5,695 matches
-
-i prigonit. A fost cândva de-a dreptul ofensiv Și iată că acum s-a liniștit. În tagma minților acum deșarte Stătea iubirea asta ce putea. Să te atingă chiar de ești departe De-ar fi măcar și cu un fulg de nea. Nici aer nu mai e acuma pur A-mbătrânit silba în cuvânt. Eu aș putea cumva să te conjur Să mă ajuți să-mi i-au acum avânt. Din visul tău avut sau nepăsare Ce-mi amintește că sunt
SEMNUL CRUCII de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380131_a_381460]
-
în sălbatice și să lase soarta să decidă pentru el.... XXVII. SUFLETE PIERDUTE, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Text scris de Teodora Ivan: A fost atunci cândva că în străvechi povești Cu fulgi învârtiți de crivatul turbat Și erai prințul meu atunci și nu mai ești acum Ești doar o lacrima în ger sub cerul înstelat • Cu inima curată ți-am zâmbit prin fulgi Peste noieni zăpadă am crezut c-ai s-o
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
A fost atunci cândva că în străvechi povești Cu fulgi învârtiți de crivatul turbat Și erai prințul meu atunci și nu mai ești acum Ești doar o lacrima în ger sub cerul înstelat • Cu inima curată ți-am zâmbit prin fulgi Peste noieni zăpadă am crezut c-ai s-o topești Și trebuia să-mi spui că nu mă vrei și să nu fugi Pe toate le înfrângi în viață când iubești Mai rău ca gerul aspru este singurătatea mea Trădarea
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
poate într-o zi voi întâlni și omul drag • Sunt singura cu toate gândurile rătăcite Și nicio punte nu mă duce acuma la liman Citește mai mult Text scris de Teodora Ivan:• A fost atunci cândva că în străvechi povestiCu fulgi învârtiți de crivatul turbatSi erai prințul meu atunci și nu mai ești acumEsti doar o lacrima în ger sub cerul înstelat• Cu inima curată ți-am zâmbit prin fulgiPeste noieni zăpadă am crezut c-ai s-o topestiSi trebuia să
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e dumnezeu doar Kant orăcăie spre respirații din hâduri iscă inundații aș vrea strigând să mă trezesc: nu fac decât să-nveselesc gloata de monștri amatori ningând fulgi de aligatori proptiți în uși de lumi dezbine zgâiesc spre mine noi urine: m-au arestat în toi de rut rechini pe cord ei mi-au crescut scriu simfoniile atride nădăjduind că m-or ucide : ei doar privesc râzând scârbos
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
vine blând, mirată, scuturându-se de vise peste toamna-ntunecată în pocale de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în batistă și colțuni în abajur. luna tainic o privește ținând stelele la sfadă: - beteșugu-i de poveste mulți ar vrea să-i pună nadă! îndelung se-mbrățișară pe sub flaute de cetini brazii
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
pe drum l-apasă Dor de mândra cea frumoasă. *** Dă, Doamne, dorul să-l alungi! În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea mea îndemn, Dă, Doamne, dorul să-l alungi! *** Referință Bibliografică: DRAGOBETE - DORUL [PARTEA a II-a] / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
aici pe cursul inferior al Nistrului pînă la Marea Neagră. Din 17 aprilie 1944 noi, românii, am avut un răgaz. Dinspre ruși, firește. Dinspre anglo-americani, n-am avut o clipă de răgaz. Ne-au pisat cu bombardamentele de ne-au mers fulgii! Pentru asta, după decembrie 1989 le-am dedicat un monument! Ce-a făcut Mareșalul în acest răgaz? A încercat să negocieze cu Aliații ieșirea României din Război. Aliații l-au trimis să negocieze cu rușii. A încercat să negocieze cu
De teama ştiu eu Cui, Mugur Isărescu falsifică Istoria României [Corola-blog/BlogPost/94129_a_95421]
-
am rugat s-asculte Și Fiului cu trupul răstignit, Cerut-am, Doamne, Ție, nu prea multe Și iată, astăzi, mult m-ai răsplătit. Cu duh mângâietor, în sfere culte Cuvântul să împart, m-ai ocrotit, Ferindu-mă de zonele oculte, Fulg de pământ, lumină-am dobândit. Cerut-am, Doamne, Ție, nu prea multe. Referință Bibliografică: Rondel de recunoștință / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olguța Trifan : Toate Drepturile
