669 matches
-
petrecute mai înainte au fost omise din paginile de față. Am omis, de asemenea, să-mi datez meditațiile. Timpul a trecut și acum e octombrie, cu zile însorite, luminoase șî răcoroase, un cer nordic de un albastru intens, și amintiri fugitive, risipite, ale altor toamne. E vremea ciupercilor și mi-am oferit adevărate ospețe cu ciuperci, din cele mari, elastice, negre, nu butonii ăia rotunzi fără nici un gust. Au apărut și dovleci prin prăvălii, și de pe acum se simte aroma familiară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ideologie... Treceam pe lângă o cruce și așa, întâmplător tatăl meu mi-a zis: Aici a fost împușcat Popa Șapcă pentru că a fost legionar... Dar trecuse pe lângă mine informația... Iar ceea ce învățaserăm noi în liceu era foarte puțin.... că era tratată fugitiv, ca o mișcare fascistă. Care era denumirea organizației? Nu aveam o denumire. Și ce intenționați să faceți? Ideea a fost de a ne organiza... cu gândul că trebuie să determinăm trupele rusești să părăsească țara. Ele erau legate, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
firului e un prieten radiofonist: Nicolae Tomescu. Se interesează - dar nu știu că el „birjărește“ acum „Radiosfera“, deci sunt În direct - de ultima mea bucurie: mi-a mai ieșit un brevet. Verba volant... deci hai să reconstitui, din note luate fugitiv, convorbirea. Brevetul cu pricina - bun pretext - se referă la hemodializă, În fond o ultrafiltrare, printr’o membrană care separă sângele pacientului de o soluție izotonică, membrană traversată astfel, după gradientul de concentrație, de substanțele conținute În sânge. Cam la fel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
perfect circular se evazează, apoi se destramă în zimți delicați, fiecare cu o minusculă perlă de lapte la capăt. Autorul era biolog. Prin această imagine voia să demonstreze că o formă complicată din lumea fizică, cu o apariție atît de fugitivă încît numai cronofotografia poate să o surprindă și să o fixeze, este întru totul asemănătoare cu cea pe care o iau lent în cursul creșterii lor niște organisme marine precum celenteratele : de pildă, unele hidrozoare și meduzele. Cartea abundă în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unei ciuperci). Constatăm astfel că respectivele coroane regale sau nobiliare, obiecte bizare ce ar putea fi luate drept capricii ale artei cărora nu le-ar corespunde nimic în natură, devansează cunoașterea acestor realități încă neobservate care sînt stările cele mai fugitive ale materiei. Mai mult : ierarhia simbolurilor heraldice o reflectă direct pe cea care se poate stabili între aceste stări ale lumii fizice ; sub aspectul instabilității, starea gazoasă se situează deasupra stării lichide... Totuși, abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Gorovei, cu șapca lui turtită pe chelie și pantalonii golf care îi imprimau o imagine de sferă, poreclit de elevi „Bilă”, care bulbuca ochi plin de sarcasm la „flăcăi”, adică la elevi. Severul profesor Haralambie Băeșu care preda geografia, „el fugitivo” pictor Gheorghe Șaru ce nu reușea să se impună nimănui, cu toți au rămas profesori ce nu se puteau uita, ca și Eugenia Scripcaru, Aonofreiesii, Astărăstoaie, cele trei domnișoare - Măcărescu, Năstac, Ionescu (Mutzi) -, Bânzaru, preotul Grigore Bardieru. De neuitat mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
funcții modeste la Comisia Documentelor Mănăstirești, la Consistoriul Eparhiei Buzău (1864) ori la Arhivele Statului din București. Cu o carieră administrativă lipsită de strălucire, mai mereu fără bani, s-a dedicat compensatoriu scrisului. De-a lungul anilor, începând cu Poezii fugitive (1846), publică o puzderie de opuri cuprinzând versuri lirice și epice, impresii de călătorie, nuvele, romane, tragedii, melodrame, vodeviluri ș.a. E o literatură de fundal, ilustrând, și dincolo de limita cronologică, tendințe ale epocii pașoptiste. Autorul, care scria în 1845 la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Saint-Pierre (Paul și Virginia, 1850, Coliba indiană, 1850), din versurile lui Schiller, Lamartine și Mickiewicz, un fragment din Romeo și Julieta de Shakespeare, dar și din Joseph Fiévée, Émile Souvestre ș.a., unele tălmăciri fiind cuprinse în volumele proprii. SCRIERI: Poezii fugitive, București, 1846; Poezii, Iași, 1847; Suliotul. Grecia liberă, București, 1847; Vestita bătălie de la Călugăreni, București, 1848; Poezii diverse, în Bernardin de Saint-Pierre, Coliba indiană..., București, 1850; Poezii, București, 1850; Fiul mazâlului, București, 1851; Stanțe la România, București, 1852; Curtea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
