1,212 matches
-
început să-și schimbe aspectul puțin câte puțin. Pe alei cădeau frecvent frunze veștejite și parcurile și-au modificat coloritul. Ruginiul, galbenul și roșiaticul erau la mare preț. Vântul ușor, mai ales pe timpul serii și al nopții, aduna cu râvnă frunzișul prin toate locurile adăpostite. Oameni de toate vârstele și perechi de tineri îndrăgostiți, în majoritate liceeni și studenți veniți din provincie să-și caute gazdă, răscoleau frunzele cu încălțămintea ușoară în plimbările nocturne și inspirau cu plăcere aerul cu iz
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
aproape vară editorialiștii cosmopoliți cu cosmopolitele și cu Laika s-ar veseli să adulmece aerul crângurilor în care familiile face grătar homeric cu sutele și cu miile, băgându-se intensiv manele de jale pe picnic la boxe și pătându-se frunzișurile cu un fel de nechezol când albicios, când roșu montan, uitându-se cu desăvârșire că Providența ne-a ales acea Zi de culoarea Leului de la Cotroceni tocmai întru sobrietate și reculegere, să ne amintim pururea de eroii noștri și de
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TOAMNA IUBIRII Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sufletul dezbrăcat în frunzișul iubirii de vântul furios ce frânge crengile moi, trunchiul scrijelit de timp, tainic labirint. În mine se cuibărește pasărea dorului, se înfruptă animalic din iluzia dulce a dragostei- floare albă legănată de vântul... durerii. Soarele iubirii se pierde-n asfințitul
TOAMNA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355524_a_356853]
-
tinerețea unor vise ce-și alunecau tremurarea între ridurile timpului priveau geloase cum se împletește lumina în tremurul apei de când au încolțit pietre mai ți minte când ți-am sfârtecat lacrima? nu ai înțeles de ce sângerarea tălpilor este ca un frunziș unde arborii au aripi și un singur trunchi din care împăturesc în inimi circulare viața Referință Bibliografică: liniștea picura din streașina cerului / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
LINIŞTEA PICURA DIN STREAŞINA CERULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356823_a_358152]
-
nu știu dacă frunza e vie sau moartă, din creanga bătrână, firavă, și nu știu vântul unde o poartă, ca pe-un fulg, între tină și slavă. stele și paseri se rotesc peste creștet, precum cocorii aleargă pe mări, suntem frunzișul cel veșted, bătut de vânturi, rătăciți pe cărări. toamna-și scutură mohorâtul veșmânt, amurgul se ghemuie-n vis, suntem suflare, dar și pământ... ploaia îmi cade sub geamul deschis. reazimă-ți fruntea pe umăr, străino, e fără întoarcere clipa de azi, se-
SUNT FRUNZA TOAMNEI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355101_a_356430]
-
zi fără a trăi aceeași stare de nestare confuz confuz până la refuz absent la visări de-atâtea ezitări fără tine am lipsă de mine robotica viață sufletu-mi învață... COPAC OPAC (din volumul " Pasărea din tâmple") copac opac lasă-ți frunzișul DEOPARTE DE O PARTE a truchiului tău NODUROS NODU' ROS de carii va ajunge moale, și SEVA SE VA prelinge printre crengile tale prea albe... copac opac, tu ai rădăcini adânci și DUREROASE DURE, ROASE, îți sunt amintirile despre soare
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
zare, Ascultă cum te strig și mai ales Nu simți, că și eu sufăr și mă doare? Ea se îndepărtează, nu-i răspunde, Când astrul o privește pe furiș Mai plânge încăToamna, ba surâde Spre vântul ce-o urmează prin frunziș. Referință Bibliografică: De ce plângi, Toamnă? Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DE CE PLÂNGI, TOAMNĂ? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369099_a_370428]
-
au participat artiști plastici prahoveni, ziariști, persoane pasionate de pictură și, în mod deosebit, de pictura Marilenei Ghiorghiță. Expoziția conține o diversitate de perspective asupra copacului imortalizate în 29 de tablouri cu nume sugestive: “Măr”, “Răsărit și apus”, “Scoarța copacului”, “Frunziș”, “Brumă”, “Măr bătrân”, “Cuplu”, “Copac flacără”, “Contrast”, “Copac în lumină”, “Acoperișul roșu”, “Tinerețe”, “Păr”, “Crepuscul”, “Curte interioară”, “Copac poveste”, “Zi și noapte”, “Primăvara”, “Prima ninsoare”, “Crâng”, “Toamnă”, “Apus”, “Doi plopi”. Așa cum este reprezentat de Marilena Ghiorghiță, copacul este un simbol
