KorAP: Find »[drukola/base=funcționalist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...18 >

438 matches

Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579

În esență, grupuri diferite au interese opuse și astfel se angajează în conflict; iar acel conflict produce schimbarea. Perspectiva conflictului poate fi criticată pentru supraestimarea importanței conflictului și pentru că nu ia în considerare prevalența stabilității în societate. În plus, în timp ce funcționaliștii sunt adesea acuzați de a fi prea conservatori, unii teoreticieni ai conflictului pot fi criticați pentru vederea lor radicală, care pune prea mare accent pe schimbarea societății în loc să încerce să înțeleagă cum ordinea și stabilitatea pot fi menținute. Oricum, perspectiva

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
să înțeleagă cum ordinea și stabilitatea pot fi menținute. Oricum, perspectiva conflictului ne ajută să înțelegem căile prin care conflictul și exercitarea puterii sunt elemente critice în viața societății. 3.3. O posibilă sinteză a perspectivelor macrosociologice Diferențele între școala funcționalistă și școala conflictualistă a condus sociologii să pună o întrebare importantă: Sunt cele două teorii incompatibile ori sunt societățile suficient de complexe astfel că ambele teorii pot fi corecte în același timp? Această întrebare nu a primit un răspuns care

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ambele teorii pot fi corecte în același timp? Această întrebare nu a primit un răspuns care să-i satisfacă pe toți și, de aceea, continuă dezbaterea referitoare la compatibilitatea sau incompatibilitatea celor două perspective. Dar mulți sociologi cred că perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă nu sunt total incompatibile. Iată două argumente consistente. Primul, anumite aranjamente sociale pot fi folositoare societății în unele moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
cât și măsura schimbării în societate. 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 3.5.1. Efectele simultane ale funcției, conflictului și interacțiunii Așa cum am văzut mai devreme, există printre sociologi un considerabil efort de a combina analizele perspectivelor funcționalistă și conflictualistă pentru o înțelegere mai bună a situațiilor sociale. În mod similar, este posibil să combinăm perspectiva interacționistă, microsociologică, cu cele două perspective macrosociologice? Sociologi ca George Homans și Randall Collins au încercat să facă acest lucru. În concepția

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
stabilitate, echilibru Interes, putere, dominație, conflict, coerciție Interpretare, consens, așteptări, situații, mesaje Abordările diferite pot fi folositoare pentru înțelegerea aspectelor variate ale situației sociale. Într-o anumită măsură, orice aranjament social poate exista deoarece este folositor societății, după cum argumentează perspectiva funcționalistă. În același timp, parțial, el poate exista deoarece corespunde nevoilor unui grup particular de interese din societate, așa cum argumentează perspectiva conflictualistă; după cum, același aranjament social poate, în realitate, să fie chiar nociv altor grupuri de interes sau, într-un anume

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ideologia este considerată a fi un set al cunoștințelor, valorilor și credințelor care dau, legitimează structura unei societăți. Deși această noțiune este asociată cu conflictul social, ideea fundamentală că cultura reprezintă suportul structurii sociale este ceva pe care atât sociologii funcționaliști cât și cei care sunt adepții perspectivei conflictualiste acceptă, în general, acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care teoreticienii funcționaliști insistă asupra nevoii de consens. Ei cred că societatea lucrează mai bine când credințele și valorile oamenilor sunt

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
asociată cu conflictul social, ideea fundamentală că cultura reprezintă suportul structurii sociale este ceva pe care atât sociologii funcționaliști cât și cei care sunt adepții perspectivei conflictualiste acceptă, în general, acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care teoreticienii funcționaliști insistă asupra nevoii de consens. Ei cred că societatea lucrează mai bine când credințele și valorile oamenilor sunt în acord cu organizarea societății lor. În orice societate stabilă, ceea ce oamenii cred că este adevărat, în general, va primi suportul aranjamentelor

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
bazăm pe propriul mod de a face lucrurile pentru a gândi cum aceștia vor răspunde la situația dată. Mai subliniem că fiecare rol în societate este legat de alte roluri sociale prin relații de interdependență și cooperare (așa cum evidențiază teoria funcționalistă) și prin relații de competiție, dominație și subordonare (așa cum arată teoria conflictului). Aceste roluri, desigur, sunt jucate de oameni dar rolurile și relațiile dintre ele persistă independent de oamenii care joacă rolurile. Oameni diferiți pot juca același rol în mod