RONDEL DE RECUNOŞTINŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378159_a_379488]
-
Vremuri > ÎNCĂ UN AN... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Încă un an... Mă mângâie iarna cu raze de soare și-mi mai pune un an în spinare, mă cheamă printre fulgii albi și pufoși mă minte că toți am rămas frumoși și timpul care-n goană trece nu-și pune pe noi mâna lui rece... Doar oglindă acunsă printre clipe încească prin semne să-nfiripe, mesajul obrajilor fără culoare lăsat de
ÎNCĂ UN AN... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378275_a_379604]
-
din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-aștept de sărbători Te-aștept în casa ta de sărbători Și prin grădină, pașii ți-i aud, Ai revenit cu dalbele ninsori, Care s-aștern tăcute, de la nord la sud. Chiar primii fulgi de nea te-au așteptat, Și au acoperit poteca din grădină, Pe care coborai zâmbind și-mbujorat, Cu bulgărașii albi, imaculați, în mână. Te-am regăsit lângă cireșul din grădină, Cu stele de zăpadă acum acoperit, Alăturea de tine, casa ta
TE AȘTEPT DE SĂRBĂTORI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377095_a_378424]
-
a mai fi rugată, de data aceasta pe un ton mieros, de către doctoriță, să se mai gândească, totuși. Sfat pentru care Emanuela i-a răspuns zâmbind ironic: - “Alea jacta est”, doamna doctor! Acestea fiind spuse, Emanuela plecă ușoară ca un fulg. Căută cu privirea biserica din perimetrul spitalului. A mulțumit Domnului că l-a găsit pe preot acolo, liber, citind dintr-o carte de rugăciuni. A cerut iertare pentru deranj, după ce a sărutat icoanele de-a dreapta și de-a stânga iconostasului
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
intoarce gândul, Ce-a rătăcit, și el pierdut, prin nălucire. Și din colind teios al verii mele Un fir de iarbă verde a -nflorit- Ciudată înverzire, ca de miere!.. Căzând cu flori de tei, am revenit. Asemeni unui zbor de fulgi geroși, Sunt florile de tei, ce-au colindat dintâi, Copacii și-au deshis un evantai frumos- E un colind al Teiului, din sfintele-i făclii... RUGA Fă, o, Domnul meu Iisuse, o minune Și leagă Cerul de Pământ, Si crede
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
eu latru ca avocații la proces când între ei s-au înțeles ca adevărul și minciuna să fie una! când cinci și cu doi pot să dea șase că unul paște oile grase unul cu gheb și slab ca un fulg dar alții în locul lui le mulg; când doi și cu unu' fac cât vor ei ca tu să nu iei ci să ia ei și spuma și caimacul după cum le e placul! geaba parlament, guvern ... Citește mai mult nici nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
e sete și-ngrozitor mă doare gândul că poate fac ultimul pas ! Încerc să stau o clipă, dorind să mai amân, dar cineva din spate mă împinge. E-un ger cumplit și soarta cu mari zăpezi mă ninge, iar fiecare fulg este bătrân. Nemesis Mi-apare-ades Nemesis echilibrând din plin și-n Univers făcând orânduială, dorind să fie-ntruna mereu imparțială cu orice muritor și-orice destin. Atâta fericire și-atâta nenoroc, fărădelegi și multe fapte bune le cântărește bine și hotărâtă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377165_a_378494]
-
încolțit de „Arhanghelul Durerii”. Volumul „Poeme cu îngeri” umple lumea poetului cu prezențe angelice. O lumină mângâietoare cade asupra acestei lumi, scăldând-o cu sclipiri de icoană bizantină. Soarele poleiește cu aur juncanii, iar văcarul se preface într-un înger, fulgii sunt albine care au părăsit roiurile, topindu-se pe pământ de dorul Paradisului, poetul devine un Fra-Angelico al cuvântului, divinizând totul, chiar și pe Dumnezeu: „Vedeam aievea parcă un coteț Vopsit albastru, învelit cu fier Și plin de porumbei fâlfâitori
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
