628 matches
-
Române „Ovidius”. T. este, după cum se precizează în caseta redacțională, un supliment cultural al revistei „Studia bibliologica”, al cărei redactor (ulterior editor) era Corneliu Dima-Drăgan. Din septembrie 1981 redactor pentru varianta engleză devine profesoara Angela Caracaș. Respectând obiectivele înscrise pe frontispiciu, revista analizează, în articole și studii, probleme esențiale ale culturii și civilizației române: originea multimilenară a poporului nostru, faptele de arme, contribuția la apărarea civilizației europene, unitatea de limbă, cultură și destin a românilor, dincolo de granițele vremelnice. Pasiunea de bibliofil
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
european a unor cărți tipărite la noi, opiniile unor mari colecționari despre importanța cărții în epoca modernă, interviurile cu ilustratori de carte. Chiar și prezentarea grafică mărturisește familiaritatea editorului cu lumea cărții vechi prin motivele decorative împrumutate ca viniete, prin frontispiciile și întreaga ilustrație preluată. O grijă deosebită e vizibilă și în privința selectării textelor literare. Sunt reținute versuri de Mihai Eminescu și Nichita Stănescu - parțial traduse în engleză -, se dă prioritate poeților și scriitorilor români din Canada sau de pe continentul american
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
6 septembrie 1944; în perioada 1 ianuarie 1939 - 15 septembrie 1940 este interzisă; în 1942-1944 iese intermitent cu titlul „Vremea războiului”; în 1941-1944 editează un almanah. Pe durata existenței, director este Vladimir Al. Donescu, doar în primele trei luni pe frontispiciu figurând și Valjan ca director literar. În schița de program din numărul inaugural se precizează că noul periodic nu se vrea „un organ de partid”, ci „un interpret credincios al ritmului vremii”, și ca atare „va înfățișa actualitatea vremii, cu
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
VREMEA, cotidian apărut la Galați între 1 ianuarie 1925 și 29 decembrie 1932, ca „Organ al Partidului Național (Național-Țărănesc)”, devenit din 1930 „Cotidian independent de seară”. Pe frontispiciu apare mențiunea „Fondat în 1906”. Fondatori: George N. Caranfil, Ion Măgură; directori: Const. Mihăileanu, Vlad Dimitriu (din 1927), George C. Plesnilă, Alexandru Guțu (din 1930). Gazeta face politică național-țărănistă, ceea ce explică interesul declarat pentru fruntașii ardeleni ai partidului, ca și
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
în lipsă, de Al. Zanne, iar redactori, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Petre Teulescu și Nicolae Bălcescu (acesta e și redactor responsabil între 2 și 13 august). P.s. a fost unul dintre organele de presă ale revoluției muntene de la 1848. Pe frontispiciu figura deviza revoluției franceze, „Libertate, egalitate, fraternitate”, înlocuită ulterior cu dictonul latinesc Vox populi, vox dei. Ținta publicației, afirmată în articolul-program, era sprijinirea drepturilor poporului „în contra tiraniei” și unirea Principatelor. Cu o orientare sobră și consecvent revoluționară, exprimând în primul
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
bibliografia Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918) (2000). Știe să îmbine fericit în demersul său deschiderea spre spațiul operei cu examinarea minuțioasă a contextului în care aceasta s-a produs. Emblematic, într-o carte intitulată Spații literare (1974), autorul așază pe frontispiciu o definiție a criticii literare aparținând lui Lucian Blaga. Rolul criticii ar fi în primul rând acela „de a ridica în conștiință, adică pe un plan de luciditate, valorile de penumbră ale unei opere poetice”. De aici și întoarcerea spre
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Director este Ion Florin Begnescu. Publicația își propune să realizeze „o prezentare a celor mai recente fapte din domeniul politicii, literaturii, etc. [...] într-un mod cât se poate de obiectiv”, dovedind „curaj, cinste, precizie”, așa cum indică și cuvintele înscrise pe frontispiciu. Deși ponderea o dețin informațiile din actualitatea politică, se întâlnesc și rubrici de cultură generală, scurte articole de orientare culturală, semnalări de cărți și expoziții, articole omagiale dedicate unor scriitori. „Variété”, o pagină eclectică, însumează însemnări despre lumea filmului și
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
