350 matches
-
pentru a fi acoperite, pe de alta, prin degenerarea fizică a rasei muncitorului și prin pieirea instrumentelor sale de muncă, se înlătură însăși posibilitatea muncii. Paralel cu aceste două rele generale, care creează goluri din ce în ce mai mari, observăm că punctele de fruntarie se deschid pentru a face loc roiurilor de străini care vin pentru a suplanta un popor ce piere prin inepția fiilor lui. Douăzeci de mii pe fiecare an. Un oraș întreg! Dar cui îi merge bine în împrejurările acestea sunt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
două studii care, prin conținutul lor, au produs un larg răsunet. Astfel, în Note pe marginea unei hărți, publicat în anul 1916, Axinte Frunză se situează ferm pe poziția luptei pentru făurirea statului național unitar român, pentru revenirea în cadrul fruntariilor României a teritoriilor aflate sub stăpânire străină. În cel de-al doilea studiu, intitulat Libertarea presei și democrația română, publicat în același an, Axinte Frunză, fin cunoscător al realităților perioadei și-a îndreptat critica împotriva partidelor conservator și liberal, care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Muzicală, București, 1984. Emandi, Emil, Vasile Cucu, Mihai Ceaușu, Suceava. Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989. Gafencu, Ghe., Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe, Colegiul național "Ștefan cel Mare" din Suceava. Istoria unei promoții, Editura "George Tofan", Suceava, 2007. Giurcă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
f. 16. 128 M. Iacobescu, Ghe. Gafencu, Liceul Nicu Gane Fălticeni, Monografie, Întreprinderea Poligrafică, Suceava, 1970 și M. Gafencu, Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Opinia Fălticeneană, Fălticeni, 2004. 129 Anuarul Liceului Nicu Gane din Fălticeni, pe anul școlar 1930-1931 și 1931-1932, Tipografia M. Saidman, Fălticeni, 1932, p. 15. 130 Ibidem, p. 30. 131 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lucrare interioară, a intelectului unificator, ci lucrare exterioară, a rațiunii suficiente, disociative: "lucrarea rațiunii/ o despicătură nefirească/ ce te-a separat pentru totdeauna de luminișul ființei" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, 1995, în op. cit., p. 192). 56 "Clarviziunea inimii deslușind respirația/ veșniciei" (Fruntariile inocenței, vol. Trandafirul și clepsidra, în op. cit., p. 54). 57 Astfel de viziuni edenice nu sunt puține în poemele lui Dan Damaschin, spre exemplu în Fruntariile inocenței, în care asistăm la scene desprinse din starea de copilărie a lumii, pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, 1995, în op. cit., p. 192). 56 "Clarviziunea inimii deslușind respirația/ veșniciei" (Fruntariile inocenței, vol. Trandafirul și clepsidra, în op. cit., p. 54). 57 Astfel de viziuni edenice nu sunt puține în poemele lui Dan Damaschin, spre exemplu în Fruntariile inocenței, în care asistăm la scene desprinse din starea de copilărie a lumii, pe vremea când "în roua unui suflet invulnerabilă se oglindea Firea", iar "un duh al vârstei de aur se prefira printre degete" (în op. cit., pp. 54, 56
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tătarii în Galiția și Podolia, a fost repede transmis la Florența și Roma. Papa Clement al Vl-lea îl lăuda, în 15 iulie 1352, că s-a ridicat „cu toată puterea”, pentru a-i supune pe schismatici și ceilalți necredincioși de la fruntariile Ungariei, și îi dăruia toate „provinciile, orașele, cetățile, satele și întăriturile” cucerite și orice alte locuri, pe care ar izbuti să le mai smulgă din mâinile schismaticilor”. Îl încuraja, apoi, să continue ostilitățile, acordându-i a zecea parte din veniturile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost cât de repede se va încropi o industrie a mințitului cu program și cât de laborioasă va deveni această industrie chiar în tabăra celor pe care îi numeam cu toții „oameni de bine”, trăitori fiind ei în România ori în afara „fruntariilor țării”. Canaliile, megalomanii, tromboniștii, oportuniștii din această lume (devenită foarte incertă azi) a oamenilor de bine se dovedesc cu nimic mai puțin numeroși ori mai puțin nocivi decât ipochimenele din tabăra celor pe care numai oameni „de bine” nu aveam
