354 matches
-
care poate opri exclusiv factorii materiali: oamenii, treburile, mărfurile etc. Spiritul, gîndul rostit ori scris poate trece dintr-o parte în alta a teribilei bariere aidoma păsărilor: ,nu s-au născocit încă tunuri care să poată ucide gîndul cînd încalcă fruntariile. Cine uită acest adevăr elementar face o grosolană eroare; o cît de grăbită răsfoire a istoriei, mai vechi sau mai recente, stă mărturie că glonțul n-a reușit nici o dată să sfarme spiritul". Punct de vedere care țintește în însăși
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
trupul țării, cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este adevăr - și istoria, într-un fel sau altul, trebuie să-l cuprindă, să-l confirme. și nu acte de cronici țin să aduc neapărat aici - într-o meditație la fruntarii de plai - ci o întâmplare; o întâmplare aparent banală, dar cu tâlc deosebit. Când România a hotărât să treacă de partea Antantei - așa cum era firesc, în aspirația sfântă de realizare a statului național unitar - în țară a sosit, într-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un intelectual și era un bărbat bine, dacă l-ar fi întâlnit pe stradă l-ar fi luat drept profesor de fizică sau muzician, în nici un caz n-ar fi crezut că e ce e, ofițer de grăniceri, care păzește fruntariile patriei amenințate de tot felul de dușmani dinăuntru și dinafară. Comandantul a măsurat-o din cap până-n picioare. S-a așezat pe un scaun de lemn, la un birou vechi și scorojit, iar pe ea a ținut-o în picioare
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
și alte solicitări culturale (vizite la locurile de popas și de studiu ale lui Brâncuși) - au fost stabilite protocoale și aranjamente cu oamenii de răspundere pentru că flacăra genialității Marelui Sculptor să rămână mereu vie peste timp - în Țară și pește fruntariile ei. Conștientizând mesajul amplei acțiuni, rectorul Universității „Constantin Brâncuși”, din Târgu Jiu, prof. dr. Adrian Gorun, a acceptat, că sub emblemă înaltului for de învățământ, să apară un memorabil album cu fotografii în policromie, intitulat Măiestrele și Brâncuși. El se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
s-a reușit decât anihilarea odiosului Diktat de la Viena , plătită cu prețul miilor de ostași căzuți pe drumul până în munții Tatra, nu este vina poporului român, ci a învingătorilor în cel de al Doilea Război Mondial, care au trasat actualele fruntarii ale Europei, împărțind-o în așa zise zone de influență. A urmat după cum se știe o jumatate de secol în care am purtat pecetea unei politici oprimante de desnaționalizare, în care s-a urmărit decimarea tuturor valorilor naționale. Nici evenimentele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
un român despărțit de ai lui printr-un rapt istoric cu care nu ne vom împăca niciodată. Păstrez și astăzi jumătatea de coală pe care a scris cuvintele sale testament, un vibrant și însângerat apel la restaurarea ființei neamului între fruntariile ei dintotdeauna. Subliniez, am intrat în Uniunea Europeană, întrun nou cadru de existență, doar cu o parte dintre români, lăsându-i pe ceilalti de izbeliște... MDP: Ca scriitor și ca jurnalist, ați făcut, de-a lungul anilor, multe și lungi călătorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să vorbești de ele cînd vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca și cînd te vei scula. 8. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mîini, și să-ți fie ca niște fruntarii între ochi. 9. Să le scrii pe ușiorii casei tale și pe porțile tale. 10. Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în țara pe care a jurat părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, că ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
bună pe care v-o dă Domnul. 18. Puneți-vă dar în inimă și în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun; să le legați ca un semn de aducere aminte pe mîinile voastre, și să fie ca niște fruntarii între ochii voștri. 19. Să învățați pe copiii voștri în ele, și să le vorbești despre ele cînd vei fi acasă, cînd vei merge în călătorie, cînd te vei culca și cînd te vei scula. 20. Să le scrii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Trust - "Cu toții la castel! Zilele Patrimoniului pentru copii și adulți", Asociația Uma Ed România - "Poveștile mele, ale tale, ale celorlalți. Valorificarea cinematografică a narațiunilor de familie în medii multietnice rurale și urbane din Dobrogea", Asociația "Tradiția militară" - "De Veghe la Fruntarii - Evoluția uniformei grănicerești în ultimele două secole" și Asociația Culturală Art Group 7 - "Hotel Illyria, după a 12-a Noapte, de William Shakespeare, un workshop teatral pentru dezvoltarea comunicării dintre tinerii artiști și publicul tânăr". Cel mai mare punctaj la
