438 matches
-
cotidiană. Orientarea cantitativistă din faza II și-a trăit traiul: în prezent, idealul poate fi indentificat cu protecția patrimoniului și cu preocuparea pentru bunăstarea urbană, cu amenajări diversificate ce permit luarea în stăpânire sensibilă, ludică și convivială a spațiului. Raționalismului funcționalist și obiectivist îi urmează un raționalism lărgit sau pluridimensional ce integrează aspirațiile umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a temei calității vieții. Dacă epoca noastră
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
referirile firești către comunism, corupția, economia informală, încrederea și relațiile sociale, practicile de schimb social sunt toate adresate. De fapt, demersul este unul integrator, discutând implicit despre interdependența subsistemelelor sistemului social, dacă ar fi să utilizăm o etichetare de tip funcționalist. Mai mult decât atât, interesul autoarei pentru etica muncii derivă dintr-o curiozitate de cercetare mai generală: Monica Heintz percepe în societatea românească un curent de opinie care pornește de la premisa că mentalitățile, mai exact „mentalitatea românească”, ar constitui „una
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
identitare în contextul vieții sociale, Economia lucrând nu doar soclul statuii politicii, ci și ascultând de ambițiile ei de a domina Cetatea. Acest tip de economie a cunoscut cu timpul un proces de neutralitate a conceptualizării operatorilor, luând forma economiei funcționaliste, care pare să se abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin naștere. Era vorba însă despre o formulă teoretică tot de natură maniheistă, a contrapunerii intereselor și a recursivității tensionale în relația marfă-bani ca fir
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe altele nu? Răspunsul în termenii antropologiei culturale nu poate fi evitat: probabil că responsabilă de aceste diferențe ar fi acea cultură înțeleasă în termeni de cunoștințe, experiențe, practici, reguli scrise și nescrise. Ce se poate face? Dacă acceptăm teoriile funcționaliste, atunci vom constata că se ajunge la acea spirală nedorită a dezvoltării despre care vorbesc atâția autori și, exprimată atât de plastic: „celui care are i se va da, celui care nu are i se va lua”. O lege a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
era mama tuturor lucrurilor. Însuși Faulques, când se Înarmase cu un aparat fotografic În tinerețe și Încă Îi mai erau proaspete unele concepte ale studiilor de arhitectură Întrerupte, fusese orbit de transformarea pe care războiul o imprima peisajului, prin logica funcționalistă și problemele localizării și ocultării, ale câmpului de tir, ale unghiurilor moarte. O casă putea fi un refugiu ori o capcană mortală, un râu - obstacol ori adăpost, tranșeea putea fi fie refugiu, fie mormânt. Iar războiul modern făcea ca asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai mult din ceea ce este observabil. În aceasta stă esența principiului despre care vorbeam, atât de trivială cum pare la prima vedere. Să luăm un exemplu, din domeniul stratificării sociale. Dacă tema cercetării noastre este „De ce există inegalitate socială?”, abordarea funcționalistă este, probabil, cea mai potrivită 1. Ea explică felul în care, pentru a funcționa, societatea trebuie să-și diferențieze sarcinile și pozițiile cărora le sunt atașate. Acestea reclamă calități diferite pentru tipuri de muncă diferite și variază în ceea ce privește plăcerea și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și însemnată critică adusă inteligenței artificiale este faptul că gândirea nu poate să fie computaționalizată, iar mintea nu poate fi pentru creier ceea ce un program reprezintă pentru un computer, adică o procesare de informații. În același timp este criticat modelul funcționalist al minții umane, întâlnit în cadrul științelor cognitive, conform căruia studiul minții se concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Kember, 2000 pentru analiza vieții artificiale în legătură cu problematicile de tip genderă, o abdicare a responsabilității și o eradicare a istoriei în contextele biotehnologice ale evoluției. Trecerea de la istorie și etică la principiile autoorganizaționale și evolutive este denunțată ca un proces funcționalist al puterii: sentimentele, trupul și pântecul sunt considerate valori sacrificate pe altarul vieții sintetice. Cu toate că populațiile și generațiile simulate în mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer) a "inconștientului indivizilor" (S. Freud) sau a "arhetipului umanității" (E. Jung); * Un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare a imaginii unei societăți despre ea însăși (G. Durkheim și Școala funcționalistă); * O