, publicație literar-socială apărută la Huși, lunar, în noiembrie 1926 și din august până în noiembrie 1929. Colectivul redacțional nu este menționat. De orientare promarxistă și prosovietică, publicația are în programul ei „promovarea unui curent de idei generoase corespunzător vremii”. Pe frontispiciu figurează în fiecare număr o cugetare de Dostoievski („Cine se teme de ridicol nu iubește adevărul”) și una de I. Al. Brătescu-Voinești („Dacă te-ai hotărât să spui adevărul, pregătește-te de suferință”). Revista publică o singură poezie originală (Prometeu
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
Drimba. Publicație cu orientare democratică, M. își propune o luptă hotărâtă sub deviza „Rege, Țara și Neam”. Idealul democratic formulat în articolele programatice este „libertatea de conștiință a omului moral, libertatea de acțiune a omului rațional”. În acest spirit, pe frontispiciu sunt înscrise valorile călăuzitoare: „Libertate. Dreptate. Prosperitate”. Într-o epocă în care începuse procesul de comunizare a României, de îndepărtare a țării de valorile naționale și universale cultivate în perioada interbelică, gazeta încearcă să opună rezistență, declarând răspicat încrederea în
MURESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
NĂDEJDEA, publicație apărută la Vârșeț, în Iugoslavia, săptămânal, din 24 aprilie 1927 până la sfârșitul anului 1944. De la numărul 47/1935 frontispiciul este scris în limba sârbă. Pe parcursul celor șaptesprezece ani de existență N. iese sub îngrijirea unui comitet de redacție. Funcția de director au exercitat-o Savu Butoarcă și A.S. Butoarcă, iar pe cea de redactor Nicolae Roman, Adam Fiștea, Ioan
NADEJDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
gazetă apărută la Vălenii de Munte, săptămânal de la 1 ianuarie 1910 și continuat la București, săptămânal, apoi bilunar din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul „Prin lege la dreptate. Prin lumină la fericire.” Publicația se găsește din 1932 sub auspiciile Ligii Culturale și „servește ca organ al Comitetului Central Executiv al Ligii în rapoartele sale cu secțiunile și membrii ei, precum și ca
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
poate fi considerată cea mai însemnată publicație satirică românească dintre 1860 și 1880. După ce redactase împreună cu C. A. Rosetti „Țânțarul” (până la 23 mai), iar de unul singur „Spiriduș” (suspendat la 14 iulie 1859), Orășanu scoate noul hebdomadar, pe al cărui frontispiciu figurează numai în calitate de administrator, pentru a ocoli astfel prevederile legii presei. În primii ani de apariție revista va fi suspendată de șase ori și va cunoaște mai multe schimbări de titlu. Prima sancțiune a autorităților survine după numai câteva săptămâni
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
satiră și umor, P. își expune în articolul-program, redactat în versuri, intențiile: „Să dezgheț morocănoșii cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii grijei, ce s-a pripășit în lume,/ Dăruind cu prisosință duhul viu al unei glume.” De altfel, pe frontispiciul fiecărui număr, în loc de subtitlu, apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori îți prinde bine!”, cărora după intrarea României în război li s-a adăugat o
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian. Deși nu are un articol-program (înlocuit cu poezia De vorbă cu muza, semnată P. Mircea), P. se raliază tendințelor moderniste din literatura vremii
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
și 1952, fără a se indica datele realizării fiecărui număr în parte și fără să se specifice colegiul redacțional. Formatul este identic cu cel al „României viitoare”, iar țintele polemice vizează cercurile politice ale exilului, indiferent de poziția adoptată. Pe frontispiciul primelor două numere apare înscris motoul caragialian „Bravos națiune, halal să-ți fie!”, iar ca precizare a provenienței publicației se fac false trimiteri la un „organ al celei de-a treia internaționale a românilor liberi”, menționându-se drept președinte Nicolae
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
Benjamin pentru Schmitt: întâlnirea lor sub semnul lui Hobbes. Vezi articolul său „From Walter Benjamin to Carl Schmitt, via Thomas Hobbes”, Critical Inquiry, 25, iarna 1999, pp. 247-266. Articolul include și o excelentă sugestie pentru analiza „servituții voluntare”. Imaginea de pe frontispiciul ediției princeps din 1651 a Leviathan-ului, observă Bredekamp (un excepțional de pătrunzător istoric al artelor), celebra vizualizare antropomorfică a ordinii politice, configurează un monarh gigantic, alcătuit din peste trei sute de mici supuși care converg către el, întorcându-ne spatele. (Dan
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
