34,387 matches
-
este decît o metaforă a lumii vizibile, adică a lumii înseși, concluzia este una singură: întreaga fire este geometrie. Astfel, pictorul, transformat pe nesimțite într-un ordonator al realului infinit, poate vorbi despre geometria pămîntului, despre geometria apei, despre geometria frunzei, despre geometria luminii și a umbrei, despre geometria culorii, și a cerului, și a tuturor celor care pot fi văzute și imaginate. Într-un cuvînt, cărțile de perspectivă artistică ale lui Zamfir Dumitrescu devin, prin profunzimea și extensia cercetării, dar
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
intemporală, absolută, pe care poezia încearcă a o "actualiza" grație limbajului liric: "Nici nu m-am scuturat bine de glasurile nopții,/ de glasurile și chipurile din vis ale nopții,/ că dimineața îmi bate la ușă. Mai întîi, timid,/ cu cîteva frunze care și-au luat viața pe cont propriu,/ la fel ca mine Poetica, de la prima literă la cîntecul sturzului,/ de la întunericul începutului pînă la dimineața/ care îmi bate la ușă.(...) Dimineața se ține de mine pas cu pas de parcă/ mi-
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
să fi fost vinovat de toate câte i se puneau în cârcă. Dimpotrivă, așa cum prea clar se vedea în imaginile tv, adepții M.I.S.A. nu practicau decât o yogă slab evoluată (dovadă că participanților nu li se distribuise nici măcar câte o frunză de vie...); vârsta minimă admisă pentru participanți e de după majorat, iar minorii, și mai ales minorele, pot adulmeca ședințele membrilor doar de la o distanță de-o milă marină și numai însoțiți de unul din părinți. Sex în grup? Pornografii? Orgii
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
Grijulii, de foc, se pare, Fumului căzut-au pradă. Vai, ce groaznică-ntîmplare! Roșii cresc văpăi pe-aproape, Mai rămîn doar negre schele; Barem bunii de-or să scape De-acest iad cu flăcări rele! Limbi de foc înalță flamuri Printre frunze, printre ramuri; Ard în flăcări crengi uscate Și se prăbușesc prăpăd. Cît cu ochii pot străbate, Mai departe să tot văd! Chiar capela pică toată, Sub poveri de crengi arzînd. Șerpi, văpăile se-arată Pînă-n vîrfuri, rînd pe rînd. Trunchiurile
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În 1879, „Foaia
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În 1879, „Foaia veșteda”, după Lenau („Vântu-o foaie vestejita/ Mi-a adus mișcând fereastră / Este moartea ce-mi trimite / Fără plic scrisoarea această”). Eminescu În Italia Despre
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
este nici un palpit/ nici un sentiment, nu mai este nimic, ci doar acest vacuum, acest deșert,/ această singurătate, care-și rodește și își înmulțește celule gelatinoase/ fibroase - magma unui vulcan care stă să erupă, de sub covor, de sub cărți,/ printre tablouri, gălbenele, frunze uscate” (Povestiri despre nimic). O modalitate convenabilă a acestui lirism impregnat de real este jurnalul. Maria Urbanovici înregistrează ce i se întîmplă în cutare ocazie, “cîntă” ocazia însăși. Datele nude apar uneori mai relevante decît comentariul ce le însoțește: “Pe
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
căderi în timpul subjugat uitării floare de cenușă e arsura ce-mi rănește palma dreaptă Greier rănit prin frunzarul înserărilor târzii se-aud foindu-și îndelung însingurarea fiecărei nopți poartă stigmatul unui greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare pasăre pe frunza sa se duce oul rămâne în ochiul uitării Diamant fără granițe de pe creasta bucegilor nostalgia se-așterne pe lumina ocultă a amintirii noaptea patimei vibrează neîncetat
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Greier rănit prin frunzarul înserărilor târzii se-aud foindu-și îndelung însingurarea fiecărei nopți poartă stigmatul unui greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare pasăre pe frunza sa se duce oul rămâne în ochiul uitării Diamant fără granițe de pe creasta bucegilor nostalgia se-așterne pe lumina ocultă a amintirii noaptea patimei vibrează neîncetat dincolo de adâncul ființei toate se duc trecând prin ochiul orb al uitării - doar diamantul