formă de transmitere a unei revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curs, atunci când își formulează anumite întrebări, atunci când cercetează și scrie, atunci când se adresează auditoriului său, în sfârșit, atunci când poartă un dialog pe o problematică aleasă. Din aceste considerente, de ordin "tactic", istoricul francez a respins, ori de câte ori a avut ocazia, ipostază funcționalistă, structuralistă și politică de... autor. În ciuda cursurilor și a cărților sale, Foucault își spunea: Nu sunt un autor! Ceea ce respingea profesorul de la Collège de France era funcția social-politică de autor, și nu dreptul asupra spuselor sale! Pe de altă parte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
livrate societății de "autorități". Aceste simboluri mediatice... Foucault este singurul gânditor ce a reușit pe baza unui discurs subiectiv, ideosincratic despre științe și practici să deschidă posibilitatea unor discursuri obiective și/sau obiectivizante, în sfera socio-umanelor. Deconstrucția sa, clar-obscură, "structuralistă", "funcționalistă", realizată printr-o analitică a reprezentărilor și a funcțiilor acestora în diferite discursuri moderne, este cu totul aparte, atipică și inclasabilă. Între Foucault și cunoașterea sa, se stabilește o relație multiplă de apreciere, de combatere, de valorizare, ceea ce deschide posibilitatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atunci hermeneuții, utilați cu tehnici abstracte de interpretare, decupează un spus sau o serie de fapte și de enunțuri istorice pentru a le stabili o critică, de multe ori subiectivă, dacă nu cumva partinică și politic interesată. În viziunea foucauldiană, funcționalistă și semiologică, istoria și "știința umană" nu există peste tot unde este vorba de om, "ci numai acolo unde se analizează, în dimensiunea proprie inconștientului, norme, reguli, ansambluri semnificante care dezvăluie conștiinței condițiile formelor și conținuturile sale"196. În concepția
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcțiile care urmau să pună în funcțiune acest proces. Funcționalismul oferă astfel o viziune în mare masură tehnocratică a guvernanței umane, cu un rol foarte important acordat practicilor statului bunăstării generale și creării diferitelor agenții la nivel internațional. În viziunea funcționalistă, aceste agenții și organizații internaționale pot să servească mult mai bine nevoilor populațiilor decît guvernele naționale. Iar ca urmare a acestei eficiențe, ele urmau sa cîștige loialitatea popoarelor, care vedeau astfel avantajele unei astfel de viziuni transnaționale. Și, în plus
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
man Berlin von Moskau aus sehen.“ Experiența urbană funda mentală pare a fi, din această perspectivă, aceea a ne-iden tității orașului cu sine însuși, a rolului constitutiv pe care îl joacă marginalitatea și, în ultimă instanță, a deconstrucției mecanismelor tehnice, funcționaliste ale urbanului în scopul eliberării mitologiei sale constitutive. Benjamin percepe orașul ca experiență care este în același timp experiență a crizei: disoluție, pietrificare pe de o parte, amenințare pe de alta. Se poate spune chiar că experiența urbană nu survine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
actualitate este de netagăduit: "Europa nu va fi construită dintr-o dată, nici după un plan de ansamblu. Ea se va face prin realizări concrete, creând astfel o solidaritate de fapt"11. Mai târziu această metodă avea să fie calificată de "funcționalistă" și Jean Monnet să fie considerat printre primii săi promotori. Construcția europeană, astfel apare ca un proces marcat de etape distincte, în care implementarea unor proiecte modeste duce la dezvoltarea altora, în alte domenii. Este ceea ce specialiștii în studii europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
succesif rolul, atât prin modul în care este asociat la procesul decizional, cât și prin implicarea sa într-o multitudine de domenii de acțiune comunitară. În privința extinderii domeniilor de competență, deputații europeni au fost deosebit de activi, folosindu-se de strategia funcționalistă a integrarii europene și de dobândirea de noi atribuții prin practică. De exemplu, o nouă practică era introdusă înainte de a fi formalizată în regulamentul intern de funcționare a Parlamentului și exercitată până când aceasta era în final recunoscută de celelalte instituții
