922 matches
-
a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care vor acoperi probabil multe puncte albe, ducând spre ceea ce aș numi praxisul cotidianității. Cotidianitatea Îmi pare a fi un teritoriu reglat de consens, habitudini tari, care are
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o propune fenomenul gândirii laterale, să vedem cum poate el fi dezvoltat prin metoda de față (www.mycoted.com). Astfel, atunci când, în procesul de generare a ideilor, grupurile par „blocate” ori inerte (participanții se simt ca și când ar fi într-o fundătură, nu mai găsesc nici o idee nouă) o asemenea metodă poate însemna un salt radical spre un alt mod de generare a soluțiilor. Să ne închipuim această stare a grupului: oamenii nu mai identifică nici o idee nouă, iar ideile deja emise
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dă glas unei mâhniri fizice și metafizice. De invectivă și sarcasm pedepsitor au parte nu numai șefii mărunți veleitari agresivi găunoși și inapetenți la condiția poetei, ci și sexul dement "istoric,/ enorm, al istoriei cotidiene". Siderată, ca odinioară Niobe, de fundătură tragică a veacului, de visul rău ca "nouă istorie", Ioana Dinulescu se complace în postura de trubadur sardonic, grefier exterminator: "Prin gropile primăverii,/ prin bălțile primăriei,/ prin tufișurile eparhiei,/ risipesc, vai mie, perle/ în calea porcilor. Stric/ orzul pe gâște
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
țara și dinspre stînga și dinspre dreapta, dar nu e obligatoriu ca această iubire să facă bine țării. Ba cu cît distanța de centru a iubitorilor patriei crește, cu atît mai mari sînt șansele ca ea să ducă într-o fundătură. Dar nu amorurile patriotice cu iz sau damf extremist mă interesează în acest microscop. Acestea ajung, mai devreme sau mai tîrziu, în postùri violatoare, care le marginalizează. Există un punctaj minimal pe care ziarul sau orice alt mijloc mediatic s-
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
VEREȘ, Nicolae (30.VII.1937, București), prozator și gazetar. Este fiul Anei (n. Florian) și al lui Petru Vereș, muncitor. Își începe învățătura la București și o continuă în satele Fundătura și Iclod, județul Someș. În 1954 a absolvit la Cluj Școala Profesională Metalurgică, în 1958 cursul de ziariști din cadrul Institutului de Științe Sociale din București, iar în 1963 Școala Medie „Gheorghe Barițiu” din Cluj. Ulterior, în 1974, își ia licența
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
următori, nu numai „celebru”: a zguduit întreaga fizică, ba chiar întreaga lume prin faptul că a pus sub semnul întrebării posibilitatea de a descrie în mod exact realitatea. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen poate părea un simplu paradox. Dar nu este numai o „fundătură a gândirii” - e altceva, mult mai grav. Autorii au considerat un sistem oarecare format din două particule elementare aflate în interacțiune, după care sunt separate. Predicțiile mecanicii cuantice arată că, măsurând starea primei particule, se determină și starea celei de-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sevă vitală, are consistența unei realități și dimensiunea unei etici și a unei metafizici. Ceea ce pare construit nu este decât parodiere a practicilor poetice și a obișnuințelor de limbaj, o încercare de izolare a limbii comune, pentru a ieși din „fundătura vorbirii noastre.” Pentru că este nevoie de un alt limbaj, pentru o altă lume și o altă cunoaștere: „înaintez prin dosul ființei/ pe dedesubtul ei,/ unde nu se află încă nimic închegat”. Scrisul se face pe dinăuntru, este un scris în
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
O lume în același timp încordată într-un crâncen efort al ieșirii din sine, al autodepășirii, o lume străbătând hățișurile unui timp presupus a fi al unei geneze, dar care duce (cum avea să se dovedească mai târziu) la o fundătură istorică. Deocamdată se speră în evoluții benefice. Temeliile vechii societăți au fost sfărâmate, oamenii trec dintr-o existență în alta. Astfel, ei își duc dincolo întreaga memorie, întreaga experiență, și nu doar pe cea individuală. Poartă în ei tot ceea ce
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
