1,835 matches
-
Universitatea din București. În urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Brătianu-Take Ionescu, încredințăndu-i-se portofoliului finanțelor. În vara anului 1918, împreună cu alți fruntași români (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înființează la Paris Comitetul Național Român, cu scopul de a propaga în opinia publică internațională dreptul poporului român la unitatea națională, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotențial
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
în 1854 construindu-și un șir întreg de magazine, “Pasajul Gojdu” (Gojdu-udvar). Casa lui avea mereu porțile deschise pentru toți românii nevoiași, unde aceștia întotdeauna găseau înțelegere și sprijin. În vâltorile Revoluției de la 1848 intră în politică, redactând, împreună cu alți fruntași români, cele două acte: Înștiințare către Românii de legea răsăriteană neunită și Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat, petiție care conținea cele trei puncte esențiale: 1) autonomia bisericească, 2) constituirea unei comisii comune dintre români și sârbi pentru delimitarea
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
plăcere. Mai ales că erai ajutat de o fată, în uniformă albastră de școală care în pădure părea și mai albastră. Chiar și mie mi-au repartizat o fată cu doi ani mai mică, dar frumușică și harnică. Eram printre fruntașii la plantat puieții în acea zi! Cum să nu fie frumos, când vedeai că și profesorul de matematică, Dan Bortă, și profesorul de fizică, Viorel Șuhani, sau cel de sport, Dumitru Cocerhan, făceau și ei gropi și plantau brazi și
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
duce astfel o viață pașnică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru... și altele? Cert este că și de data aceasta, ca de multe alte dăți fruntașii noștri au lipsit de la astfel de acțiuni... - Legătura pe care dumnealui a făcut-o între familie și patrie, între relațiile dintre părinți și copii cu cele dintre populația unei țări și conducătorii ei mi s-a părut absolut reală și
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
director. Mobilierul convențional. Biroul secretarei este așezat cu spatele la acest perete despărțitor, secretara față de sală, profil stânga. Intrarea în secretariat se află în stânga scenei, respectiv în fața secretarei. Un dulap uzat, câteva scaune, un cuier pe peretele din fund, un panou cu fruntași în producție unde se distinge fotografia directorului (sau poate chiar caricatura lui). Încăperea din dreapta este mobilată asemănător. Biroul directorului cu spatele la peretele despărțitor. Pe birou, un telefon, o lampă fără abajur cu un bec roșu exagerat de mare: 300 sau 500
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
celor convocați la ședința imaginară că pot să plece. Îi zorește gesticulând. Durează numai câteva secunde până când se așează senină pe scaunul său de la secretariat. Mai are timp totuși să se scoale încă o dată să șteargă praful de pe panoul cu fruntașii în producție, scuipă, șterge, lustruiește. Ia din nou loc. Intră aferat directorul. Costum sobru, geantă diplomat. Secretara se ridică în picioare. Binețe scurte și intră în biroul său. Se face comod, se întinde, sună secretara care apare imediat, îi arată
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
care are nevoie de muncă salariată. Nu neapărat lângă locuință spre a nu fi obligat să folosești mijloace de transport. Prea mulți se rușinează de profesiunea părinților și vor să „trăiască mai bine” adică în mizerie când ar putea deveni fruntașii satului natal. Este curios că tocmai marele partid de stânga, care statuează doctrinar ameliorarea vieții celor ce muncesc omite munca, în folosul ajutorului social. Există bineînțeles categorii sociale care nu pot muncii datorită unor handicapuri irecuperabile. Ei necesită acest ajutor
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