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de partide" ce a fost utilizat pentru a descrie aceste organizații nou-create se referea mai mult la potențialul lor decât la modul în care funcționau în acea perioadă 15. În știința politică, numeroși cercetători au explicat înființarea federațiilor prin intermediul teoriei funcționaliste a integrării europene 16 care consideră că o serie de evoluții la nivel european sunt rezultatul unui efect de angrenaj. Astfel, o decizie de aprofundare a integrării europene într-un domeniu poate fi urmată de modificări neintenționate în alte domenii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Florent Saint Martin, op. cit.,; Olivier Costa, op. cit.; Richard Corbett, Francis Jacobs și Michael Shackleton, op. cit. 8 Marc Abelès, op. cit., p.148 9 Socializarea este înțeleasă aici ca socializare parlamentară (training instituțional) și nu ca socializare politică, concept inspirat de literatura funcționalistă (definită în acest caz ca procesul prin care actorii politici își schimbă atitudinile și loialitățile înspre sistemul politic european). Pentru a merge mai departe a se consulta: Enrst Haas, The Uniting of Europe, Standford University Press, Standford, 1958, p.17
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
naționalism sînt binecunoscute 2, dar sugestia sa esențială, că naționalitatea este un produs complex al industrializării moderne că noi, cei moderni, sîntem obligați să ne asociem identitatea culturală cu birocrația de stat, economică, educațională și teritorială din jurul nostru este excesiv de funcționalistă, dar și lipsită de considerație pentru unele probleme politice importante. Care este semnificația politică a unei națiuni? Au națiunile un drept la autodeterminare politică? Și dacă au acest drept, înseamnă aceasta că identitatea națională a cetățenilor este cel mai bine
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fost continuat la jumătatea secolului al XX-lea prin concepția despre societate a lui Talcott Parsons, care subliniază faptul că valorile și normele exercită funcții pentru menținerea echilibrului și stabilității unei societăți 129. Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil: "Sistemele de standarde de valori (criteriile de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fost interiorizate, adepții acestora fiind într-un număr mai mic. Sursa: Starch INRA Hooper/Roper în apud James W. Vander Zanden, The Social Experience: An Introduction to Sociology, ediția a II-a, McGraw-Hill Publishing Company, Inc., 1990, p. 74. "Teoriile funcționaliste susțin că valorile împărtășite de către un popor au funcții de coeziune și integrare pentru o societate; ele constituie un fel de clei sau lipici social care leagă oamenii între ei"195. Graficul indică răspunsurile oferite de către 1.000 de persoane
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în întemeierea solidarității sociale. Corelându-le, totodată, cu normele sociale și punându-le în raport cu funcționarea normală a societății, Durkheim a deschis drumul folosit un secol mai târziu în dezbaterile privind conflictul dintre grupuri sociale diferite, exponente a unor valori diferite. Teoria funcționalistă a lui Talcott Parsons Talcott Parsons a susținut faptul că valorile și normele exercită funcții pentru menținerea echilibrului și stabilității unei societăți 216. Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
grupuri sociale diferite, exponente a unor valori diferite. Teoria funcționalistă a lui Talcott Parsons Talcott Parsons a susținut faptul că valorile și normele exercită funcții pentru menținerea echilibrului și stabilității unei societăți 216. Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil. "Sistemele de standarde de valori (criteriile de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a face posibilă comunicarea socială. Un punct important în investigarea reprezentării este faptul că îi dă posibilitatea individului să înțeleagă realitatea prin propriul sistem de referință, fiind, din acest punct de vedere, așa cum sublinia Jean Claude Abric 506, o viziune funcționalistă asupra lumii, "produsul și procesul unei activități mentale prin care un individ sau un grup reconstituie realul cu care este confruntat și atribuie o semnificație specifică"507, dar și o "o formă de cunoaștere elaborată și împărtășită social, având un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre un membru al altui grup este influențată de asocierea stereotipului cu dispozițiile emoționale. Mai mult, experimentele sale au evidențiat faptul că manifestările stereotipului sunt ambivalente, generând atât o viziune pozitivă, cât și una negativă. Analiza lui Dijker este una funcționalistă întrucât își propune să înțeleagă natura stereotipului ca reprezentare internă și felul cum acesta mediază între percepție și comportament. În mod inevitabil, stereotipurile sunt inexacte, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu au nicio legătură cu realitatea. Indiferent că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]