str. Făinari 31, 33. 522. Blumen Marcu, 6 apartamente, București, Calea griviței 35. 523. Banescu Silvia, 3 apartamente, București, str. Dr. Marcovici 9, str. Vânători 25. 524. Borsan Elenă, 4 apartamente, București, Calea Griviței 266. 525. Barbatescu Maria, 5 apartamente, București, Fundătura Gherase 4, str. Maior Câmpineanu 49. 526. Berestain Moise, 4 apartamente, București, str. Brezoianu 53. ��527. Bartolomeu Lascăr, 4 apartamente, București, str. Transilvania 36. 528. Bura Ion, 3 apartamente, București, str. Brezoianu 6, str. Turnescu 6. 529. Besso Maria, 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5. 7400. Sechte Aba, 3 apartamente, București, str. Spl. Unirii 179-181. 7401. Schmidt Ronel și G. L., 14 apartamente, București, Bulev. 1948 34, calea Victoriei 112, str. C. A. Rosetti 14. Sinaia, str. Spat. Cantacuzino 17. București, calea Griviței 76; Fundătura calea Griviței 76. 7402. Șoc. Națională de Comerț, 6 apartamente, București, B-dul N. Bălcescu 3; 5, Teleg. Com. Grivița 6. 7403. Simion Angela, 4 apartamente, București, str. Alex. Constantinescu 17, str. Berzei 9. 7404. Stanscu D. Gh., 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
inepțiile elaborate În spiritul indicațiilor de partid decât cercetarea aprofundată a contextului și găsirea răspunsului, de la caz la caz, la Întrebarea: de ce a scris autorul așa, și nu altfel? Demascarea postdecembristă a modului de reabilitare a lui Gusti este o fundătură din care nu câștigă nici istoria sociologiei, nici studiul comunismului. Singura alternativă În perioada actuală este ieșirea din complexul reabilitărilor și al demascărilor. Adică motivația cercetării fenomenului gustian să nu se bazeze pe dorința de a face dreptate față de nedreptatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
gestionăm timpul, București, 2000; Robert Heller, Cum să vindem, București, 2000; John Grisham, Frăția, București, 2000, Campionul din Arkansas, Iași, 2002; Jonathan Coe, Casa somnului, Iași, 2001; Peter F. Sugar, Naționalismul est-european în secolul XX, București, 2002; William Burroughs, Ghemul fundăturilor, Pitești, 2003; John Steinbeck, Scurtă domnie a lui Pépin al IV-lea, București, 2003. M.I.
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
într-un viitor imprevizibil sau în speranțe mereu amânate, modernitatea noastră reflexivă optează pentru alte alternative și a făcut-o deja, uneori prin formule apocaliptice de genul „sfârșitul istoriei” (F. Fukuyama). Numai că o asemenea opțiune ar sfârși într-o fundătură istorică. De aceea, mi se pare că este mai constructiv și într-adevăr în spiritul epocii noastre să admitem că ne aflăm la începuturile acelei modernități ce trebuie să-și considere propriile produse ca obiecte ale reflecției în vederea modernizării modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care nepoții de astăzi nu le-au mai găsit... Cartea are un fericit epilog. O discuție vie a celor patru autori, alături de H.-R. Patapievici, abordează temele centrale ale mărturiilor mai sus prezentate. Este vorba despre o retrospectivă care discută fundătura morală și politică a României postdecembriste și clivajele sociale proaspăt create. În această linie, reiese firesc legătura dintre fenomenele de aberație politică postcomuniste și experimentul de inginerie socială proiectat și implementat între anii 1947 și 1989. Toți participanții la discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de logică, de altfel, a povestirii. La fel de important ca și rezolvarea cazului ce se construiește sub ochii săi e creionarea mediului în care trăiește detectivul: În anul acela locuiam pe Yucca Boulevard, înspre Laurel Canyon. Casa era mititică, într-o fundătură de pe colină. Avea o scară lungă de lemn de sequoia până la ușa de la intrare și un pâlc de eucalipți chiar vizavi. Cucoana care mi-o închiriase cu mobilă cu tot plecase în Idaho ca să stea un timp la fiica ei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sticleți cu care mă înțeleg binișor. Sunt de prin partea locului, născut la Santa Rosa, mi-au murit ambii părinți, n-am frați, nici surori și într-o bună zi, când o să mă trimită cineva pe lumea ailaltă într-o fundătură întunecoasă - dacă așa o să fie, după cum i se poate întâmpla în zilele noastre oricărui tip din branșa mea și multor oameni din orice branșă sau din nici o branșă -, nimănui n-o să i se pară că viața și-a pierdut sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate în spiritul noii viziuni), „noapte”, „gheață”, „Fundătura”, „Frica” se instituie în vocabule-temă, după cum „insula”, „lațul”, „limitele”, „păianjenul” țesându-și „plasa” peste rostire și gând sunt figuri ale cântărețului fie redus la tăcere, fie riscând să-și vadă versurile „împușcate”. Poeta nutrește, fără ieftin romantism, sentimentul însingurării și