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
date Rana uitării pe cărări de mătrăgună mă las purtat de pași orbi șovăitori către un meleag pecetluit de taină pe istmul tăcerii vipere cresc flori de otravă guri mușcătoare adâncind în coapsa nevinovată rana uitării Rugina foșnitoare de din frunza depărtării rugina foșnitoare trecând prin frăgezimea firii răpune timpul și-ascunde clipa drumeției fugitive unde-i steaua ce-ar fi să cadă arătând ruinelor de vreme adâncul ascunziș în care stau la pândă începutul și sfârșitul? Moartea sclipind un zbor
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
a ne reaminti din nou, adînc cine suntem se tulbură noaptea foind, apa sub pod și-mi urcă-n sînge neliniștea peștilor zvîcnind, gînduri sub bolta arcuită, aproape geme unul în somn sub știrile îngălbenite totul într-un sentiment de frunză plutind, oare ce vor a prefigura în mine agrăindu-mă pe rînd cînd noaptea le este surdină, clipa deja hăt departe, deși înscrisă în memoria unei lumini cu neputință de deslușit încă, într-adevăr am fost mereu cel ce murmura: fiecare
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
care norii le Știu trecătoare Intri-n poveștile Spuse pereților Lumile drepților Doamne, cereștile Vai, cât de scumpe ne Sunt așteptările Din clătinările Sfintelor cumpene Amăgitoare Lumea, comorile Pe care norii le Știu trecătoare Crochiu Un gutui pe-un răzor Frunzele, cerului spui-le Când sub umbrele lor Ard în aur gutuile Dealuri sui și cobor Crengile știu aleluile Când sub crucile lor Ard în aur gutuile Este-un gând trecător Frunzele știu-l, verzuile, Când sub foșnetul lor Ard în
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
le Știu trecătoare Crochiu Un gutui pe-un răzor Frunzele, cerului spui-le Când sub umbrele lor Ard în aur gutuile Dealuri sui și cobor Crengile știu aleluile Când sub crucile lor Ard în aur gutuile Este-un gând trecător Frunzele știu-l, verzuile, Când sub foșnetul lor Ard în aur gutuile Sub o dungă de nor Crengile, cerului du-i-le Când sub zariștea lor Ard în aur gutuile Vitraliu Nucul, prin foi ruginii își mai pârguie nucile. Tu te
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
dorm. ursul stă-n bârlog vara-ntreagă păstrăvii toți s-au mutat la șes. mușchiul crește acum nu doar în partea de nord a copacului mușchiul sufocă din toate părțile deci nu mai indică vai nimic. azi au îngălbenit toate frunzele nările-mi freamătă ca la apropierea zăpezii marele vapor alb s-a desprins de țărm nimeni nu-mi face vreun semn. nici în seara asta n-am să uit dar nici nu-mi amintesc destul de limpede ca să mă ridic. nici
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
și vorbire nu mai e o legătură directă nici măcar o ceață mîhnită prin care să zărim introvertiți în iaduri vegetale cînd păianjenul blond din ramurile mestecenilor ar fi dispus să-i dezmierde. Prieteni, măcar voi ascultați cu fervoare rugi în frunze lipite de Zidul Plîngerii: oracol verde. Molima de cristal I Așa a început mașinăria umană în urbea noastră mișcată de mîini călăuzitoare că nimic nu se dobîndește pe gratis nimic nu-ncepe zborul fără o fîlfîire peste prăpastie împins de-
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
Dinu Ianculescu Vei găsi ascunsă-ntr-o zi Alexandrei Vei găsi ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară c-am plecat cu frunzele-ntr-o doară prin păduri pe care nu le știi. Pune-o pe raftul din cămară lângă-arome scurse pe tipsii. Vei găsi ascunsă într-o zi o scrisoare ultimă, amară. Și pe rânduri vremea va stropi colbul și parfumele de-
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
doară iubirea cărei clipa i-o jertfim. Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. Luminile salonului s-au stins. Vin după voi în spațiul necuprins. Pădurile mă cheamă și mă-ndrugă. Și ramurile frunze și-au întins pe drumul lung ce-ncepe să mă sugă. Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. Luminine salonului s-au stins. Și vrând-nevrând mă simt acuma slugă aceleia ce-n luptă m-a învins. Căci aripile-i negre
