843 matches
-
par un ruban blanc, son vaste manteau écarlate à gros boutons d'argent, un chapeau noir dont l'aile était relevée à la catalane" footnote> Lucrarea intitulată L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par la Fronde și care este semnată de către un anume Enquetil, oferă informații despre complotul în care era implicat și Cinq Marș. Dorim să precizam că în unele ediții numele autorului este modificat în Anquetil, fapt ce ne conduce să calificăm această lucrare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pentru că nu mai satisfac interesul regelui. În timpul lui Ludovic al XIII-lea, chiar dacă regelui îi plăcea de ei, erau dizgrațiați pentru că nu-i plăceau ministrului"<footnote Anquetil, L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par la Fronde, Paris, 1711:"Leș favoris, leș maitresses et leș confesseurs des rois, lorsq‘ils perdent leur crédit, șont ordinairement privés parcequ‘ils cessent de plaire au monarque: sous Louis XIII, quoiqu‘ils plussent au roi, ils étoient disgraciés parce qu‘ils
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
are loc un eveniment foarte important atât pentru atitudinea de mai târziu a primului ministru, cât și pentru tânărul Louis al XIV-lea care va rămâne marcat pentru toată viața: nemulțumirea populară a răbufnit într-un scurt război civil, numit Fronda. Motivul resentimentelor francezilor de rand se datorau politicii demografice inițiată de Mazarin. În 1644 Parisul numără deja jumătate de milion de locuitori, iar condițiile precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră. Mazarin a încercat să oprească acest aflux al locuitorilor spre capitala, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului.<footnote idem, passim footnote> Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
capitala, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului.<footnote idem, passim footnote> Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna de Austria să fugă împreună cu Ludovic din oraș. După un an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât și a protestatarilor, s-a ajuns la un acord care permitea întoarcerea reginei în capitală, dar și reducerea taxelor și a impozitelor. Cu toate acestea, unii dintre liderii Frondei au încercat să-l atragă pe Louis al IIlea de Burbon, Prinț de Condé, de partea lor. Temându-se de o conspirație care viza detronarea lui Ludovic al XIV-lea, Mazarin i-a arestat pe Prințul de Condé, pe fratele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
o amploare deosebită deoarece soția lui Condé ridicase, ajutată de cumnată să, o armată care pornise să-i elibereze pe cei trei din închisoare. Deși trupele regale erau bine pregătite din punct de vedere al armamentului, coaliția dintre familia Condé, Fronda și Parlament a ridicat probleme serioase stabilității casei regale. În 1651, pentru a restabili echilibrul de forțe, regina mama a fost nevoită să-i elibereze pe deținuți, iar Mazarin, temându-se de eventualele represalii, a părăsit țara. Prințul de Condé
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a cardinalului se înrăutățea de la o zi la alta. Viață grea pe care o dusese, de renunțări și compromisuri pentru a ajunge pe o treaptă socială cât mai înaltă, încercările fizice și psihice la care a fost supus pe perioada Frondei l-au afectat profund. Suferind de pietre la rinichi, guta și dificultăți de respirație, de insuficiență renală și, ca o consecință directă a acesteia de picioare și mâini umflate, și-a continuat fără oprire muncă diplomatică pentru realizarea păcii cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația să. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberata o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația să. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberata o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, si care apoi fugeau pentru a nu fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
oamenii legii, si care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot mai mult sub legile lui Mazarin. Fronda a început când Ana de Austria și Cardinalul Mazarin au introdus în parlament o nouă propunere de a strânge bani pentru finanțarea refacerii economiei franceze, afectată de Războiul de Treizeci de Ani. Planul propus de cei doi cerea oficialilor guvernamentali
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru literatura umoristică de aici sunt distanțarea redactorului față de evenimentele care pasionau atunci opinia publică și chiar un tineresc spirit de frondă. C. este în egală măsură o sursă de informații asupra procesului de formare a lui Caragiale, asupra efortului de a-și selecta teme, tipuri și psihologii ce vor fi întâlnite frecvent în întreaga sa operă, precum și asupra făuririi uneltelor scriitoricești
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
O demonstrează atît istoria Franței, cît și istoria fiecărei Republici în parte. Sistemul vaselor comunicante a cunoscut o versiune cantitativă în vînzarea de cărți. În secolul al XVI-lea, explozia tipăriturilor, implozia Bisericii romane. În secolul al XVII-lea (ulterior Frondei și avalanșei de mazarinade 67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