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de război", care descrie, în volumul al doilea prima noapte de război -, cu talent, amănuntele succesiunii întâmplărilor din noaptea respectivă, chiar pe traseul Drumul Carului, fără a neglija încărcătura romantică. Dealtfel, scriitorul fusese, la rândul său, mobilizat și trimis la fruntarii, probabil chiar la Dâmbovicioara, de unde, cu primele subunități, a trecut Carpații, ceea ce ne poate conduce la opinia că romanul are și conotații autobiografice. Nu excludem ca în presa vremii să existe corespondențe de război ale romancierului. Depresiunea Branului, Drumul Carului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
acestei libertăți în Tratatul de la San Stefano. Prin Art. 4 al Tratatului de la 1856, puterile aliate s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar sub condițiunea arătată la Art. 20, că o rectificare a fruntariei ruse va avea loc în Basarabia pentru a da o siguranță mai mare pentru libera navigațiune pe Dunăre. Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plenipotențarii Rusiei au oarecare latitudine pentru o asemenea combinațiune. De la Rașova până la Silistra este o fâșie de pământ pe care populațiunea română este destul de numeroasă, și Excelența Sa crede că în triunghiul ce pleacă de la răsărit de Silistra spre a atinge fruntaria actuală ar putea să fie consimțită o oarecare sporire de teritorii de către guvernul său. Principele de Bismarck dorește, ca și principele Gorceakoff, ca această cestiune să poată fi terminată astăzi; ar fi fericit dacă sporirea propusă, și a cărei acceptare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
familiei imperiale a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în noua fruntarie; o discuțiune se angagiează între plenipotențiari asupra traseului liniei în care comitele Corti dorește ca Silistra să fie coprinsă, precum și asupra termenilor cari ar putea să-i indice exact întinderea. Comitele Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar al Franței, dă citire redacțiunii următoare: „Având în vedere prezința de elemente române, plenipotențiarii ruși consimt a prelungi frontiera României în lungul Dunării plecând de la Rașova în direcția Silistrei. Punctul de fruntarie pe Marea Neagră să nu treacă dincolo de Mangalia.“ Acest text, care implică că Mangalia este așezată dincoace de frontiera română, este acceptat de Congres. D. prim-plenipotențiar al Franței mulțumește d-lor plenipotențiari ai Rusiei că au binevoit a intra în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
această privință și a recomanda solicitudinii lor examinarea acestei afaceri, sau pe vechile baze, sau pe acele ce vor rezulta din deliberațiunile Congresului. La ordinea zilei vine raportul comisiunii de delimitare. Principele de Hohenlohe, președintele comisiunii, indică mai întâi traseul fruntariei de nord a principatului Bulgariei, care urmează țărmul drept al Dunării de la vechea fruntarie a Serbiei până [la] linia determinată de Congres într-o ședință precedentă, și care pleacă de la un punct spre răsărit de Silistra până la Mangalia, la Marea Neagră
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sau pe acele ce vor rezulta din deliberațiunile Congresului. La ordinea zilei vine raportul comisiunii de delimitare. Principele de Hohenlohe, președintele comisiunii, indică mai întâi traseul fruntariei de nord a principatului Bulgariei, care urmează țărmul drept al Dunării de la vechea fruntarie a Serbiei până [la] linia determinată de Congres într-o ședință precedentă, și care pleacă de la un punct spre răsărit de Silistra până la Mangalia, la Marea Neagră. Punctul de la răsăritul Silistrei nu este încă fixat, dar este vorba de o linie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Șuvaloff, admițând că un pod ce ar uni amândouă țărmurile Dunării era necesar și baronul de Haymerle adăogând că, după părerea experților, un singur punct în împregiurimi este propice la construcțiunea unui pod, președintele întreabă dacă congresul acceptă: 1. linia fruntariei de nord a Bulgariei; 2. linia Silistrei până la Mangalia 3. lăsarea detalielor pentru studiile unei comisiuni europene. înalta Adunare dă consimțimântul său acestor propuneri cari regulează limitele de nord ale principatului. [...] protocolul nr. 17 Ședința din 10 iulie (28 iunie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
actuală“ a fost prezentată de către miniștrii români ca o condițiune sine qua non a subscrierii convențiunii. Primindu-se această clauză de către plenipotențiarul rus, România se putu crede asigurată despre păstrarea limitelor ei existente. Se mărgini dar întru a-și păzi fruntariile, cu oștile sale înșirate pe malul Dunării și, când tunurile turcești începură a bate în porturile române, ea își proclamă independența păstrând totuși, încă și atunci, postul său de simplă apărare. Dar operațiunile militare luară deodată o cale la care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