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
eu mai rămân În viața unde există moarte. 934. Poți opri lumea din mersul ei nebun? 935. De ce ne-am născut sub cerul unde calea căilor este moartea? 936. Fără tine până și primăvara sufletului devine toamnă iar mugurii viselor, frunze ruginite ce cad peste veșmântul unei amintiri din ce În ce mai dureroase. 937. Nu există comediant mai mare decât lumea În care trăim. 938. Tinerețea ar trebui să fie adevărata senectute a sufletului iar bătrânețea copilăria lui. 939. Iubirea este Lumina Divină a
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Nu vreau s-o las să plece din mine. Nu vreau s-o las să-mi smulgă mai multă lumină. Pentru că acolo, în lumina aceea, se petrece timpul meu. Cer cufundat Mă plimb printre singurătățile mele ca printre plopi, printre frunzele aplecate - sosii ale iluziilor răcoroase; Viața și ea, fără ecou, atârnă asemenea ploii de cerul neștiut, cer cufundat în gândurile lui Dumnezeu. Vers îți aștern liniștea la picioare, calci pe ea, ți se aude inima bătând. Clătinare Marea își clătina
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
Semne”, cu ilustrații de AuroraSperanța Cernitu, 2010). REFERINȚE CRITICE Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei, Cezar Ivănescu, Î.P.S. Antonie Plămădeală, Alexandru Andrițoiu, Aurelian Titu Dumitrescu, Artur Silvestri, Tudor Opriș, Gheorghe Filip, Ana Dobre, Ion Bădoi, Roxana Olteanu Roșu, Valeriu Bârgău, Dumitrean Frunză, Victor Atanasiu, Mihai Milca, Gabriel Rusu, Giorgiana Ionescu, Constantin M. Popa, Florin Burtan, Nicolae Oprea, Marius Rădulescu, Mariana Ionescu, Vladimir Alexandrescu, Ioan Barbu, Nicolae Rotaru, Gabriela Popescu, Ionel Tecșa, Andrei Milca, Nicolae Georgescu, Ovidiu Raul Illeș, Alex. Ștefănescu, Nicolae Iliescu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % FIȘA DE LUCRU NR.4.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 4.4. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice la conserve termosterilizate din porumb tabelul 4.5. Aspectul recipientelor b. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare legumele bulionul Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine 34 Proprietăți
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
străine, nici gusturi și nici miros. FIȘA DE LUCRU NR.5.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 5.1. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice tabelul 5.2. Aspectul recipientelor c. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare 37 legumele bulionul Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine Proprietăți fizice și chimice tabelul 5
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
tomate proaspete se admit adaosurile de sare, zahăr sau condimente, ele folosindu-se în cantitățile cele mai mari la ketchup. Caracteristici organoleptice tabelul 7.3. Aspect Masă omogena, densă ( la pastă de tomate), fin strecurata, fără corpuri străine( semințe, pielite, frunze, peduncule), fără semne de alterare, mucegăi, fermentație ; Culoare Roșu vișiniu până la roșu cărămiziu, uniformă în toată masă ; Miros și gust Plăcut, caracteristic de tomate, fără gust și miros străin ( caramelizare, afumare, fermentare, mucegăi) ; 45 Caracteristice fizice și chimice tabelul 7
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
deformări. Nu se admit pete negre sau de rugina, se admit pete albăstrui și ușoară marmorare datorită sulfurii de staniu. Ermetic închise, cu capacul nebombat, neruginit, neînnegrit. Aspectul fructelor Fructe acoperite cu sirop, nedestrămate, neatacate de insecte, fără codite, sau frunze. În același recipient fructele trebuie să fie de aceeasi varietate, cu grad de coacere și dimensiuni apropiate. La compoturile asortate se admit fructe de diferite varietăți și soiuri. Se admit fructe cu defecte prevăzute în standardele de materii prime pentru
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]