pe malul stâng al Nistrului: Tiraspol în fața Tighinei și Ovidiopol în fața Cetății Albe(29). Marea majoritate a transnistrienilor fiind români, aceeași Erhani, Soltani, Bușilă, Codreanu, Munteanu, Brașoveanu, Ardeleanu, Eșanu vor fi mâna de lucru la ridicarea Odessei, dar și printre fruntașii locali. Bănulescu e cel care sfințește temelia orașului Odessa și contribuie la planul de organizare al orașului, iar Manole e menționat ca arhitect pe lângă guvernator. Pe firmele Odessei apăreau ciobotarul Știrbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia „Moldovanca” populată cu
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Printre multele evenimente aproape inedited, Vasile Sfârlea a pus accent și pe principalele personalități care au contribuit la unirea Transilvaniei cu Țara Mamă. Printre aceștia a fost enumerat și Amos Frâncu (1866-1933 ), avocat, fruntaș al luptelor naționale pentru Marea Unire. Apărător în Procesul Memorandiștilor. Acesta a organizat la Cluj Senatul Național Român din Ardeal. A făcut parte din delegația ce a participat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, din partea Clujului.A fost
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344542_a_345871]
-
caracter. Deodată o brichetă se izbi în hartă la câțiva centimetri de capul lui Tamâș apoi se auzi o voce poruncitoare: ,,Culcat taraș i-a brichetă cu gura și adu-o la mine.” Am întors capul și am văzut un fruntaș înalt cu aere de veteran ce strigă, gesticulă că un adevărat fanfaron ce era. Iar ceea ce m-a uimit și mai mult a fost faptul că Tamâș a executat în tocmai acel ordin, eu nu aș fi făcut-o și
UN SFAT PLIN DE INTELEPCIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344545_a_345874]
-
uimit și mai mult a fost faptul că Tamâș a executat în tocmai acel ordin, eu nu aș fi făcut-o și probabil că dacă mi l-ar fi adresat mie cine știe ce s-ar fi întâmplat. Cred că și acel fruntaș a rămas uimit de faptul că acel tânăr puternic a executat acel ordin încât i-a zis: ,,Bine acum stai liniștit fă ce vrei tu nimeni nu îți va mai face nimic.” Chiar în acea seară în curtea unității m-
UN SFAT PLIN DE INTELEPCIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344545_a_345874]
-
să se ridice repede, s-a lovit la picior. A gemut scurt și tata a intervenit: "Stai cuminte, băiete. Vorbim altădată". Dar el s-a prezentat ca la școală. Din cauza emoției, cred și acum, chiar dacă el nu recunoaște: "Sunt elev fruntaș Nicolae, domnule doctor." A râs tata de s-a prăpădit și eu stăteam cu mâna la gură. Niciodată nu m-a văzut el sărutându-mă cu vreun bărbat..." Oho, domnule fruntaș, sunt colonel doctor Marinescu, medic primar la secția chirurgie
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
cred și acum, chiar dacă el nu recunoaște: "Sunt elev fruntaș Nicolae, domnule doctor." A râs tata de s-a prăpădit și eu stăteam cu mâna la gură. Niciodată nu m-a văzut el sărutându-mă cu vreun bărbat..." Oho, domnule fruntaș, sunt colonel doctor Marinescu, medic primar la secția chirurgie... Unde ești elev?" Și Fănel, într-un picior, a raportat: "La Școala de Poliție din Câmpina. Ordonați, domnule colonel!". Ei, în rest îți aduci tu aminte, dar mereu râzi de mine
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române -191 de ani de la trecerea în eternitate- Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
1940”, conținând 700 de documente inedite și studii, pe 1044 p. În cele două zile ale conferinței au fost prezentate 23 de comunicări, la care s-au adăugat câteva intervenții libere, dintre care menționăm alocuțiunea publicistului Alecu Reniță, cea a fruntașului Asociației „Pro Basarabia și Bucovina” din Piatra-Neamț, Valeriu Evtușanu, și a filosofului prof. univ. dr. de la Academia Militară din Chișinău, Ion Sârbu. Au fost citite două comunicări ale unor personalități ce nu au putut fi prezente din motive obiective: ing.