s ar vedea pe mult timp încă turburată prin trecerea oștirilor străine, ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e a zice că independența ei se află scrisă în tractat; dară cu fruntariele de la Dunărea-de Jos și de la Mare mai puțin, apoi încă și osândit la o încălcare prelungită, în fapt principatul nostru n-ar mai fi nici liber, nici independent. În loc de a se îmbunătăți starea lui ar deveni cu mult mai nesigură
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bine definit, aceea ce era Domnul României, în mod vag și nedeterminat. Nici dreptul, nici exercițiul dreptului nu se adaogă, nu descrește. O altă considerațiune este că Regatul nostru nu aduce cu sine dificultăți cari ar rezulta din modificări de fruntarii sau întinderi de teritorii. România Regat continuă a fi în aceleași limite, cu aceeași întindere de teritoriu ca și în trecut. Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
posibil și în cazul unei victorii a englezilor. Dacă e să iasă cu scandal, se va întâmpla indiferent de rezultatul meciului... VITALIE CIOBANU: Personajul principal al mitologiei locale este Manneken-Pis: copilul care face pipi. Gloria sa a depășit de mult fruntariile țării. Potrivit legendei, niște burghezi bogați și-au pierdut unicul fiu în mulțime, în toiul unei serbări populare. După cinci zile, ei l-au găsit la un colț al străzii Etuve, acolo unde se află și azi. Manneken-Pis este foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
inițiativă privind înmormântarea cadavrului lui Lenin, ținut, deloc creștinește, la vedere într-o piață a orașului? L-am văzut pe Alexii binecuvântând ostașii ruși care plecau să omoare în Cecenia oameni nevinovați, femei, bătrâni, tineri și copii, adică „să apere fruntariile” națiunii... Trecem și pe la Bolșoi și Malîi Teatr. Mult entuziasm pentru cei care n-au mai fost la Moscova, hrăniți cu legendele și textele colorate din pliantele turistice. Mă rezum doar să urmăresc reacția lor... Un popas pe o colină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
existențe. Astfel, un Shakespeare, un Goethe, un Victor Hugo sau un Cantemir ori Eminescu sunt ceea ce unii dintre noi simțim, adică: „poeți naționali” - sintagmă ce irită pe unii veleitari sau ignari de azi! -, adică prin arta și existența lor depășesc fruntariile, oricât de largi, de expresive ale artei lor și devin simboluri! Iar națiunile au nevoie, ca de aer sau de pâine, de copii sau de strămoși, de aceste simboluri vii în care, cum o spuneau romanticii, se întruchipează Ființa adâncă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care a făcut un crater pe planeta noastră a fost acela al lui Herzl și al apropiaților săi. Oare pentru că s-a întâlnit cu marele suflu al naționalităților, contemporan cu el, pentru că a prelungit și a propagat primăvara popoarelor până la fruntariile Țării Canaan și ale secolului al XXI-lea? Fără îndoială, numai că el a făcut mai bine cu mai puțin. Ideea futuristă s-a împerecheat, adesea fără voia ei, cu un mit venit din negura vremii: Pământul Făgăduinței, Abraham, Macabeii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
omul sincer cu sine și cu ceilalți, intelectualul maturizat în vremuri tulburi, într-o Românie zguduită de corupție, de opacitate pentru tinerii doritori de împlinire a viselor lor adolescentine, ceea ce le infiltra gândul utopic al aflării adevărului și șanselor dincolo de fruntariile țării. Făceam parte din generația următoare, care nu a mai avut nici măcar posibilitatea de a spune "Nu", asemeni lui Eugen Ionescu, societății postbelice. Noi am fost nevoiți să ne ferecăm glasurile ca să nu cădem pradă opresiunii ocupanților roșii și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
că „Basarabia valora mai mult decât tot Tezaurul nostru și toate pretențiile noastre bănești laolaltă”. La 16 octombrie 1921, Karakhan a comunicat d-lui Filality că, conform instrucțiunilor primite de la Moscova, guvernul său este dispus să suprime din program chestiunea fruntariei, deci aceea Basarabiei, dacă suprimăm și noi chestiunea restituirii Tezaurului. În instrucțiunile date d-lui Filality, la 17 octombrie 1921, Take Ionescu fixează situația noastră de drept astfel: „Prin arme, Rusia va putea întotdeauna să pună în joc soarta Basarabiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]