și apă și timpul m-adapă, cu anii mei goi, în chip de strigoi. sunt cărare și vis, amintire, abis, petală de flori în mii de culori. sunt dorul fierbinte, pierdut în cuvinte, un mic tezaur de zgură și aur. fulg pe pământ, ce zboară în vânt, ca visul, ca zarea, ce-nvăluie marea. sunt cald inelar, cu iubire și har, umbră și rază, la ceas de amiază. mereu înfrunzind, în raze de-argint, veșnic înfrânt între cer și pământ. luni, 16
SUNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377224_a_378553]
-
pe veci. * Un munte peste tine-a prăvălit Vroia sa îți înfrângă îndârjirea De mal apoi cu forță te-a izbit Să nu-ndrăznești să ceri cumva iubirea. * Dar rătăcind ca umbra după soare Mânată-n vântul vieții ca un fulg Duceam singurătatea pe picioare Iubirea vrând din mine să o smulg. Și ajungând pe-același mal cu tine M-am transformat în cerul necuprins Și sărutându-ți pletele saline Cu dragoste tristețile ți-am stins * Căci te-am cuprins în
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
Un alt moment solemn, când părintele Băluță ieșea din altar cu o lumânare galbenă, mare, aprinsă: -Veniți de luați luminăăă!.. Avea părintele Băluță o voce puternică, pătrunzătoare...Când cânta, simțeai cum ți se ușurează sufletul și se înalță ca un fulg prin turla cea mare. -Veniți de luați luminăă! Cu sufletele ușoare în zbor planat ieșeam din biserică în urma părintelui Băluță. Afară, cu lumânările aprinse, în misterul nopții, începea să cânte părintele cu vocea sa îngerească: Hristos a înviiaat! Uitam că
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ROȘU TRIL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Roșu tril... vis viril, Aromat te simt în minte Pe poteci... iarnă treci!... Peste noi... peste cuvinte. Prin ciulini... fulgii lini, Se așează peste suflet Alb calvar... vis de-amar Peste mine și-al meu cuget. Te zăresc... tril ceresc, Ce departe ești de mine... Stau ciorchini... cabotini, Prăbușind străini în tine. Iarna mea... e a ta!.. Cântec de colinde
ROŞU TRIL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377239_a_378568]
-
Acasa > Impact > Istorisire > IARNĂ Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Când vine sură de la munte Are-n gușă cristale de gheață. Cu fulgi codalbi și cu troiene Naște albă ,geroasă dimineată. Lumina fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- și taie vad, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casa cu aromă
IARNĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377242_a_378571]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > SĂ MÂNGÂIEM NORII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Să mângâiem norii am spus, apoi un fulg de zăpadă, apoi o floare ce-i albă apoi un răsărit și-un apus. Acolo pe creste, căldura din stele ascunde din timpuri rebele amintirea și spiritul de gând de dincolo din apă și pământ și doar ideea se întrece
SĂ MÂNGÂIEM NORII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377291_a_378620]
-
mai bine este să închizi capitolul și să mergi înainte îmbogățit cu acea experiență. Cred că nu este întamplator iubite cititor, că citești aceste rânduri acum; acest text ajunge la tine azi pentru că ești pregatit(ă) să înțelegi că “nici un fulg de zăpadă nu cade niciodată în locul greșit”. Cam asta înțelegea cu siguranță și Leibnitz când spunea că : " trăim în cea mai bună dintre lumile posibile ". Revenind la ideea anterioară subliniez că trebuie să devenim conștienți de ceea ce este în jurul nostru
CONSPIRAȚIA UNIVERSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382173_a_383502]
-
școală. Dar Moartea rânjea spre mine, păzindu-mă de după ușă. Pe stradă treceau zilnic copii veseli cu părinți de mână. Viața își urma cursul ...dar aici, printre paturi, seringi, aparate, se plimba moartea .... De la o vreme, începuse să ningă cu fulgi mari și grei...atât de grei, încât îi simțeam cum se spărgeau de caldarâm. Totul se schimbase afara, dar înăuntru totul era la fel. Începusem să obosesc, să-mi pierd speranța...nopțile se transformaseră în zile de veghe, de lacrimi
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]