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
suportul structurii sociale a acesteia. Există și perioade ocazionale când cultura și structura socială nu sunt compatibile și acest lucru se întâmplă în perioadele când este posibil să se producă o schimbare socială. Remarcăm că sociologii, atât cei ai perspectivei funcționaliste cât și cei ai perspectivei conflictualiste, au dezvoltat o serie de explicații în legătură cu condițiile care produc compatibilitatea dintre cultură și structura socială. Nu este nimic surprinzător că aceste explicații sunt adesea în contradicție ori chiar vorbesc de procese diferite. 4

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ai perspectivei conflictualiste, au dezvoltat o serie de explicații în legătură cu condițiile care produc compatibilitatea dintre cultură și structura socială. Nu este nimic surprinzător că aceste explicații sunt adesea în contradicție ori chiar vorbesc de procese diferite. 4.4.1. Perspectiva funcționalistă și cultura Adaptarea culturii și structurii sociale la mediu. Funcționaliștii văd societatea în mod fundamental stabilă, sistem interdependent care a adoptat o formă particulară deoarece acea formă o servește bine. Susținerea acestei stabilități reclamă un consens în suportul aranjamentelor sociale

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
condițiile care produc compatibilitatea dintre cultură și structura socială. Nu este nimic surprinzător că aceste explicații sunt adesea în contradicție ori chiar vorbesc de procese diferite. 4.4.1. Perspectiva funcționalistă și cultura Adaptarea culturii și structurii sociale la mediu. Funcționaliștii văd societatea în mod fundamental stabilă, sistem interdependent care a adoptat o formă particulară deoarece acea formă o servește bine. Susținerea acestei stabilități reclamă un consens în suportul aranjamentelor sociale de bază ale societății. Tocmai cultura este chemată să realizeze

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
cooperarea prin crearea solidarității și asigură suportul specific pentru structura socială, care operează de așa manieră încît să satisfacă nevoile fundamentale ale societății. Această paradigmă de bază a interdependenței și armoniei structurii sociale și a culturii a fost recunoscută de funcționaliști ca datând cel puțin de la (mile Durkheim. Dar se pune următoarea întrebare: Dacă structura socială și cultura există întrucît realizează funcții fundamentale, atunci de ce sunt atât de variate de la o societate la alta? Pe scurt, funcționaliștii răspund că societăți diferite

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
a fost recunoscută de funcționaliști ca datând cel puțin de la (mile Durkheim. Dar se pune următoarea întrebare: Dacă structura socială și cultura există întrucît realizează funcții fundamentale, atunci de ce sunt atât de variate de la o societate la alta? Pe scurt, funcționaliștii răspund că societăți diferite au dezvoltat structuri și culturi diferite, adaptate la mediile lor variate de existență. Apoi, structura socială și cultura sunt văzute ca fiind în armonie una cu cealaltă și fiecare adaptată la mediul sistemului social. Trăsăturile mediului

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
condiționat etc.) față de cum ar fi putut fi dacă era o societate primitivă fără mijloace tehnologice de control a temperaturii. Prin urmare, există combinația mediilor fizic, social și tehnologic care definesc mediul total la care societatea trebuie să se adapteze. Funcționaliștii văd structura socială și cultura ca reflectând adaptarea la acest mediu total și cred că acest lucru justifică diversitatea pe care o manifestă cultura și structura socială de la un loc la altul și în timp. 4.4.2. Varietatea culturii

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
des ideologiile care sunt împotriva intereselor proprii? Potrivit lui Marx, răspunsul se găsește în puterea clasei conducătoare asupra instituțiilor cheie și a surselor de informații. 4.5. Incompatibilități între cultură și structura socială 4.5.1. Cultura versus structura socială: perspectiva funcționalistă Teoria funcționalistă susține că structura socială și cultura unei societăți o ajută pe aceasta să se adapteze la mediul fizic, social și tehnologic. Acest lucru poate să sugereze că o societate poate fi stabilă odată ce a ajuns la un stadiu

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
care sunt împotriva intereselor proprii? Potrivit lui Marx, răspunsul se găsește în puterea clasei conducătoare asupra instituțiilor cheie și a surselor de informații. 4.5. Incompatibilități între cultură și structura socială 4.5.1. Cultura versus structura socială: perspectiva funcționalistă Teoria funcționalistă susține că structura socială și cultura unei societăți o ajută pe aceasta să se adapteze la mediul fizic, social și tehnologic. Acest lucru poate să sugereze că o societate poate fi stabilă odată ce a ajuns la un stadiu de echilibru

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
variate de oameni din societate. O asemenea situație poate genera conflict dacă grupurile se confruntă unul cu altul, dar ea poate fi de asemenea o sursă importantă de adaptare socială. 4.5.2. Cultura versus structura socială: perspectiva conflictualistă Spre deosebire de funcționaliști, teoreticienii conflictului văd incompatibilitatea dintre cultură și structura socială în mod fundamental diferit decât adaptarea la mediul societății. În general, ei consideră incompatibilitățile sociale ca fiind inerente naturii societății. Așa cum am văzut, teoreticienii conflictului susțin că structura socială este formată