fundamentale ale omului. Cunoașterea este compozabilă și sumatoare. Ea se revendică din infinitatea unor acte de multe ori insesizabile și inconștiente. Paradoxul ființei ar consta În faptul că unicitatea ei se recompune dintr-o infinitate de experiențe de bază. Elementul fugitiv, integrat operativ și aureolat valoric Într-un mod corespunzător, deschide persoanei posibilitatea unei Înaintări spirituale indiscutabile. Întreaga cultură modernă și postmodernă confirmă fugacitatea și glisarea temporală. Pictura de tip impresionist, arta cinetică, filosofia de tip „romantic” și fulgurația deconstructivistă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
savanți nu comunicau, sau o făceau foarte puțin. În scrierile lui Max Weber nu există referințe la contemporanul său Durkheim. Weber cunoștea revista Année sociologique. Iar Durkheim, care putea citi în germană, nu îl citează pe Weber decât în mod fugitiv. Și totuși, au lucrat pe subiecte comune, ca de exemplu religia: "Weber cunoștea cu siguranță lucrările lui Durkheim, dar nu a fost influențat de acestea; la rândul său, Durkheim știa ce face Weber, dar nu face decât o referință minoră
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Apelăm la text" e, în lectura Autoarei, marcajul imperativ semnalând autoritatea incontestabilă a mărturiei contemporane: " Ce sosiră asupra noastră cumplite acestea vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri". În tratarea literarității, există o referire fugitivă la "expresivitatea involuntară", ce ridica intenția la rangul standardului fix de evaluare a literaturii vechi. Formula era restrictivă cu păcat, spun și azi, întrucât cel ce-o lansase părea să fi uitat explicitele declarații de efort și intenție precum " Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
uman ideal. 3. "...să ne cunoașteți, cum că ne sârguim pentru folosul obștii...". Autorul Vom selecta aici, punctual, câteva atitudini autorefe-rențiale ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți în cabinetul lor de lucru, reactualizând, parcă, imaginea Sfântului Ieronim, traducătorul Vulgatei, în meditatie asupra scrierilor sale, fie în interiorul cabinetului de studiu, ca în picturile lui Ghirlandaio, Caravaggio sau Rubens, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și prin subtile note de subsol. Cu o aspirație nemărturisită spre măreție și soliditate - trădată, poate, de fascinația pentru Homer, Cervantes sau Goethe -, cu ambiția atingerii totalității, personajul-autor rămâne însă închis în lumea meschină a provizoriului și a precarității, surprinsă fugitiv și fragmentar. Deși de ținută „călinesciană” și adăpostită de jurnal, opera lui Ț., îngăduind cititorului să asiste nemijlocit la transformarea insului obișnuit în scriitor, o întâlnește pe aceea a prozatorilor din ultimul val al modernității, cei care fac ca romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
Ibrăileanu, în „Viața românească”), au fost strânse în volumul Alte vremuri (1930), în care sunt evocați Nicolae Gane, George Diamandy, Ștefan Șoldănescu, Constantin Mille, Teodor Șerbănescu, Constantin Stamati, Titu Maiorescu, Teodor V. Ștefanelli, Neculai Istrati ș.a. G. i-a cunoscut fugitiv pe V. Alecsandri și M. Eminescu, a fost prieten cu Ion Creangă, Nicolae Gane și M. Sadoveanu. Amintirile sale inedite (rămase în manuscris) și jurnalul, ținut până în preziua morții, reprezintă documente prețioase asupra vieții culturale și politice a vremii. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
s-a oprit la licență, poate s-a reîntors în țară... din păcate, despre viața sa de student nu putem să dăm seama în momentul de față decât pentru acea nefericită luna a începutului de an și cele două episoade fugitive din vara lui 1904! ... Până la urmă, se pare ca Victor Eminescu a obținut o licență în științe juridice la Universitatea din București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mult, cu atât ceea ce rămâne inexplicabil devine mai incitant. Dar acum mitul trebuie să se înrădăcineze în realitate, după cum afirmă și Camus: "creatorul de mituri nu ține de geniu decât în măsura în care le înscrie în consistența realității și nu în norii fugitivi ai imaginației", mitul trebuind să aibă forță și exemplaritate.80 De altfel, "mitologia este mai mult decât o poveste frumoasă, ea este interpretare și adecvare la realitate, după cum este o formă de participare la memoria și imaginarul comunitar".81 În ciuda
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Tentative de restitution d'un retable baroque (Încercare de restituire a iconostasului baroc), într-una din interminabilele paranteze a căror formulă secretă numai autorul o deține, cunoașterea evenimentelor este afirmată deschis ca fiind "fragmentară, incompletă, realizată prin alăturarea unor imagini fugitive, la rândul lor incomplet surprinse în ansamblu, cuvinte și acestea aproape de neînțeles, senzații nedefinite, totul transpus în ceva foarte vag, mult prea găunos și plin de goluri pe care doar imaginația și o aproximare logică se străduiesc să o remedieze