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
deșert. Iar patria noastră, acel imperiu strivitor, acel turn al lui Babel cimentat cu vise și sânge, nu se descompunea oare etaj cu etaj, boltă cu boltă, transformându-și galeriile oglinzilor într-un morman de oglinzi deformante, iar perspectivele în fundături? Oboseala nopților fără somn materializa cuvintele. Vedeam deșertul și minusculele băltoace de apă supte de nisip, turnul ciclopic în ruină, supraîncărcat de lungi drapele roșii, un roșu lichid, un întreg fluviu de purpură... Te-ai strecurat ușor din pat, iar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se întâmplă ca secvența următoare să se arate periferică, lipsită de consecințe. Mai bine renunțăm la ea. Chiar dacă secvența cu pricina conține un detaliu pitoresc sau interesant, trebuie să fim atenți ce anume dezvoltă. Altcumva, riscăm să ne împotmolim la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ziaristul are nevoie de măcar o zi ca să se detașeze de textul scris. Noaptea este un sfetnic bun, iar minima distanțare activează salutar simțul critic. Nu trebuie deci să scriem excesiv de crispați, suspectându-ne mereu: Dacă greșesc? Dacă intru în fundătură? Scrisul e o chestiune de încredere în forțele proprii. Una este neliniștea și alta este teama de a nu greși. Evitați, prin urmare, blocajele mentale și excesul de rigoare. Fiți exigenți abia după ce articolul capătă o primă formă. Dacă evenimentele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ultimul rând, vom găsi suficiente resurse de curaj: a îndrăzni formule noi, procedee atipice, nedrept considerate ca fiind literare, poetice, nejurnalistice. Mai apăsat ca în alte meserii, dușmanul oricărui jurnalist este rutina, plictisul, scrisul previzibil. Modelele nu suspendă primejdii și fundături, dar ajută foarte mult să le depășești. Ele întrețin o anume vivacitate a spiritului, te îndeamnă să nu te mulțumești cu puțin și, înainte de toate, să-ți propui mereu pariuri serioase, îndrăznețe. Chiar dacă tânărul nu are un model, trebuie măcar să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
până la apă. Așa că o ținură tot Înainte În stilul acela molcom, Gremlinul cu formă ciudată oprind cu scrâșnet de frâne la semnele de circulație, iar Cadillacul făcând la fel puțin mai târziu. Pe străzi fără nume, pe lângă case dărăpănate, prin fundăturile din zona uitată de lume situată Între șosele și râu, părintele Mike Încerca, nechibzuit, să scape. Vechea poveste: mătușa Zo ar fi trebuit să fie acolo ca să zbiere la părintele Mike, pentru că numai un cretin ar fi putut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar rămânea, pentru mine, tot impresionant. De acolo, călăuza noastră a ales o ușă laterală făcută din lemn închis la culoare. În spatele ei, alt culoar, altă coborâre. L-am urmat pe acesta și am ajuns în scurt timp într-o fundătură. Peretele din beton se termină abrupt. Nici o ușă, nici un culoar care să ne permită să mergem mai departe. Eram la mulți metri sub pământ, după cum am socotit eu. Și aveam dreptate, pentru că nu am urcat deloc. Doar am coborât. Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să explodeze. Ce dracu’ Însemna asta? Unde Îi era Xanaxul? Și cum putea Lulu să afișeze o expresie voioasă când Îi spunea vești atât de groaznice? Creierul lui epuizat Încerca să-și accelereze activitatea, dar sfârșea În tot felul de fundături. Și nu putea să termine naibii cu expresia aia, „fără griji“? Aici trebuie să intervin. E adevărat că nici un american nu mai trecuse granița În Birmania prin Ruili de mult timp, de ani și ani de zile, de fapt. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și cu frică de Dumnezeu“. Mă apropiam de ea pe măsură ce vorbea. „Te-am văzut de mai multe ori trecând cu el ca să vă duceți la mătușa din partea maică-tii, Tamima, nevasta notarului care locuiește la doi pași de aici, în fundătura Gutuiului.“ Deși prin preajmă nu se afla picior de bărbat, își azvârlise peste obraz un văl alb pe care nu și-l ridică decât după ce zăvorâse poarta în urma mea. Luându-mă atunci de mână, mă duse printr-un coridor îngust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]