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
cupa zării de-alabastru,/ Peste văi și dealuri noaptea își așterne/ Șalul de-ntuneric și de cer albastru” (Noaptea în Buceag). Cum nu ne-ar putea emoționa și asemenea stihuri exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii,/ Peste plaiuri, peste țară,/ Să fiți pururea stăpînii!// De-or veni dușmani din puste,/ Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
nostru, darmite acum după o atât de mare și sterilă longevitate politică. Ziceam nu să-l Înlocuim dintr-o dată, ci să-l mai umanizăm, liberalizându-l de pe o zi pe alta sau, cum Îndeobște se procedează În imediata proximitate a fruntariilor noastre, să-l reformăm. Stând strîmb, dar judecînd drept, acest cezar ar merita de fapt să fie tratat fără menajamente, chiar necruțător și ceea ce mă deranjează, Îndeosebi, la biserică În timpul liturghiei, al Întregii slujbe religioase, nu este atât forfota, nici
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
au ridicat în înaltul cerului și au cutrierat lumea, în mână și mintea lor lor fiind existența vieții unor conducători și regi, pe care lumea nu putea să-i mai încapă, alții au slujit în altarele creștine ale românilor până la fruntariile țării...toate acestea au fost rodul muncii generației noastre, a promoției unite ce ne-am întâlnit la toate soroacele... și poate că ar fi bine ca acestea să fie însemnate undeva...spre aducere aminte. Din adâncul sufletului omenesc, câteodată, irumpe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
refugia ca să uiți pe Dumnezeu și ale cărei cruci ar străpunge nimicul cerului. După ce sufletul a filtrat pe Dumnezeu, drojdia ce rămâne devine - ca pedeapsă - substanța sufletului. Totul este nefolositor și fără rost - afară poate de melodia ascunsă a chinului. Fruntariile omului sânt cele ale suferinței. Doar după ce-ai îndurat mult ai dreptul să consideri lumea un pretext estetic, un spectacol înțelegerii tale nobile și bolnave. Atunci suferi, fiind în afara suferinței. Nimeni nu va ști din ce belșug de dureri
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
zicea nerodul ăla mai adineauri - doar la hyrcanieni. Iar elefantul a dispărut cu totul din nordul Africii. Germanul cugetă câteva clipe în tăcere. Apoi întreabă: — Vrei să spui că prin aceste vânători din amfiteatru, impe riul a împins civilizația până la fruntariile lumii? — Păi, cum altfel? ricanează Rufus. Deși i-a trecut de câteva ori prin minte că băiatulul ăsta, că zut din senin pe capul lui, ar putea fi totuși o iscoadă trimisă să-l tragă de limbă, spune apăsat: — Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
autonomizează în narațiune, - ridicând-o pe o treaptă în care verva îl apropie de Caragiale, iar vigoarea plastică îl pune cu greu alături de altcineva, la noi. De unde începe lumea lui Voiculescu ? Ea are, ca și luna, voaluri fantomatice de aburi, fruntariile pierdute în zări, într-un nețărmurit geografic greu de închipuit, în care crânguri de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
emigrației? În niciun caz aceia care au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi de ideea unei monografii complete despre românii trăitori dincolo de fruntariile patriei? Desigur, nu autorii campaniei imbecile de mai acum cinci ani îndreptată contra celor care „n-au mâncat salam cu soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