civil sau extern accelerează dezvoltarea aparatelor de transmisiune: de la telegraful optic la transmisiunile radio (trecînd prin asediul Parisului din 1871, pentru telegraful electric). Tot starea de război întărește controlul politic al statului asupra mijloacelor de informare existente războaiele religioase și Fronda, pentru instaurarea cenzurii regale asupra tipografiilor; al Doilea Război Mondial și războaiele coloniale, pentru controlul republican asupra radiourilor și televiziunilor. Războiul scoate cu brutalitate orice sistem mediatic din preistoria sa administrativă și juridică. Anterior, dominante sînt inerția, mica înțelegere, ambiguitatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tip american: dur, insurgent, coleric, autoetalându-și fără scrupule și fără pudoare experiențele de viață extrase din medii joase ori „subterane”. Personajele și viața lor conțin deopotrivă ceva din vechii tineri furioși ai prozei anilor lui Osborne & co., trăgând după ei frondă, sărăcie, sexualitate și alcool, dar și ceva din rusul vagant, care, de la anarhiști și până la Șukșin, bântuie stepa cu fantasmele lui cvasimesianice și totodată mizere. Amantul colivăresei (1994) și Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (1998) sunt romanele
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
cea mai neatractivă a povestirii este deci epilogul, dinainte știut: economie de piață, democrație, integrare europeană, stat de drept. Ca orice derulare de tip cinematografic, ampla sa expunere se coagulează În jurul acțiunilor de forță: războiul, ocupațiile teritoriale, represiunea, propaganda comunistă, frondele culturale, contrapropaganda occidentală. Toate acestea dispărînd o dată cu acceptarea jocului democratic, narațiunea lui Buhler pare că Încetează de la sine. Volumul În discuție este o prezență distinctă În peisajul lucrărilor pe această temă, cel puțin al celor accesibile publicului român. Repertoriul este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poem ș.a. cristalizează blândețea franciscană a impresiei și o muzicalitate subtextuală: „Și dac-ar fi mai liniște în mine,/ Tristețea ar putea să se audă” ( Liniște grea). Spiritul acestei poezii, care mizează pe simplitatea nu lipsită de o nuanță de frondă a expresiei, continuă în culegerea Întâlnirea cu focul. Tema morții, prezentă și anterior, este contextualizată aici prin experiența războiului. „Mai mult poet decât ostaș” (Cântec la Odesa), cel ce scrie în carnetul său de front practică un lirism sobru, condensat
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
va păstra, de altfel, tot timpul. Micile lui snobisme, reacții destinate să epateze, se traduc în inocente veleități nobiliare. Bunăoară, fragmente din poemul Salomeea (1915) apăruseră întâi în periodice, sub semnătura Adrian de Maniu. Nonconformistul, fostul colaborator la revistele de frondă literară „Insula” și „Simbolul” crede că un scriitor e „un bolnav care nu își poate stăpâni artezianismul gândurilor și revarsă ediții de dureri prostituate întru hrănirea publicului”. Chiar dacă acestea sunt înscrise într-o ficțiune, ca opinii ale unui schelet (figurând
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 18 martie până la 5 aprilie 1912 (trei numere). Ca și alte publicații simboliste, precum „Revista celorlalți”, „Fronda”, „Simbolul” sau „Grădina hesperidelor”, I. reprezintă direcția nouă, de inovare a expresiei artistice în poezie: „Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem, prin urmare, să călcăm drumuri neumblate și să născocim motive
INSULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287565_a_288894]
-
Curată noapte). Chiar „nava vieții” s-a frânt și perspectivele sunt sumbre: „Nu-mi zâmbește de departe nici un far”. Concluzie derutantă, viața pare o moară a diavolului: „Și oamenii tot pier,/ Și moara tot macină.” Poza e aici împletită cu fronda și revolta, în accente energice. „Boierul român” nu a văzut „nicicând” sclavii din jur, „copii de moți pe străzile din Cluj” cerșesc de la „domni cu monoclu și doamne vopsite”, trec femei în „zdrențe negre, zdrențe hâde”, căci „nu e lumea
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
doi ani de medicină și unul de farmacie. Personaj romantic, straniu, byronian - un fel de dandy tragic -, I. s-a sinucis, aparent fără vreun motiv (se poate bănui unul sentimental), la douăzeci și doi de ani, într-un gest de frondă împotriva absurdului existențial, după ce își anunțase intenția prietenilor și familiei și după ce efectuase câteva vizite ritualice de despărțire; gestul e amânat din cauza concertului unui pianist celebru în epocă, Walter Gieseking. A publicat în „Vlăstarul”, revista Liceului „Spiru Haret”, eseuri și
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
1899 secretar de redacție va fi Ștefan Petică. Revista, gândită de mentorul ei ca publicație antijunimistă, afișa, cu o superbie mai mult teoretică, un purism programatic - stindard intransigent al artei pure (al „literaturii înalte”) - și se adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]