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care nu depinde de o privire pentru a fi14. Fiind, imaginea naște privirea, o cheamă în lumina în care se poate vorbi: "despre lumina spartă, uscată/ în vânt, sub cerul însingurat privind-o, să facem o vorbire înceată". Din clipa fugitivă nu rămâne decât lumina pe care o lasă în urmă, dâra scânteietoare a absenței 15. Privire și vorbire luminează împreună; clipa la care ne întoarcem ne întoarce în urmă, ne reașază în vederea ființei absente, despre care nu avem știre decât
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
2) Deși "scepticul de serviciu" nu se dezminte în această judecată severă, știm că adevărul dă tîrcoale respectivei dezamăgiri. Cînd sînt puneri în scenă ale unui eu hipertrofiat, romanele modernității împărtășesc înclinarea spre hățișul presupunerilor. Încercarea de a surprinde semnificații fugitive, ocultate, închise în cifrul existenței, al actelor sau memoriei, așază romanul mai aproape de "visul" ființei de a se descoperi. Cioran caută "dincolo de roman", adică spre momentul, greu de consecințe, al separării instrumentelor analitice de "obiect": Dar dacă transcendem psihologia, întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sunt intricate: izolarea poate domina tabloul psihopatologic, deși se poate de multe ori percepe îndărătul acestei evitări a 56 contactului o profundă angoasă relațională, o inhibiție globală, chiar o anumită dimensiune depresivă. Instabilitatea poate fi intensă, majoră, antrenând un contact fugitiv, o mare dispersie a activităților copilului, uneori realizând aspectul unei veritabile excitații de alură maniacală. O anumită alternanță de stări de morositate, retrageri în sine, aparențe depresive intercupate de accese impulsive, pote fi notată în paralel cu aceasta. în sfârșit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nu să-l înțeleagă. Patosul domină cunoașterea. Și totuși, pentru a nu uita, avem nevoie să situăm evenimentul în contextul care l-a făcut posibil. În fapt, pentru a nu uita, de istorie am avea nevoie, nu de emoții, mereu fugitive, cerând neîncetat să fie reîmprospătate, cu tot mai multă intensitate. Într-o asemenea stare de spirit, nu mai este posibilă nici responsabilizarea evreilor și a ne-evreilor, pentru a evita repetarea unor barbarii umane asemănătoare. În timp ce memoria genocidului se convertea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o activitate vizuală, durativă, exprimată în I watched Harry, ci doar un eveniment de "recunoaștere vizuală", în sensul verbului englezesc glance 'a privi rapid, fugitiv'. Pentru franceză sunt autori care nu recunosc autonomia clasei (Miller, Lawrey 2003). Explicația acestei diferențe de interpretare rezidă în faptul că, în unele limbi, clasa este foarte neuniformă semantico-sintactic și, totodată, foarte restrânsă, fiindcă nu există o unitate lexicală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
apoi din ce în ce mai des. Noi nu realizam pericolul și lăsam copiii să se hîrjonească prin apă. Un alt val furios ne trîntește la pămînt. Raluca se ridică amețită, tușește puțin și nu realizează că nu mai are sutien. Pudicii se uită fugitiv, lacomii boldesc ochii, iar Ionică țipă disperat: Fii atentă... Ce? întreabă Raluca. Sutienul! zbiară Ionuț. Un țipăt studiat și o fuguță spre haine, nu prea repede totuși, îl exasperează pe Ionică. Preocupați de spectacol n-am observat că fetița lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
grădinițe speciale, școală specială, ergokinetoterapie și nu numai, 639 (în procent de 52,6%) au fost considerați irecuperabili, urmând să fie transferați la cămine spital ale Ministerului Muncii. Acești câțiva indicatori pe care i-am redat mai sus, dacă trecem fugitiv peste ei, par la prima vedere destul de simpli, dar complexitatea problemelor avute până la rezolvarea lor, faptul că pentru înființarea și afirmarea socială a unui copil bolnav psihic cu dizabilități se trudește ani lungi, astfel cum, pe alt plan, pentru un
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
nu voi mai adăuga alte cuvinte. 82 Să luăm exemplul celor mai docți, cum ar fi cel al lui Tournely sau al lui Gazzaniga. Eu au scris un volum mare și erudit cu adevărat asupra harului. Numai în încheiere atinge fugitiv, nu tratează, chestiunea "în ce constă esența harului", și o lasă nerezolvată, ca o chestiune de curiozitate mai degrabă decît de importanță. Or, nu este acesta lucrul cel mai important și mai presus de orice, de a cunoaște esența, deci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]