balenele precursoare, ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această creatură pitorească, dar pur fictivă, este imitată, cred, după figurile asemănătoare pictate pe amforele antice. Cu toate că e denumit îndeobște delfin, eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în alte ornamente ale lor întîlnești cîteodată un soi de balenă foarte ciudată, din al cărei creier țîșnesc, bolborosind, tot felul de jeturi inepuizabile, jocuri de apă sau izvoare calde și reci, ca acelea de la Saratoga sau din Baden-Baden. Pe frontispiciul ediției originale a cărții lui Bacon, Despre dezvoltarea științei, se pot vedea niște balene ciudate. Dar să lăsăm toate aceste încercări ale unor amatori, pentru a arunca o privire asupra acelor imagini ale balenei, care se pretind sobre și științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cea mai bună este a lui Beale. Toate desenele lui Beale sînt în regulă, cu excepția figurii centrale din desenul ce înfățișează trei balene în diferite poziții, desen inserat la începutul celui de-al doilea capitol al cărții sale. Poza de pe frontispiciu, care înfățișează niște baleniere atacînd o turmă de cașaloți, e, în chip admirabil, corectă și verosimilă în linii mari, deși urmărește fără îndoială să ațîțe scepticismul anumitor salonarzi. Cîteva dintre desenele înfățișînd cașaloți din cartea lui J. Ross Browne sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
august În 8 pagini, dar Într-un format ceva mai mic, problemele literare ocupă un spațiu neînsemnat, situație cu care Încă nu m-am Întâlnit În cei cinci ani de când Îl citesc; căci pentru prima dată, revista respectă prioritățile din frontispiciu: „săptămânal politic, social, cultural”. Predomină, astfel, problemele de politică internă și externă, se accentuează propaganda sovietică sub toate aspectele: economie, știință, arte, Învățământ. Revista devine, apoi, tribuna metodică pentru Învățământul de partid, prin două rubrici: Cum citim o carte. Discuție
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
seriozitate exemplare, dovedind grijă deosebită pe care o acordă Academia Română acestei instituții. În plenul Academiei Române s-a prezentat, discutat și aprobat proiectul arhitectului Petre Antonescu, după care avea să se ridice - „prin cheltuiala Băncii Naționale a României” - construcția actuala din Valle Giulia, pe frontispiciul căreia stă scris Populus daco-romanus hanc ședem în Urbe Aeterna litteris et artibus faciendam curavit și la a cărei inaugurare a participat o delegație a Academiei Române condusă de Dimitrie Gusti (în toamna anului 1932). În doar cinci ani, Vasile Pârvan
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată punctuației (dincolo de folosirea limbii de lemn, practicarea minciunii, a dezinformării și manipulării). Dacă am citi integral numere din Scânteia, de la frontispiciu până la caseta redacțională, vom constata că textele sunt impecabile sub aspectul punctuației. Cauzele acestei performanțe trebuie căutate În faptul că În redacție existau stilizatori, fiecare articol fiind văzut de mai mulți redactori (cenzori) Înainte de a fi publicat. Invocăm aici afirmațiile
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ziarul cu cea mai Îndelungată apariție” (Hangiu, 1996, p. 8); prin urmare, această tradiție convenea fostei Scântei (pentru câteva numere, Scânteia poporului). De altfel, pentru a-și legitima o asemenea ascendență ilustră, ziarul a Împrumutat pentru câțiva ani chiar și frontispiciul primei serii a ziarului Adevărul. La fel stă situația În cazul cotidianului Ziua, despre care se spune, În frontispiciu, că a fost fondat În 1930. Ce legătură ar putea avea actualul ziar Ziua cu omologul său din 1930? S-ar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
numere, Scânteia poporului). De altfel, pentru a-și legitima o asemenea ascendență ilustră, ziarul a Împrumutat pentru câțiva ani chiar și frontispiciul primei serii a ziarului Adevărul. La fel stă situația În cazul cotidianului Ziua, despre care se spune, În frontispiciu, că a fost fondat În 1930. Ce legătură ar putea avea actualul ziar Ziua cu omologul său din 1930? S-ar putea obiecta că și alte publicații din zilele noastre au preluat nume celebre cândva În cultura română: Literatorul, Dacia
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Aldea. Revista, organ al Asociației învățătorilor din județul Caliacra, își propune să instituie un „cămin pedagogic și cultural”, să realizeze o operă de „îndrumare și canalizare a tuturor energiilor” „puse în slujba învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]