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
procese nu sunt întotdeauna eficiente complet. Unul din motive rezidă în faptul că oamenii sunt, de asemenea, subiect al socializării și din partea colegilor care îi îndrumă să se preocupe de modalitățile de acomodare convenabilă în instituția totală. 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării Vom încheia discuția noastră despre procesul socializării printr-o succintă considerație despre înțelesul acesteia din perspectiva unor idei opuse ale teoriilor funcționaliste și conflictualiste. 5.4.1. Perspectiva funcționalistă Din punctul de vedere al individului

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
se preocupe de modalitățile de acomodare convenabilă în instituția totală. 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării Vom încheia discuția noastră despre procesul socializării printr-o succintă considerație despre înțelesul acesteia din perspectiva unor idei opuse ale teoriilor funcționaliste și conflictualiste. 5.4.1. Perspectiva funcționalistă Din punctul de vedere al individului am observat că procesul socializării corespunde nevoilor acestuia de interacțiune socială și că acesta îl învață pe individ ce anume are nevoie pentru a fi participant la

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
în instituția totală. 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării Vom încheia discuția noastră despre procesul socializării printr-o succintă considerație despre înțelesul acesteia din perspectiva unor idei opuse ale teoriilor funcționaliste și conflictualiste. 5.4.1. Perspectiva funcționalistă Din punctul de vedere al individului am observat că procesul socializării corespunde nevoilor acestuia de interacțiune socială și că acesta îl învață pe individ ce anume are nevoie pentru a fi participant la viața socială. Oricum, perspectiva funcționalistă este mai

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
1. Perspectiva funcționalistă Din punctul de vedere al individului am observat că procesul socializării corespunde nevoilor acestuia de interacțiune socială și că acesta îl învață pe individ ce anume are nevoie pentru a fi participant la viața socială. Oricum, perspectiva funcționalistă este mai preocupată de modalitățile prin care socializarea contribuie la perpetuarea și consolidarea societății. În acest mod de abordare, procesul socializării joacă câteva roluri importante. Acesta asigură cunoștințe despre supraviețuire și adaptare la mediu care trebuie să fie transmise din

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
procesul socializării joacă câteva roluri importante. Acesta asigură cunoștințe despre supraviețuire și adaptare la mediu care trebuie să fie transmise din generație în generație pentru ca societatea să supraviețuiască. Strâns legat de păstrarea și transmiterea cunoștințelor este prezervarea culturii. Dacă, așa cum funcționaliștii cred, valorile și credințele sunt adaptate bine la mediul social, fizic și tehnologic al unei țări, atunci trebuie să fie un mod de a le transmite din generație în generație. Socializarea este mijlocul prin care acest lucru se produce. De

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
transmite din generație în generație. Socializarea este mijlocul prin care acest lucru se produce. De asemenea, procesul socializării promovează consensul și solidaritatea socială prin însușirea nucleului de valori cu care oamenii dintr-o societate sunt în general de acord. Deoarece funcționaliștii văd consensul și solidaritatea ca bazele cooperării umane, trebuie să fie un mod care să asigure că consensul unei generații este transmis, de-a lungul timpului, la următoarea. Iarăși, procesul socializării este mijlocul prin care acest lucru se realizează. Totodată

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
văd consensul și solidaritatea ca bazele cooperării umane, trebuie să fie un mod care să asigure că consensul unei generații este transmis, de-a lungul timpului, la următoarea. Iarăși, procesul socializării este mijlocul prin care acest lucru se realizează. Totodată funcționaliștii consideră că societatea trebuie să se adapteze la schimbările din mediul lor social, fizic și tehnologic. Aici iarăși, procesul socializării oferă un mod prin care acest lucru se poate realiza. 5.4.2. Perspectiva conflictualistă Așa cum am spus, funcționaliștii văd

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
Totodată funcționaliștii consideră că societatea trebuie să se adapteze la schimbările din mediul lor social, fizic și tehnologic. Aici iarăși, procesul socializării oferă un mod prin care acest lucru se poate realiza. 5.4.2. Perspectiva conflictualistă Așa cum am spus, funcționaliștii văd procesul socializării ca un mijloc al prezervării și consolidării societății. La rândul lor, teoreticienii conflictului îl văd, în mare măsură, ca o armă în conflictul de interese dintre grupuri. Ei argumentează că procesul socializării adesea servește interesele grupului dominant

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]