceeastă parte a imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în care sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și fals-bucuroși pentru cei 50 de bani plătiți În contul fiecărei zile de muncă Începută pe Întuneric și sfârșită la fel, etc. Ștabii fixaseră și numărul paginilor În care trebuiau să apară ziarele și anume patru. Cu o mărinimie ce friza mirarea oricui, presei locale i se permisese să apară pe 31 decembrie chiar și În șase pagini. La fel ca și acum, de ce să nu recunoaștem, În zilele de 1, 2 și 3 ianuarie nu se lucra cu excepția radioului și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru „corectitudine politică”, el le zice la toate „Biserici” (?!), de către reprezentanții „adevăratei societăți civile” . Pe scurt, oricine dorește o imparțialitate a statului în raport cu credințele religioase și nereligioase ale oamenilor sau politici de egalitate de șanse în exprimarea religiozității sau nereligiozității frizează comportamente NKVD-iste, se aseamănă celor care au condus prin acțiunile lor la milioane de morți în Gulaguri, cert este „moral idiot” și, bineînțeles, locul comun: este comunist. În final expediază propria soluție pe care era mult mai civilizat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Roșie Daneză din U.R.S.S., care s-au lichidat În circa 3 ani prin tulburări de reproducție și leucoza enzootică foarte gravă (Grigore, 2002). Explozia leucozei bovine s-a produs mai târziu, după importul de juninci gestante din rasa Holstein Friză din Germania, Olanda, Danemarca. La Congresul Național de Medicină Veterinară din Sinaia (1994) colegii mai tineri (Barna și colab.) fără să țină seama de lucrările vremii și, curios, chiar după intervenția mea la Congres, au susținut că leucoza bovină a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]