emigrației? În niciun caz aceia care au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi de ideea unei monografii complete despre românii trăitori dincolo de fruntariile patriei? Desigur, nu autorii campaniei imbecile de mai acum cinci ani îndreptată contra celor care „n-au mâncat salam cu soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a luminat. Am ascultat atunci străvechea poveste a scriitorului care se luptă cu lipsa de Înțelegere a burghezului și trece peste valurile vieții purtându-și himera pe umeri. După ce dedicase câteva cincinale farmacopeei montane, familia Bibiloni izbutise să treacă dincolo de fruntariile orașului Catamarca, avansând până la Bancalari. Acolo văzuse lumina zilei poetul. Prima Învățătoare i-a fost Natura: pe de o parte, legumele din quinta părintească, pe de alta, poiatele din vecini, pe care copilul le-a vizitat de nenumărate ori, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acestei libertăți în Tratatul de la San Stefano. Prin Art. 4 al Tratatului de la 1856, puterile aliate s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar sub condițiunea arătată la Art. 20, că o rectificare a fruntariei ruse va avea loc în Basarabia pentru a da o siguranță mai mare pentru libera navigațiune pe Dunăre. Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
plenipotențarii Rusiei au oarecare latitudine pentru o asemenea combinațiune. De la Rașova până la Silistra este o fâșie de pământ pe care populațiunea română este destul de numeroasă, și Excelența Sa crede că în triunghiul ce pleacă de la răsărit de Silistra spre a atinge fruntaria actuală ar putea să fie consimțită o oarecare sporire de teritorii de către guvernul său. Principele de Bismarck dorește, ca și principele Gorceakoff, ca această cestiune să poată fi terminată astăzi; ar fi fericit dacă sporirea propusă, și a cărei acceptare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
familiei imperiale a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în noua fruntarie; o discuțiune se angagiează între plenipotențiari asupra traseului liniei în care comitele Corti dorește ca Silistra să fie coprinsă, precum și asupra termenilor cari ar putea să-i indice exact întinderea. Comitele Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar al Franței, dă citire redacțiunii următoare: „Având în vedere prezința de elemente române, plenipotențiarii ruși consimt a prelungi frontiera României în lungul Dunării plecând de la Rașova în direcția Silistrei. Punctul de fruntarie pe Marea Neagră să nu treacă dincolo de Mangalia.“ Acest text, care implică că Mangalia este așezată dincoace de frontiera română, este acceptat de Congres. D. prim-plenipotențiar al Franței mulțumește d-lor plenipotențiari ai Rusiei că au binevoit a intra în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
această privință și a recomanda solicitudinii lor examinarea acestei afaceri, sau pe vechile baze, sau pe acele ce vor rezulta din deliberațiunile Congresului. La ordinea zilei vine raportul comisiunii de delimitare. Principele de Hohenlohe, președintele comisiunii, indică mai întâi traseul fruntariei de nord a principatului Bulgariei, care urmează țărmul drept al Dunării de la vechea fruntarie a Serbiei până [la] linia determinată de Congres într-o ședință precedentă, și care pleacă de la un punct spre răsărit de Silistra până la Mangalia, la Marea Neagră
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sau pe acele ce vor rezulta din deliberațiunile Congresului. La ordinea zilei vine raportul comisiunii de delimitare. Principele de Hohenlohe, președintele comisiunii, indică mai întâi traseul fruntariei de nord a principatului Bulgariei, care urmează țărmul drept al Dunării de la vechea fruntarie a Serbiei până [la] linia determinată de Congres într-o ședință precedentă, și care pleacă de la un punct spre răsărit de Silistra până la Mangalia, la Marea Neagră. Punctul de la răsăritul Silistrei nu este încă fixat, dar este vorba de o linie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Șuvaloff, admițând că un pod ce ar uni amândouă țărmurile Dunării era necesar și baronul de Haymerle adăogând că, după părerea experților, un singur punct în împregiurimi este propice la construcțiunea unui pod, președintele întreabă dacă congresul acceptă: 1. linia fruntariei de nord a Bulgariei; 2. linia Silistrei până la Mangalia 3. lăsarea detalielor pentru studiile unei comisiuni europene. înalta Adunare dă consimțimântul său acestor propuneri cari regulează limitele de nord ale principatului. [...] protocolul nr. 17 Ședința din 10 iulie (28 iunie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]