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
socialiste multilateral dezvoltate aflată în avânt, spre comunism în zbor. Pentru a deveni astfel de bărbați, numai și numai în acest scop, li se va face onoarea de a fi terfeliți, disprețuiți, umiliți, batjocoriți, de cadre cu înaltă pregătire militară : fruntași, caporali și chiar sergenți. În termeni academici militari înseamnă că vor fi futuți - expresie care nu are nimic de a face cu cea din civilie - până ce le vor ieși ochii din cap, până ce toate fumurile li se vor risipi, până ce
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
presupus. Cert era că ceea ce se întâmpla nu era un vis ci realitate. Avea să afle, foarte curând, că ceilalți fuseseră intrigați de faptul că fusese favorizat pe față, de faptul că fuseseră considerați dacă nu proști cel puțin naivi. Fruntașul Penea s-a erijat în purtătorul lor de cuvânt având ocazia să-și verse tot năduful pe soldatul Bert. Ori de câte ori primeau solda lunară fruntașul se înegrea de invidie neputând să înțeleagă cum de primește soldatul o soldă mai mare decât
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
că fusese favorizat pe față, de faptul că fuseseră considerați dacă nu proști cel puțin naivi. Fruntașul Penea s-a erijat în purtătorul lor de cuvânt având ocazia să-și verse tot năduful pe soldatul Bert. Ori de câte ori primeau solda lunară fruntașul se înegrea de invidie neputând să înțeleagă cum de primește soldatul o soldă mai mare decât un fruntaș. - Dacă asta te roade, atunci ține de aici diferența de șase lei ! Ori mai bine ține toată solda pe care o iau
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
s-a erijat în purtătorul lor de cuvânt având ocazia să-și verse tot năduful pe soldatul Bert. Ori de câte ori primeau solda lunară fruntașul se înegrea de invidie neputând să înțeleagă cum de primește soldatul o soldă mai mare decât un fruntaș. - Dacă asta te roade, atunci ține de aici diferența de șase lei ! Ori mai bine ține toată solda pe care o iau ! I-a întins banii a lehamite, expresie ce a căpătat deîndată urme de dispreț. Penea i-ar fi
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
sară la bătaie. S-a stăpânit : - Ține-ți banii ! Nu am nevoie, nu doar de asta e vorba ; ar trebui să faci și tu curățenie pe sectoare ca toți ceilalți ! - De acord, tovarășu’ fruntaș ! Pe care sector vrei să trec ? Fruntașul, așteptându-se la un refuz, a fost luat prin surprindere. Albert nu i-a dat răgaz să se dezmeticească. A pus mâna pe șmotrul celui care făcea curățenie la WC-uri și a frecat cu nădejde. - Poftim ! Este destul de curat
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
cu veselie : „ de când n-am mai fost la oi, durlu du du, durlu du du..... n-am mai purtat cioareci noi ! durlu du du, durlu du du..... ” Dedicația „ muzicală ” repetată în nenumărate rânduri, înveselindu-i de fiecare dată pe subordonații fruntașului și nu numai pe ei, l-a determinat pe acesta să-i poarte ranchiună până în ultima clipă de armată. * Zgomotul făcut de tacâmuri, la numărătoarea repetată, a devenit enervant. Până acum nu se mai întâmplase să nu iasă la număr
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
afaceri în orașe, fiind trecuți între alegătorii “orășani”. Confruntarea dintre cele două grupări, inclusiv în timpul alegerilor 40, avea, așadar, o miză politică importantă, iar tendința de reformare a sistemului electoral și politic al țării (susținută de Cuza, Kogălniceanu și alți fruntași) era considerată de aceștia ca firească, în condițiile în care numărul electorilor era prea mic pentru a reprezenta opțiunile politice 39 C. D. Fortunescu, Alegătorii doljeni pe la 1862, în A.O., V, 1926, nr.25- 26, p.221-232; Contribuția județului
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Munților - care, prin personalitatea sa excepțională și-a adus o contribuție la evenimentele din anii revoluționari 1848-1849. Avocat de profesie, Avram Iancu a avut un rol activ în revoluție, la acei numai 24 de ani ai săi. Făcea parte din fruntașii intelectualității românești transilvănene, a știut și a putut să adune țăranii din jurul Câmpeni-ului; a inițiat și a organizat adunările de la Blaj din anul 1848 și a condus cetele înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni care au
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
sângele îți curge, Când glia moștenită de la ai tăi bunei Zilnic e otrăvită de-armate de pigmei. Începe dialogul, dar nu uita fârtate, Prin luptă se obține bruma de libertate, Nu șiruri de cuvinte-n colind de Bobotează Când toți fruntașii țării ne vând și ne trădează! Când potentații lumii in corpore conspiră, Renunță la icoane și sfinți ce te inspiră! Făurește-ți pistoale și ascute-ți securea, Numai așa spera-vei să-ți aperi nemurirea. Eu zic că dialogul e
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
capete contur, promisiunea rămânând, din păcate, în faza de pură și demagogică intenție. Povestea de mai sus ar fi putut fi verosimilă dar ea nu s-a mai întâmplat, într-o localitate de prestigiu din Muscelul argeșean! Spre (ne)cinstea fruntașilor obștei de sub munți, de la poalele cărora izvorăsc cele două pârâiașe ce șerpuiesc alene, firave și nepăsătoare de întâmplare pe fundalul celor două văi minunate, amintite la începutul poveștii de față!... . Referință Bibliografică: Păcăleala / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]