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COPACUL” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370832_a_372161]
-
de bucurie, sugerată, în mod deosebit, de cromatica luminoasă ce acoperă părți importante din tablou sau pigmentează culorile mai întunecate cărora le revin totuși spații restrânse. Deși fiecare tablou este o reușită artistică, ne rețin totuși atenția câteva dintre ele. Frunzișul din tabloul cu același nume pare a avea forma unui plămân uriaș cu care respiră întreaga lume. Copacul flacără simbolizează viața și creația în gradul cel mai înalt, pare a fi o floare gânditoare, amintește de arterele unei inimi în
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COPACUL” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370832_a_372161]
-
sentințe peste ruginiul troian de frunze, așteptând candriul vânt să le-ascundă sub obrazul smead al cergii de ninsoare împletite, un repetabil giulgiu peste seve sleite, sub un orbitor aieve, tronând peste destine împlinite. Același ritual de-ncoronare, alb miruind frunzișul ce se pierde murind spre a renaște-n noul verde, veșmânt de primăvară-n sărbătoare. *** Ciclul "Poezia necuvintelor" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Se-njugă toamna / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21
SE-NJUGĂ TOAMNA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369916_a_371245]
-
pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată cu voce joasă și am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă îndeletnicire. Era una dintre cele trei fete ale familiei vecine cu noi, de vreo 12-14 ani, care purta câteva flori de câmp în mână și mergea alene pe o potecă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
la doi c-o dragoste fără pereche. A mai chemat un licurici, maestru-n tainele iubirii, Să-l lumineze la răscruci înspre grădină fericirii. Că-i trubadur prea bine știți, zburdalnic și cu capu-n nori, Ades se pierde prin frunziș, visând la stele în culori. Atras de-aroma primăverii, scăldat în vis de frenezie, Răsfăța corzile viorii fiind secondat de-o păpădie. Cu ochi zglobii că două perle și zâmbet de polen fardat, Sărut-aripa buburuzei și-oftează scurt și vinovat
GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370399_a_371728]
-
vine din pustiu de la cei ce nu mai scriu? stai în vântul toamnei reci singuratic pe poteci, plopule, trist și rărui, parc-ai fi al nimărui... bate vântul, frunza-ți sună, dorurile se adună, ard toți plopii de pe plai, cu frunzișul lor bălai. glasul tău tărăgănat, cânți de dor și de bănat, cânți în nopțile târzii, spre alte zădărnicii... și adesea tu mă chemi, peste timpuri, peste vremi, ți-i chemarea plângere, și frunzișul stingere.. luni, 15 februarie 2016 Referință Bibliografică
PLOPULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370699_a_372028]
-
adună, ard toți plopii de pe plai, cu frunzișul lor bălai. glasul tău tărăgănat, cânți de dor și de bănat, cânți în nopțile târzii, spre alte zădărnicii... și adesea tu mă chemi, peste timpuri, peste vremi, ți-i chemarea plângere, și frunzișul stingere.. luni, 15 februarie 2016 Referință Bibliografică: plopule / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PLOPULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370699_a_372028]
-
ape, fură abur dulce Și-l face înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
nouă mlădiță de viață care să continue spiritul eminescian în inimile locuitorilor acestui minunat oraș. Luminile proiectoarelor scoteau în relief măreția teiului și frumusețea lui, în ciuda faptului că în acest anotimp era dezbrăcat de cea mai frumoasă podoabă a sa, frunzișul și florile plăcut mirositoare. Eram gelos pe ieșeni, care aflându-se în compania unei ființe dragi, puteau stând pe o bancă din zona teilui în companiei iubitei, să simtă vibrația energetică a poeziei eminesciene, așa că ne-am mulțumit să facem
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
ce avea loc a doua zi. Teiul lui Eminescu mi-a rămas întipărit în memorie și în visul nopții ce a urmat, l-am revăzut din nou sub o altă apariție. Avea ramurile puternice pline de verdeață, în al cărui frunziș se auzea trilul păsărilor ca o melodia cântată de o tânără îmbrăcată într-o rochie lungă, vaporoasă, din mătase albă, ciupind cu delicatețe corzile unei harpe, ca o chemare spre iubire, spre acel sentiment înălțător ce numai inegalabilul poet a
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
pe care o lăsam în urmă adia un vânt slab ce aducea un miros minunat al naturii pregătite de culcare până la primăvara viitoare. Dar parcă auzeam codrul din spatele meu murmurând și dânsul o poezie tristă: „...Ziua scade, noaptea crește/ Și frunzișul mi-l rărește./ Bate vântul frunza-n dungă/ Cântăreții mi-i alungă;// Bate vântul dintr-o parte/ Iarna-i ici, vara-i departe./ Și de ce să nu mă plec,/ Dacă păsările trec!/ Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândurele
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ȘI ÎNCĂ 3 POEME Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1805 din 10 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-mi lăsa timp... Când tu taci, glasul păsărilor dispare printre frunzișul pomilor, mi se așterne toamna peste tâmple și este atâta liniște, că pot auzi și muzica încă nescrisă! Numai gândul te mai poate aduce aproape, ca pe un strop de apă căzut din preaplinul durerilor mele sau ca pe un
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ŞI ÎNCĂ 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369709_a_371038]
-
nude Și tremură în noaptea cea tăcută. Când clipele sunt aprige și crude, Doar lacrimile ploii ne sărută. TĂCERI ȘI BRUME Toamna își ridică, pe coloane reci, Templul ei de frig, de tăceri și brume, De rugină grea, risipită-anume În frunzișul veșted, căzut pe poteci. Chiar dacă-și pierde valurile-n spume, Tot n-o să te lase marea să mai pleci, Poate doar peste cuvinte să te-apleci, Să mergi printre adverbe și pronume. Să regăsești sintagmele știute, Din ale toamnei blânde
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
trecut peste prispa mea de lut. slova mea-cuvânt de vis toate păsările mi-s zboruri în vârtej de rime și de doruri și de știme las ferestrele deschise ca să-mi intre-n casă vise de cocori cu aripi ude prin frunzișurile crude și pâraie în căderi visând numai primăveri ce frumos se face noapte printre vise printre șoapte vine draga primăvară nu mai știu a câta oară ni se înverzește codrul ne dă mugurul și rodul glezne albe de fecioare se
NUNTIRE DE CUVINTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370155_a_371484]
-
când, pe biciclete, Doi tineri se apropie de ele. Doar țâncii adormiți prin cărucioare, De biberonul lor de griș cu lapte, Zâmbesc ușor când vântul cu o boare, Îi mângâie ca mamele cu șoapte. Se trece ziua caldă spre amiază, Frunzișul țese umbre pe alei, Pe băncile pustii se aciuiază Adolescenți, sub ploi de funigei. Și plec, făcându-i loc intimității, Lăsându-i să se-ntreacă-n sărutări. Mă duc să spun ”bon soir!” singurătății, Căutând răspuns la propriile-ntrebări. *** Referință
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352955_a_354284]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AȘ ALERGA, PRIN BRUMA TA, DESCULȚĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Noiembrie, candid ca o fecioară, Ți-ai așezat frunzișul la picioare, Din golu-ți ram, privirea se coboară, Să vadă rătăcită câte-o floare. Și suferi ca un vis pirdut în gânduri Când vremea ta urată te mai plouă. Destinul tău, e scris doar printre rânduri. Tu ești sortit a
AŞ ALERGA, PRIN BRUMA TA, DESCULŢĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354425_a_355754]
-
și colo pătate, De neaua ce moare sub lina dogoare. Pe boltă se mișcă picturi fascinante, În tonuri de gri și de alb și de-azur. Pe dealuri și șes se impun dominante, Albeața din flori și crud-verde în jur. Frunzișuri adie de vânturi mișcate, În aer se-ntinde a serii răcoare. Jupoane de nori stau de cer atârnate, Pătând pe alocuri apusul de soare. *** Referință Bibliografică: Prier / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02
PRIER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353743_a_355072]
-
o altitudine de 1120 de metri. Peisajul este asemănător celui de până aici. În dreapta drumului se întinde o pădure masivă de brad. Nu rezistăm tentației de a intra în ea. Pe sol nu este niciun pic de zăpadă, ci doar frunzișul de un maroniu veșted al unei toamne pierdute în iarnă. Pâlcuri de iarbă verde scot capetele deasupra frunzelor din loc în loc. Soarele începe să mijească anemic printre ramuri. Pădurea ne amețește cu mirosul ei rece, dar natural, de pământ reavăn
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]